Sunteți pe pagina 1din 2

Accentele demersului didactic – experiențe

DISCIPLINA: ȘTIINȚE ALE NATURII

Clasa: a III-a

Competența specifică:

2.1. Identificarea etapelor unui demers investigativ vizând mediul înconjurător pe baza unui plan
dat;

Scopul predării – învățării științelor trebuie să integreze la un nivel adecvat vârstei, etapele cercetării
șiințifice: formulare de întrebări/ probleme, formularea de predicții, realizarea de observații și măsurători,
compararea predicțiilor cu rezultatele obținute, formularea concluziilor.

Activitatea de predare/ învățare/ evaluare va fi focalizată pe etapele investigației:

1. Stabilirea scopului – formularea unei probleme/ întrebări pentru care se caută rezolvarea pe cale
experimentală;

2. Formularea ipotezelor – enunțarea unor posibile răspunsuri la problemă;

3. Experimentarea – stabilirea materialelor, ustensilelor, a modului de lucru, a colectării datelor și a


modului de prezentare a acestora;

4. Formularea concluziilor – prezentarea rezultatelor experimentale și formularea unui enunț referitor la


ipoteze.

În lecțiile de științe, metodele active determină învățarea, dar în egală măsură, metodele tradiționale
(conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, lucrul cu manualul) contribuie cu succes la învățarea
efectivă.

Am acordat o atenție deosebită metodei experimentului. Cu ajutorul acestei metode, elevii au pus în
evidență calitațile și proprietățile corpurilor și a substanțelor din care sunt alcătuite acestea.

Am folosit diferite materiale: o carte, o pungă cu zahăr, o sticlă cu apă, un măr, un pahar.

Elevii le-au studiat pe fiecare, precizându-le forma, dimensiunea, gustul, mirosul, culoarea și starea de
agregare in care se găsesc.

Corpurile solide (cartea, mărul, paharul) și-au păstrat forma atunci când elevii au încercat să le modifice.

Sub acțiunea unor factori externi, forma acestora se poate schimba: prin rupere hartia își schimbă forma,
dmensiunea, prin ardere se transformă într-o altă substanță, mărul mucegăiește, sticla se sparge, zahărul
se dizolvă.

Toate aceste fenomene sunt ireversibile.

Apa din sticla nu are formă proprie, însă volumul ei este bine delimitat. Elevii pot observa că dacă toarnă
apă di sticlă în pahar, aceasta ia forma paharului, iar volumul rămâne neschimbat.

Se trage concluzia: Corpurile pot avea forme, culori, dimensiuni diferite. Corpurile se aseamana sau se
deosebesc dupa aspectul lor: culoare, dimensiuni (lungime, latime, inaltime, grosime), forma,
intrebuintare sau dupa materialul din care sunt realizate. Unele corpuri isi pot schimba culoarea si forma
ca urmare a cresterii si a a actiunii omului asupra lor.

S-ar putea să vă placă și