SEMNELE SFARSITULUI LUMII (II) – Emanciparea femeilor,

egalitarismul socialist si utopiile sangeroase ale “RAIULUI PE

PAMANT”
http://w w w .razbointrucuvant.ro/2012/09/04/semnele-sfarsitului-lumii-ii-egalitarism-utopii-milenarism-serafim-rose/ September 30, 2012

Răsturnarea principiului egalităţii

creştine

Circulă acum o idee care pune stăpânire pe

mulţi oameni: aşa-numita idee a emancipării
femeii. Această idee a luat forma preoteselor
din Biserica Anglicană. Desigur că dacă
priviţi cu seriozitate aceste lucruri, aşezându-vă
undeva şi căzând pe gânduri, şi mai ales dacă
veţi citi ceea ce spune Apostolul Pavel despre
femei, toate problemele se vor risipi.

Ideea emancipării femeii îşi are începutul acum

mai bine de două sute de ani. Desigur, putem
merge mai departe, la înaintaşii lui Karl Marx, la primii socialişti, totuşi prezenţa ei concretă datează de
acum aproximativ două sute de ani. Socialiştii vorbeau despre o eră nouă, utopică, care se va
instaura atunci când toate distincţiile de clasă, rasă, religie ş.a.m.d. vor fi abolite. Va fi o
societate nouă, măreaţă, spun ei, când toţi oamenii vor fi egali. Bineînţeles că această idee s-a
întemeiat iniţial pe Creştinism, apoi i-a stat împotrivă, ţintind în cele din urmă la răsturnarea lui.

Un filosof chinez de la sfârşitul secolului XIX a reuşit, pe cât s-a putut,

să ducă această filosofie la o concluzie logică. Numele lui este K’ang
Yu-Wei (1858-1927). El a fost de fapt unul dintre precursorii lui Mao
Tse-Dung şi a preluării puterii de către comunişti. Şi-a întemeiat
ideile nu numai pe un Creştinism răsturnat, preluat de la liberalii
şi protestanţii din Vest, dar şi pe idei budiste, venind cu ideea
unei utopii prognozată a lua fiinţă, cred eu, în secolul XXI,
conform profeţiilor. În această utopie, toate treptele societăţii, toate
diferenţele religioase şi toate celelalte tipuri de diferenţe care pot
afecta relaţiile sociale vor fi abolite. Toate distincţiile dintre sexe vor fi
abolite. Ştim de asemenea că budiştii au un mare respect pentru
plante şi animale; de aceea, întreaga împărăţie va trebuie să intre în
acest paradis, chiar împreună cu lumea neînsufleţită. Astfel, la
sfârşitul lumii, va fi o utopie absolută ce va cuprinde toate
felurile de fiinţe care s-au amestecat în oarecare fel una cu alta,
iar toată lumea va fi absolut egală.

Bineînţeles că, citind despre toate acestea, veţi spune că omul trebuie
să fi fost nebun. Dar dacă priviţi mai în adâncime, veţi vedea că viziunea lui provine dintr-o
dorinţă adâncă de a avea un fel de fericire pământească. Cu toate acestea, e clar că nici o
filosofie păgână nu poate oferi fericirea; nici o filosofie omenească nu poate da fericirea. Numai
Creştinismul dă speranţă pentru o Împărăţie care nu este din această lume. Ideea găsirii unei
împărăţii desăvârşite vine din Creştinism, dar, întrucât primii socialişti nu au crezut în cealaltă
lume sau în Dumnezeu, au ajuns să viseze o realizare pe pământ a acestei împărăţii.
Sigur că, atunci când ideea este pusă în aplicare, se poate vedea limpede ce se întâmplă. Aveţi
experimentul Revoluţiei Franceze, care în aparenţă a avut idei pozitive – libertate, egalitate,
fraternitate – sau a Revoluţiei Bolşevice sau a altor revoluţii comuniste din vremurile mai noi.

Ultima dintre ele e cea din Cambodgia, o mică ţară săracă, care timp de trei ani a suferit uncomunism
absolut, unde cel puţin o pătrime din populaţia sa a fost
exterminată din cauză că nu se „potrivea”
sistemului. Toţi cei care aveau ceva mai mult decât
studii medii trebuiau eliminaţi, cei care aveau păreri
proprii ş.a.m.d. Acum regimul a fost răsturnat de
oameni care sunt ceva mai puţin cruzi, dar nu avem cine
ştie ce motive de bucurie. Aceasta ne arată că odată ce
încerci să pui în lucrare aceste idei, nu obţii un
paradis pe pământ, ci dimpotrivă, ceva ce seamănă
mai mult a iad pe pământ.

Dar şi întregul experiment din ultimii şaizeci de ani

din Rusia a fost o dovadă concludentă că nu poate
exista un paradis pe pământ decât în Biserica lui Hristos prin suferinţe şi prigoniri. Domnul
nostru a proorocit că vom primi înapoi însutit ceea ce dăm, încă din această viaţă, dar numai cu
suferinţe şi prigoniri. Cei ce doresc să aibă această fericire pe pământ fără suferinţe şi prigoniri,
şi chiar fără a crede măcar în Dumnezeu, aduc iadul pe pământ.

(in: Pr. Serafim Rose, Semnele sfarsitului lumii, Editura Egumenita, 2004)

Legaturi:

Parintele Serafim Rose denunta viclenia cea mai mare

care ameninta Biserica de azi: „NOUL CRESTINISM”
UMANIST, ECUMENIST SI LUMESC
Parintele Epifanie Theodoropulos: SISTEMELE
SOCIALE SI CRESTINISMUL. CE FEL DE
“REVOLUTIONAR” A FOST HRISTOS?
Pr. Theodoros Zisis: RAIUL LUI DUMNEZEU SI
“RAIURILE” OAMENILOR – din invatatura Sfantului
Grigorie Palama
Crucea lui Hristos impotriva neo-crestinilor iubitori ai
lumii de aici – Arhiepiscopul Averchie
TALCUIRI LA APOCALIPSA. Despre Armaghedon si
ereziile imparatiei de o mie de ani: MARTORII LUI
IEHOVA, MESIANISMUL IUDAIC, SIONISMUL
N. Steinhardt despre TIRANIE, TOTALITARISM, DIVERSIUNI, DISCERNAMANT,
LIBERTATE, ANARHIE, CURAJ, IDEOLOGIILE UTOPICE…
In cautarea “mainii calde a lui Dumnezeu”. SOLJENITAN SI CAUZELE PROFUNDE SI
ESENTIALE ALE RAULUI DEVENIT TOTALITAR. De ce reusesc conspiratiile? (II)
DE LA REEDUCAREA PRIN TORTURA LA REEDUCAREA SOFT: abolirea constiintei,
glasul lui Dumnezeu in om
In spatele reeducarii si a dominatiei totalitare: tatal minciunii, ucigasul de oameni
 SANDU TUDOR impotriva extremismelor politice si pentru trezirea crestina:“Nu slujim
nici dreapta, nici stanga. Sa ne dezmeticim, cat mai e vreme!”
CE TRAIM ASTAZI? CE (NU) SE MAI POATE FACE?

1 Comentariu »