In contextul consilierii scolare, situațiile discutabile din punct de vedere etic pot fi generate de următoarele două aspecte, care condiționează responsabilitățile unui consilier școlar: (a)faptul că majoritatea clienților sunt minori care nu dispun in mod legal de autonomie find supuşi autorității păirinților și a statului; (b) natura școlii ca instituție publică politică, finanțată și controlată de instituțiile statului. Consilierul şcolar are o serie de responsabiliti in raport cu fiecare categorie de beneficiari ai serviciilor sale, care impreună pun bazele activitaților sale zilnice. Pe lângă dobândirea cunoştințelor despre principiile etice și juridice, consilierii şcolari responsabili ințeleg cum și când trebuie să le aplice intr-un context specific (Wolleat, 2011). Conform datelor studiilor, cele mai frecvente abateri de la etica exercitärii profesiei au vizat existenta relațiilor duale și confidențialitatea. O modalitate de a evita problemele etice consta in evaluarea de către profesionist a situațiilor probabile care pot sa apară pentru a anticipa conflictele posibile și a le discuta în prealabil cu elevii și cu părinții. Cu toate acestea, unele situații critice nu pot fi prezise (Fedewa et al., 2015), Din acest motiv, mai mulți autori au propus protocoale pentru luarea deciziilor etice in situații critice, problematice. Protocoalele elaborate pentru luarea deciziilor implică o serie de etape, precum descrierca situației și definirea problemelor, consultarea orientărilor juridie si etice, evaluarea drepturilor și responsabilităților tuturor părților implicate, generarea posibilelor cursuri alternative de acțiune și analiza consecințelor fiecărei alternative (Pope Vasquez, 2011: Wolleat, 2011). Prezentăm in continuare un astfel de protocol, elaborat de Pope și Vasquez (2011), cu scopul facilitării luării unor decizii etice in situații ambigue: - definirea clară a problemei sau dilemei; - identificarea persoanelor implicate și afectate de decizia care va fi luata; - evaluarea masurii in care domeniile de competență, precum și cunoștințele, abilitățile, experiența personală sunt adecvate pentru această situație; - verificarea standardelor etice și legale relevante pentru situația data; - consultarea cercetărilor și teoriei relevante pentru situația data; - evaluarea măsurii in care sentimentele personale, prejudecățile sau interesul personal ar putea afecta judecata etică; - evaluarea influentei exercitate de factorii sociali, culturali, religioșiș - dezvoltarea unor cursuri alternative de acțiuneș - încercarea de a adopta perspectiva fiecărei persoane care va fi afectată; - luarea deciziei cu privire la ceea ce trebuie facut, revizuirea sau reconsiderarea deciziei; -evaluatea rezultatelor; -asumarea răspunderii personale pentru consecințe.