SCHEMA PE TABLA

Delta Dunării – Rezervaţie a Biosferei

Competente derivate:
C 1 - Delimitarea geografică a Deltei Dunării.
C 2 - Cunoaşterea caracterelor generale ale Deltei Dunării.
C 3 - Descrierea vegetaţiei Deltei Dunării.
C 4 - Descrierea faunei Deltei Dunării.

1. Limitele geografice ale Deltei Dunării:

- suprafaţa Deltei Dunării (a doua din Europa după delta fluviului Volga) este de 4 170 km2 din
care 3 445 km2 (82%) se găseşte pe teritoriul României, iar restul de 18% în Ucraina;
- este situată în mare parte în Dobrogea, România, şi parţial în Ucraina;
- Delta Dunării este situată în partea de NV a Mării Negre;
- Delta Dunării este limitată la:
- sud-vest de podişul Dobrogei;
- la nord formează graniţa cu Ucraina;
- în est se varsă în Marea Neagră.
- Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N (nordică) şi de meridianul de 29°,
longitudine E (estică);
- Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe, braţul Chilia la nord şi braţul Tulcea la
sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfântu Gheorghe, se desparte în braţul Sulina şi braţul Sfântul
Gheorghe;
Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi transportă pe cursul său de o lungime de
104 km, 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de
Dunăre, Delta Dunării creşte anual cu aprox. 40 m².
Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia are un curs
rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o lungime de
71 km şi transportă 18% din volumul de apă al Dunării.
Cursul braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe o lungime
de 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin
considerate un început de deltă secundară.

2. Caracterele generale ale Deltei Dunării:

- Delta Dunării reprezintă un biom format din ecosisteme acvatice şi terestre (aproximativ
25), în care populaţia umană reprezintă o componentă integrantă (sunt 15 localităţi);
- ocupă 2,5% din suprafaţa ţării;
- este cea mai mare şi cea mai bine conservată dintre deltele europene;
- este cel mai tânăr pământ al ţării (Delta Dunării potrivit oamenilor de ştiinţă îşi are originile în
urmă cu aproximativ 13.000 de ani. In formarea Deltei se contureaza foarte clar mai multe faze
distincte, si anume 5 faze);
- ecosistemele Deltei sunt: - braţele fluviului Dunărea: - bratul Chilia;
- braţul Sulina;
- braţul Sf. Gheorghe.
- canalele;
- lacurile;
- bălţile;
- terenurile inundabile;
- pădurile (ex: Letea, Craorman) etc.
1
- în Delta Dunării predomină mediul acvatic reprezentat de braţele Dunării, care formează un
labirint de lacuri şi canale, la care se adaugă marea de la gurile fluviului până la adâncimea de 20
m;
- mediul terestru este reprezentat de grinduri fluviale şi maritime (ex: grindurile Letea,
Caraorman), sărături şi dune de nisip;
- dunele de nisp mai înalte ( 10-14 m ) se întâlnesc pe grindurile Letea şi Caraorman;
- japşele reprezintă zonele joase, de depresiune, de diferite forme, mărimi şi adâncimi;
- între cele două medii (acvatic şi terestru) se interpun zonele mlăştinoase şi cele inundabile;
- din punct de vedere geologic, Delta Dunării este o zonă tânără, în continuă consolidare şi
extindere;
- Delta Dunării are multe caracteristici care îi conferă unicitate între deltele de pe Glob;
- Delta Dunării reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare
dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră;
- Delta Dunării se împarte în două subregiuni geografice şi anume:
- delta propriu-zisă ce ocupă o suprafaţă de 4.250 km2, aflată între braţele fluviului;
- zona complexului Razim, cu o suprafaţă de 990 km2.
- din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe braţele fluviului în două
mari subregiuni naturale:
- delta fluvială ocupă peste 65% din suprafaţa totală a deltei şi se întinde de la ceatalul
Izmail, spre aval, până la grindurile Letea şi Caraorman;
- delta maritimă ocupă mai puţin de 35% din suprafaţa Deltei Dunării, la răsărit de linia
Periprava-Crişan-Ivancea-Crasnicol-Perişor.
- Delta Dunării se încadreaza în spatiul cu climat temperat semi arid specific stepelor pontice;
- clima Deltei Dunării, datorită poziţiei geografice şi a prezenţei Mării Negre este temperat
continentala cu influente pontice. Caracterul continental al climei este predominant, chiar daca
se gaseste langa mare si in interiorul Deltei sunt suprafete intinse cu apa. Toamna si primavara se
produc furtuni puternice datorita vanturilor din nord-est. Temperatura medie anuala este de
110C (-10C în ianuarie, 220C în iulie).
- în anul 1991, Delta Dunării a dobandit recunoaşterea internaţională, fiind inclusă pe lista
Patrimoniului Natural Mondial al UNESCO;
- zonele strict protejate din interiorul rezervaţiei, care se păstrează ca ecosisteme naturale
nemodificate de om, ocupă aproximativ 9% din teritoriu;
- fiind declarată Rezervatie a Biosferei, în deltă s-a instituit un program legiferat pentru
administrarea uscatului şi a apei, precum şi pentru conservarea resurselor biologice.

3. Vegetaţia din Delta Dunării:

- este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifică mlaştinilor (stuful, papura, rogozul,
în amestec cu salcia piticã) şi ocupă 78% din totalul suprafeţei;
- este reprezentată, în primul rând, de plante acvatice, natante şi submerse, pe care le întâlnim
în apele unor lacuri şi bălţi;
- de-a lungul unor canale străjuiesc cordoane de sălcii, iar în grindurile inundabile, acestea
formează zăvoaie, împreună cu sălciile, plopii şi răchitele;
- zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe
grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaţie
acvatică şi plutitoare;
- în unele zone sunt lunci în care se întâlnesc cătina roşie şi cea albă;

2
- Grindul Letea are păduri de stejar brumăriu (în amestec cu anini, plopi şi ulmi), arbuşti
(corn, lemn câinesc, păducel) şi o vegetaţie mediteraneană (iedera, viţa sălbatică, carpen de
pădure şi liana numită Periploca graeca).
- Delta Dunării reprezintă cea mai intinsă suprafaţă şi compactă ocupată cu stuf (240.000 ha);
- stuful formează la suprafaţa apei imense insule de plaur (uneori plutitoare) groase de 0,60-2 m;
- plaurul rezulta din împletirea rădăcinilor şi a rizomilor de stuf consolidate cu sedimentele
aluvionare depuse de Dunăre.

4. Fauna din Delta Dunării:

- conţine mai mult de 320 de specii de păsări ca şi 45 de specii de peşte de apă dulce în
numeroasele sale lacuri şi japşe (japşele=zonele joase, de depresiune, de diferite forme, mărimi şi
adâncimi);
- acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia,
Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească;
- imensele stufărişuri oferă adăpost, hrană şi posibilităţi de înmulţire pentru numeroase animale;
- primăvara şi toamna, delta traieşte momente de agitaţie prin sosirea şi plecarea păsărilor
migratoare;
- Delta Dunării este considerată „paradisul păsărilor", aici trăind peste 320 de specii de păsări
dintre care:
• 60% din populaţia mondială de cormoran;
• cea mai mare populaţie europeană de pelicani (pelicanul comun şi pelicanul creţ);
• aproape jumătate din populaţia mondială de gâşte cu gât roşu (care iernează în deltă).
• alte păsări întâlnite: lebede, gâşte şi raţe sălbatice, stârci (albi, cenuşii, galbeni, roşii),
cocori, califari, egrete, lopătari, ţigănuşi, lişiţe etc.
• dintre păsările răpitoare amintim: vulturul codalb (este întâlnit pe Grindul Letea), şoimul
dobrogean etc.
- în stufărişuri trăiesc şi unele mamifere: vidra, nurca, nevăstuica, nutria, câinele enot, vulpea.
- dintre reptile, pe grinduri se întâlnesc şarpele de nisip, vipera mică de stepă şi, mai rar,
broaştele ţestoase de uscat;
- o altă bogăţie a deltei o reprezintă speciile de peşti (peste 156 specii) dintre care cei mai valoroşi
sunt sturionii, care migreaza din Marea Neagră pentru a-şi depune icrele negre.