Manual Operareturnuri Racire CC

MANUAL DE OPERARE
Project Title / Denumire Proiect:

TURN MODULAR DE RACIRE (PAREX si HDV)
Nr. Proiect LITWIN-ROMANIA C534
Client’s Name / Nume Client:

Rominserv / Rompetrol Rafinare
These data are confidential and the property of LITWIN – RO S.R.L. and shall not be disclosed to others or reproduced in any manner or used for any purpose whatsoever except by
written permission or as provided in a signed agreement with LITWIN – RO S.R.L. relating to such data.
Aceste informatii sunt confidentiale si sunt proprietatea LITWIN – RO S.R.L. si nu pot fi puse la dispozitia altora sau reproduse in orice mod sau folosite pentru orice alt scop, cu
exceptia unui acord scris sau a prevederilor din agrementul semnat cu LITWIN – RO S.R.L pentru asemenea informatii.
LF022AER/01.2007
0 Aprilie 2007 Pentru punerea in functiune I.R.Z. R.I.I. C.I.T. T.G.I.

ISSUE/ CH’K’D/ AUTH’D/
DATE/ DATA DESCRIPTION/ DESCRIERE BY/ INTOCMIT APP’D/ APROB.
REV. VERIF. AUTORIZ.
ISSUE/
ID. NO./LOC. DOC. LITWIN RO S.A. SHEET/ DOC.NO. /NR.DOC.
REV.
PAGINA
/conversion/tmp/scratch/475627539.doc PLOIESTI, ROMANIA 1 of / din 18 C534-713-100/200 0
Table of Contents/ Cuprins
1. GENERALITATI.........................................................................................................................3
2. PROCESUL DE RACIRE AL APEI RECIRCULATE............................................................3
3. DESCRIEREA SISTEMULUI TURNULUI PAREX................................................................4
4. DESCRIEREA SISTEMULUI TURNULUI HDV.....................................................................8
5. LUCRARI PREGATITOARE PUNERII IN FUNCTIUNE.....................................................9
6. PUNEREA IN FUNCTIUNE....................................................................................................13
7. EXPLOATAREA IN REGIM NORMAL DE FUNCTIONARE............................................14
8. SISTEME AUXILIARE..............................................................................................................16
9. FUNCTIONAREA FILTRULUI PALL CU SPALARE INVERSA 18
ISSUE/
ID. NO./LOC. DOC. LITWIN RO S.R.L. SHEET/ DOC.NO. /NR.DOC
REV.
PAGINA
1. GENERALITATI
Turnul modular de racire a apei construit in cadrul Rompetrol Rafinare – Rafinaria Petromidia este
compus din doua grupuri care au menirea de a asigura cantitati suplimentare de apa de racire pentru unele
instalatiile de proces ale rafinariei. Cele doua grupuri ale turnului de racire au fost denumite (in
conformitate cu vecinatatile locului de amplasre) Turnul PAREX (Grup 1) si Turnul HDV (Grup 2).
Turnul modular de racire a apei este construit din module de racire cu tiraj fortat produse de firma
EVAPCO EUROPE model AT 38-842 si au destinatia de a furniza apa de racire pentru urmatoarele
instalatii de proces:Turnul PAREX (Grup 1) Instalatia Cracare Catalitica, Turnul HDV (Grup 2) Instalatia
de Cracare Catalitica, HDV si fabricile de hidrogen.
Fiecare dintre cele doua grupuri sunt constituite din cate 7 module de racire EVAPCO model AT
38-842 iar fiecare modul este prevazut cu cate trei celule avand cate un ventilator axial antrenat cu motor
electric si umplutura din material plastic, menita sa disperseze apa in particule mici in pentru marirea
suprafetei de contact intre apa care trebuie racita si aerul care constituie agentul de racire.
Langa turnul de racire HDV a fost prevazut spatiu pentru o extindere viitoare a acestui turn cu inca
trei module cu cate trei celule de racire fiecare modul.
In conformitate cu tema de proiectare capacitatea Turnului PAREX (Grup 1) este de 3.336 metri
cubi apa pe ora) , iar a Turnului HDV (Grup 2) de 2.919 metri cubi apa pe ora.
1. PROCESUL DE RACIRE AL APEI RECIRCULATE
Apa este utilizata in instalatiile din rafinarii pentru racirea / condensarea fluidelor de proces care
circula prin instalatia tehnologica apa incalzindu-se pana la maximum 38 grade Celsius. Apa de racire
este utilizata in circuit inchis, dupa ce a absorbit caldura in racitoarele / condensatoarele de process apa
este trimisa la turnul de racire unde in contact cu aerul atmosferic este racita la 28 grade Celsius.
Procesul de eliminare a caldurii din apa de racire este influientat de temperatura aerului atmosferic
si de umiditatea acestuia (temperatura termometrului umed a aerului atmosferic fiind parametrul care da
informatii despre performanta pe care o poate realiza turnul de racire).
Racirea apei se face prin transferal termic realizat la contactul direct cu aerul precum si prin
absorbtia din masa de apa a caldurii latente de evaporare a unei parti din apa aflata in zona activa a
turnului.
Rolul predominant in racirea apei il joaca evaporarea prin care se elimina din apa circa 80-90% din
caldura totala pe care o cedeaza apa la racire. La temperaturi scazute ale aerului rolul evaporarii se
reduce, scazand la 30-50% din totalul cantitatii de caldura cedata, situatie in care creste corespunzator
schimbul termic direct, prin conductie, apa-aer.
Mecanismul evaporarii apei la temperatura mai mica decat punctul de fierbere este urmatorul: da-
torita miscarii termice a moleculelor la suprafata picaturilor de apa , unele molecule, care au energie
cinetica suficienta pentru a invinge fortele de coeziune, ajung in aerul din vecinatatea picaturii. La
ciocnirea acestor molecule cu picaturile de apa o parte dintre ele se reintorc in faza lichida, celelalte ra-
manand in aer (acestea reprezinta apa evaporata).
Debitul de evaporare E se poate calcula estimativ cu urmatoarea formula:
E=(Q x delta T):560 (metri cubi pe ora)
in care: Q -debitul de apa de recirculata (in metri cubi / ora)

ISSUE/
REV.
PAGINA
delta T – gradientul de temperatura (in grade Celsius)
Datorita evaporarii unei parti din apa racita in turnul de racire, se produce o concentrare a sarurilor
din apa recirculata. Pentru completarea pierderilor de apa prin evaporare din sistem este necesar sa fie
completata zestrea de apa a sistemului cu apa de adaos, apa care la randul ei contine saruri dizolvate,
(Vezi tabelul 1).
Raportul dintre continutul de saruri din apa recirculata si din apa de de adaos se numeste factor de
concentrare (Fc) al sistemului si se calculeaza astfel:
Fc = Duritatea totala a apei recirculate / Duritatea totala a apei de adaos
Pentru a controla concentratia sarurilor dizolvate in apa din sistem , o parte din apa din sistem tre-
buie indepartata si aceasta apa eliminate din sistem constituie purja de fund, aceasta fiind inlocuita cu apa
de adaos.
Exista si o purja de suprafata care se face atunci cand exista pelicula de produs petrolier la suprafata
apei si se elimina o parte din apa din turn impreuna cu pelicula.
Debitul de purja de fund P (metri cubi / ora) este dat de relatia:
P = A : Fc sau P = A – E
unde A reprezinta debitul de apa de adaos.
A = ( E x Fc ) : ( Fc – 1) (metri cubi / ora)
Timpul de recirculare t este dat de relatia:
T=V:Q ( ore )
unde V = volumul sistemului ( in metri cubi)

Q = debitul de apa recirculata ( in metri cubi pe ora)
Tabelul 1 Caracteristicile apei de adaos din Sursa Carasu:
U.M.
pH 7,6 – 8
Alcalinitate mg/l CaCO3 160-200
Duritate totala mg/l CaCO3 320-360
Duritate de calciu mg/l CaCO3 160-180
Sulfati mg/l 80-120
Cloruri mg/l 30-80
Substante organice mg/l KMnO4 8-10
Fier mg/l 0,01-0,05
Conductivitate uS/cm 700-900
2. DESCRIEREA SISTEMULUI TURNULUI PAREX
ISSUE/
REV.
PAGINA
Sistemul de racire al Tunului PAREX este prezentat in Schema de Conducte si Automatizare
C534-713-100-007A rev.9 fila 1/2 si 2/2, (anexata prezentei).
Turnul de racire PAREX este constituit din 7 module de racire simbolizate cu 713D fiecare
dintre acestea avand cate 3 celule de racire purtand simbolurile G111-G113;G121-G123;G131-
133;G141-143;G151-153;G161-163 si G171-173 fiecare celula avand cate un ventilator
axial,antrenat de un motor electric cu doua viteze de rotatie, amplasat la partea superioara a celulei.
Modulele de racire sunt instalate pe o structura metalica sprijinita pe bazinul de beton pen-
tru apa recirculata racita.
Apa calda, care a racit / condensat fluidele de proces in instalatie ajunge la turnurile de raci-
re prin conductele “Ramura R1” (Dn 500 mm), “Ramura R2” (Dn 250), “ramura F13” (Dn 400) [2 bu-
cati], toate confectionate din poliester armat cu fibra de sticla.
Apa este distribuita la celulele modulelor turnurilor de racire si apoi dispersata in interiorul
acestora, curge in pelicula si picaturi prin umplutura turnului de racire, unde are loc scimbul de caldura
intr aer si apa, iar apa racita se colecteaza in bazinul suprateran, din beton,, de la baza turnului.
Pe liniile de intrare a apei calde la celulele de racire 713D-G111; 713D-G163 si 713D-G173
sunt prevazute traductoarele de temperature 713E TE-101; 713E-TE113 si 713E-114 care transmit prin
PLC la sistemul DCS de la camera de comanda temperatura apei calde recirculate care vine de la
instalatiile de proces la turn in vederea racirii.
Pe iesirea apei racite din fiecare dintre modulele de racire este instalat cate un traductor de
temperatura (713E-TE-102 la 108) care transmit temperatura apei racite in acel modul, dand totodata
posibilitatea sa se stabileasca eficienta modulului respectiv.
Apa racita in celulele turnului este colectata in bazinul suprateran din beton al acestuia in
care ajunge si apa de adaos, controlat, prin linia AR-713E-119-250 prin robinetul actionat cu motor
electric 713E-MOV-107.
In bazinul turnului de racire sunt instalate aparatele de alarmare a nivelului minim de apa
in bazin 713E-LAL-101 respectiv a nivelului maxim 713E-LAH-101 care transmit informatiile la
sistemul DCS, prin intermediul PLC.
De asemenea, in bazinul turnului mai este instalat aparatul de nivel 713E-LT-101, care face o
masurare continua (pe toata inaltimea) a nivelului apei in bazin, transmite aceasta informatie la sistemul
DCS si prin acesta alarmeaza la nivel maxim maximorum in bazin (3050 mm), la nivel maxim in bazin
(2950 mm), la nivel minim in bazin (1950 mm) si la nivel minim minimorum in bazin (1850 mm),
totodata semnalul de la acest aparat comanda deschiderea sau inchiderea robinetului actionat cu motor
electric 713E-MOV -107 care introducein bazin apa de adaos. Indicatia aparatului de nivel 713E-LT-101
poate fi urmarita si local, de la sol la aparatul 713E-LI-101.
Debitul de apa de adaos este masurat cu aparatul 713E-FT-102, valoarea transmisa la DCS dar
care poate fi urmarita si local la 713E-FE-102.
Purja de fund a bazinului se face prin linia AR-713E-118-150, pe care este instalat robi-
netul actionat cu motor electric 713E-MOV-118 care poate fi inchis sau deschis de la PLC instalat in
camera de comanda din cladirea tratare apa a turnului PAREX, cladire aflata in imediata apropiere a
turnului.
In interiorul bazinului turnului, putin deasupra nivelului normal al apei in bazin se afla
partea superioara a unui jgheab din beton prin care, la nevoie, poate fi evacuata pelicula de produs pe-
trolier care in mod accidental poate ajunge in apa de racire atunci cand apare o neetanseitate la un racitor
sau un condensator de proces la care presiunea produsului petrolier este mai mare decat presiunea apei de
racire. Apa cu produs petrolier evacuata din acest jgheab curge liber la canalizarea industriala prin
conducta AR-713E-111-150.
Fundul de beton al bazinului turnului de racire este realizat in panta asa fel incat particulele
solide (nisip adus de vant, bucati de rugina desprinse din schimbatoare de caldura si conducte , etc) sa se
deplaseze in spre partea joasa a fundului bazinului.
In partea joasa a fundului bazinului este instalata, imersat in apa din bazin, o pompa de de-
nisipare simbolizata 713F-P13, care are menirea sa aspire de pe fundul bazinului apa cu particole solide si
sa le trimita la instalatia de filtrare. Pompa de denisipare este montata liber pe fundul bazinului si sta prin
propria greutate, fiind agatata cu doua “ghiare” de piesa fixata pe fundul bazinului (cotul conductei de
ISSUE/
REV.
PAGINA
refulare) si este de asemenea ghidata de doi montanti din teava pe care poate fi ridicata cu lantul legat
permanent de ea.
Deasupra locului de montaj al pompei de denisipare este practicat in podetul metalic o
portiune rabatabila prin care, la nevoie, in caz de defectiune pompa poate fi scoasa si dusa la atelier
pentru reparatii. Pompa are un debit de 325 metri cubi pe ora (cca. 10% din debitul de apa recirculata in
system), aspira liber de la fundul bazinului si are o pesiune de refulare de 4 bar g.
Pompa, poate fi pornita si oprita de la tabloul central prin DCS, si are lampi care indica
starea pompei: “pornit”,”oprit” sau “avarie”.
Agregatul de filtrare, prin care este trimisa apa de la pompa 713-P13, este un filtru cu spa-
lare inversa produs de firma “Pall” tip 6.18, cu functionare automata care atunci cand s-a atins o cadere de
presiune de 0,4 bar (sau alta valoare prescrisa de operator), efectueaza automat secventa de spalare
inversa a filtrului. Apa de la pompa 713F-P13 este trimisa la agregatul de filtrare prin linia AR-713-108-
300/200, iar apa filtrata este trimisa la cladirea tratare apa, unde se face injectia de chimicale in apa de
racire (acid sulfuric, hipoclorit de sodiu, dispersant produs petrolier, biocid, argicid, inhibitor) dupa care
apa astfel tratata, ajunge inapoi in bazinul turnului de racire in compartimentul sorburilor pompelor de
recirculare.
Pentru situatiile in care nu este in functiune agregatul de filtrare si prin urmare nu ajunge
apa filtrate la cladirea tratare apa, a fost prevazuta linia AR-713E-112-100, prin care apa recirculata rece
din linia de refulare a pompelor de recirculare este trimisa la cladirea tratare apa, asa fel incat sa nu fie
intrerupta injectia chimicalelor in apa de racire recirculata in sistem.
In timpul secventei de spalare inversa a filtrului, apa de spalare cu particulele solide retinute
sunt trimise prin linia AR-713E-114-100 la caminul separator de nisip cu geotextil.
Pe agregatul de filtrare “ Pall “ a fost montat un aparat de masura a presiunii diferentiale pe
filtru, a carui indicatie este transmisa la tabloul central prin DCS via PLC aceasta valoare putand fi
urmarita de la casa centrala de comanda.
De la fundul bazinului turnului mai exista doua conducte de scurgere una din comparti-
mentul mare al bazinului purtand simbolul AR-713E-113-150 iar cealalta AR-713E-115-150 din
compartimentul sorburilor pompelor, ambele conducte sunt prevazute cu robinete actionate manual si
dirijaza apa din bazin la caminul separator de nisip (prevazut cu un element de retinere aparticulelor
solide cu geotextil).
Exista de asemenea de la fundul bazinului turnului de racire conducta de scurgere AR-
713E-117-150 care merge directa la reteaua de canalizare a rafinariei fara sa mai treaca prin caminul de
denisipare cu geotextil.
Aceste doua conducte sunt folosite atunci cand este necesara golirea bazinului in vederea
unor revizii, interventii, curatire, reparatii in aceste spatii.
In cladirea conditionare apa sunt montate analizoare in flux de pH, potential redox si
conductivitate, fluxul de apa pe care se fac aceste analize fiind adus in cladirea conditionare apa prin
conducta AR-713E-123-50, care pleaca din conducta apa rece tur 2 ramura F13 si apoi se reintoarce in
bazinul turnului de racire impreuna cu apa care vine de la cladirea tratare apa.
Indicatiile privind rezultatele analizelor sunt transmise la camera centrala de comanda prin
DCS, si in functie de valorile acestor analize se ajusteaza injectia de chimicale in apa recirculata.
Apa racita in turnul PAREX este recirculata prin racitoarele si condensatoarele instalatiei de
Cracare Catalitica cu ajutorul a doua pompe (fiecare dintr ele fiind cate o pompa active si una de rezerva),
simbolizate 713F-P11A / 713F-P11B respectiv 713F-P12A/713F-P12B.
Pompele 713F-P11 A/B trimit apa racita catre instalatie prin conducta AR-713E-120-500
care apoi se imparte in doua colectoare din poliester armat cu fibra de sticla denumite Apa rece
RAMURA R1 Dn. 500 si Apa rece RAMU-RA R2 Dn. 250.
Pompele 713F-P12A/B trimit apa racita catre instalatie prin conducta metalica AR-713E-120-
500, care apoi se imparte in doua colectoare din poliester armat cu fibra de sticla denumite Apa rece tur 1
RAMURA F13 Dn. 400 si Apa rece tur 2 RAMURA F13 Dn. 400.
Pompele 713F-11 A/B au fiecare un debit de refulare de 1.735 metri cubi pe ora, presiune de
aspiratie este practic atmosferica (in realitate presiunea hidrostatica la sorbul de aspiratie din bazin) si o
presiune de refulare de 4,4 bar g, in timp ce pompele 713F-P12 A/B au un debit de 1.550 metri cubi pe
ora, presiune de aspiratie practic atmosferica si presiune de refulare de 2,6 bar g.
ISSUE/
REV.
PAGINA
Fiind amplasate la sol, iar bazinul de beton al turnului fiind amplasat la o inaltime mai
mare, pompele sunt amorsate prin deschiderea robinetului de pe conducta de aspiratie si a robinetului de
aerisire.
Conductele de aspiratie ale tuturor celor patru pompe au diametrul nominal de 600 mm
si sunt realizate din teava de otel carbon, cu exceptia sorbului si portiunii de conducta imediat dupa acesta
(in interiorul compartimentului sorburilor din interiorul bazinului turnului) care sunt confectionate
din poliester armat cu fibra de sticla.
Conductele de refulare ale celor patru pompe au un diametru nominal de 500 mm si sunt
de asemenea confectionate din teava de otel carbon pana dupa robinelele actionate cu motor electric
713E-MOV 101 – 104 unde se trece de la teava de otel la teava din poliester armat cu fibra de sticla
Datorita diametrelor mari ale conductelor de aspiratie si de refulare si a dificultatilor ce
apar la montarea si demontarea acestora, in apropierea fiecarei pompe, pe conducta de aspiratie sip e cea
de refulare a fost prevazut cate un compensator, care fiind un element elastic usureaza aceste operatii o-
ferind totodata o siguranta marita in cazul unor eventuale tasari neuniforme ale solului, cunoscut fiind ca
acest fenomen este intalnit adesea in cazul solului de la rafinaria Petromidia.
Fiecare dintre pompele 713F-P11 A/B sau 713F-P12 A/B pot fi pornite sau oprite ma-
nual, din camp de catre operator sau de la tabloul central prin DCS via PLC.
Pompele sunt prevazute local cate cu o lampa care arata o eventuala stare de avarie a pom-
pei in timp ce in camera de comanda centrala (DCS) pentru fiecare pompa sunt prevazute catre trei lampi
care arata starea pompei respective (pornit, oprit sau avarie).
Fiecare dintre cele doua perechi de pompe (713F-P11 A/B respectiv 713F-P12 A/B)
sunt prevazuta cu o bucla de debit asa fel incat daca una dintre pompe este in functiune si dintr-un motiv
oarecare debitul refulat de aceasta pompa scade, este pornita automat cea de a doua pompa. In acest scop
au fost instalate in cazul pompelor 713F-P11 A/B traductoarele de debit 713E FT-104/1 pe returul de apa
calda din ramura F13 respectiv 713E FT 104/2 pe cea de adoua conducta de retur apa calda din ramura
F13, informatiile de la aceste aparate de masura a debitului sunt transmise prin PLC la DCS, care initiaza
o secventa de pornire a pompei care stationa iar dupa pornirea acesteia deschide robinetul actionat cu
motor electric de pe conducta de refulare a respectivei pompe care tocmai a fost pornita.
In mod asemanator pentru pompele 713F-P12 A/B au fost instalate traductoarele de
debit 713E FT 103 pe conducta de apa rece ramura R1 respectiv 713E FT-105 pe conducta de apa rece
ramura R2 care in acelasi mod pornesc pompa de rezerva in momentul in care scade debitul refulat de
pompa aflata in functiune
Sistemul de distributie electrica, forta si legare la pamant este amplasat in aer liber si
functioneaza intr-un mediu cu pericol de explozie zona 2 (ca urmare a produselor petroliere ce pot ajunge
in apa de racire in cazul unei neetanseitati la un racitor sau condensator). Aceste conditii au impus
alegerea unui echipament electric care sa corespunda normativului NP-090-04 si SR-EN 60079-
14/02.Alimentarea consumatorilor din zona PAREX se face direct din statia trafo 6/0,4kV (ST 104).
Motoarele electrice de 6 kV din distributia TGD 104 prin amenajarea unor celule existente, iar
consumatorii de 0,4 kV sumt alimentate din TGD 104/2, distributie nou proiectata.
Intregul aparataj de comutatie primara si de protectie este montat in celulele de 6 kV,
respectiv in panourile de 0,4 kV din statia de transfomare.
Pentru comanda aparatajului de comutatie primara, la fiecare motor s-a prevazut cate o statie
de comanda in constructie antideflagranta. Local, pe acesti suporti s-a montat o cheie de selectie
“MANUAL-O-AUTOMAT” care transfera permisiunea PORNIT/OPRIT din PLC.
Motoarele pompelor sunt prevazute si cu ampermetru, montat pe acelasi stelaj cu butonul de
comanda locala precum si cu lampa de avarie.
Alimentarea receptorilor de energie electrica se face prin cabluri armate din cupru cu izolatie
si manta din PVC. Pozarea cablurilor se face aerian, pe poduri “mecano” montate pe estacade proprii sau
pe constructie.
Instalatia de iluminat pentru turn este realizata cu lampi tip AB51 cu vapori de sodiu si cablu
de cupru, racordarea la corpurile de iluminat facandu-se prin presetupe etanse. Numarul si dispunerea
corpurilor de iluminat asigura un nivel de iluminare corespunzator pentru supravegherea in conditii
ISSUE/
REV.
PAGINA
optime a procesului de productie. Pentru executarea lucrarilor de control si intretinere pe platforma s-au
prevazut prize monofazice si trifazice in constructie antideflagranta.
Pentru evitarea pericolului atingerii unor tensiuni accidentale si producerea unor scantei
electrice pe platforma, s-a prevazut o instalatie de legare la pamant din electrozi de otel cu diametrul 2” si
adancime de 3000 mm, conectati cu banda de otel zincat B40x4, la care sunt legate toate carcasele
metalice ale echipamentului electric, constructiile metalice si conductele metalice.
Intrucat priza de legare la pamant este folosita si la protectia contra descarcarilor atmosferice,
rezistenta de dispersie a acesteia nu va depasi 1 ohm, fiind interconectata cu priza generala a rafinariei.
3. DESCRIEREA SISTEMULUI TURNULUI HDV
Sistemul de racire al turnului HDV este prezentat in Schema de conducte si Automatizare

C534-713-200-007A rev. 9 (fila1/2 si 2/2).
Turnul HDV este constituit din 7 module de racire simbolizate cu 713 G fiecare dintre
acestea avand cate 3 celule de racire purtand simbolurile G211-213;G221-223;G231-233;G241-
243;G251-253;G261-263 si G271-273 fiecare dintre celule avand cate un ventilator axial cu doua
viteze de rotatie, amplasat in partea superioara a celulei.
Apa care urmeaza sa fie racita ajunge la celulele turnurilor de racire prin conductele Retur
Ramura 311 (Dn 350), Retur Ramura 312 (Dn 450), Retur Ramura R32 (Dn 350) si Retur Ramura
HDV (Dn 400), conducte din poliester armat cu fibra de sticla.
Apa racita pleaca spre instalatiile Cracare Catalitica, HDV si Fabricile de hidrogen prin
conductele Tur Ramura R312 (Dn 450), Tur Ramura R311 (Dn 350), Tur Ramura HDV Dn 350) si
Tur Ramura R32 (Dn 350), toate confectionate din poliester armat cu fibra de sticla.
Pe linia de intrare a apei calde la celula 713G-G212 este prevazut traductorul de
temperatura 713E TE-201 iar pe linia de intrare la celula 713G G-272 traductorul 713E TE-213,
amandoua transmitand informatia la camera centrala de comanda prin DCS.
Pe fiecare dintre liniile de iesire a apei racite de la celulele de racire spre bazinul de beton
al turnului de racire este instalat cate un traductor de temperatura simbolizate 713E TE-202 – 208.
Tot in bazinul de beton al turnului de racire HDV ajunge apa de adaos prin conducta AR-
713E-219-250 al carei acces spre bazin este comandat de robinetul actionat cu motor electric 713E
MOV-207 iar debitul apei de adaos este masurat cu aparatul de masura a debitului 713E FT-202 care
transmite informatia la camera centrala de control prin DCS dar da posibilitatea de a vedea si local.
Sistemele de masurare si reglare a nivelului apei in bazinul de beton al turnului de racire
HDV sunt similare cu cele descrise la Turnul PAREX, la fel cum si sistemele de golire, de denisipare
(pompa imersata de denisipare, separatorul de nisip cu geotextil, instalatia de filtrare) sunt similare la
turnul HDV cu cele descrise mai sus la turnul PAREX.
Apa racita in turnul HDV este recirculata prin racitoarele si condensatoarele instalatiilor de
Cracare Catalitica, HDV si Fabricile de hidrogen cu trei perechi depompe (cate un activa iar cealalta
de rezerva).
Pompele 713F-P21 A/B, au fiecare cate un debit de 1.734 metri cubi pe ora, aspira de la
presiunea hidrostatica din bazinul turnului si refuleaza la o presiune de 5,5 bar g. prin conductele Tur
Ramura R311 (Dn 350) si Tur Ramura R312 (Dn 450).
ISSUE/
REV.
PAGINA
Pompele 713F-P23 A/B, au fiecare un debit de refulare de 876 metri cubi pe ora, aspira de
la fundul bazinului de beton al turnului HDV si refuleaza cu o presiune de 4,0 bar g prin colectorul Tur
Ramura HDV (Dn 350).
Pompele 713E-P22 A/B, au fiecare un debit de refulare de 670 metri cubi pe ora, aspira din
bazinul turnului si refuleaza la o presiune de 2,7 bar g. prin conducta tur Ramura R32 (Dn 350).
Sistemul de automatizare al pompelor 713F-P21 A/B; 713F-P23 A/B si 713F-P22 A/B este
similar cu cel descris la pompele 713F-P11 A/B si 713F-P12 A/B de la turnul PAREX.Pentru pornirea
automata a pompei de rezerva in cazul scaderii debitului refulat de pompa aflata in functiune au fost
prevazute pe conductele de intrare apa calda Ramura R311 traductorul de debit 713E FT-203 iar pe
Ramura R312 traductorul 713E FT-204 care porneste pompa de rezerva P-21 A sau B, pe Ramura R32
traductorul 713 E FT 205 care porneste pompa de rezerva P-22 Asau B iar pe Ramura HDV
traductorul 713E FT-206 care porneste pompa de rezerva P23 A sau B
Din sistemul de filtrare o cantitate de apa este trimisa la Instalatia Tratare apa unde in apa
se injecteaza cantitati controlate de acid sulfuric, hipoclorit de sodiu, dispersant de produs petrolier,
biocid, argicid si inhibitor. Descrierea si modul de operare al acestui sistem este prezentat intr-un
manual de operare separat.
Ca si la Instalatia de tratare a apei de la PAREX si aici sunt prevazute analizoare automate
a pH-ului apei, al potentialului Redox si al conductivitatii, informatiile de la aceste analizoare fiind
transmise la camera centrala de comanda prin DCS, in functie de aceste informatii ajustandu-se
injectia de chimicale.
Sistemul de distributie electrica, forta si legare la pamant al turnului HDV este similar cu
cel descris la tunul PAREX.
Alimentarea consumatorilor electrici din zona turnului HDV sunt alimentati astfel:
- motoarele de 6 kV din distributia 6 kV TDP 106
- motoarele de 0,4 kV din distributia nou realizata TGD 713/
4. LUCRARI PREGATITOARE PUNERII IN

FUNCTIUNE
Personalul de exploatare care are sarcina de punere in functiune a instalatiei, are obligatia
sa faca o verificare amanuntita a concordantei dintre modul de realizare in teren al sistemului turnului
de racire cu prevederile proiectului.
Orice neconcordanta va fi semnalata Directorului de Proiect care va lua decizia necesara.
Se urmaresc legaturile de conducte conform Schemelor de Conducte si Automatizare C534-713-100-
007A fila 1/2 si 2/2 pentru turnul PAREX si C534-713-200-007A fila 1/2 si 2/2 pentru turnul HDV,
urmarindu-se totodata si concordanta cu schemele izometrice ale conductelor se aspiratie si de refulare
ale pompelor in ceea ce priveste corectitudinea montajului supotilor conductelor, a compensatorilor
montati pe conductele de aspiratie si refulare de diametre mari ale pompelor, prezenta garniturilor la
imbinarile cu flanse.
Prezentul manual de operare se refera la turnurile de racire propriuzise, pompele aferente
acestuia, instalatia de filtrare si conductele metalice din zona turnurilor de racire,
ISSUE/
REV.
PAGINA
Se controleaza daca clapetele deretinere sunt montate corespunzator, cu sageata indicatoare
in sensul de curgere al fluidului.
Se verifica daca au fost indepartate de pe platforma instalatiei, din bazinul turnului, din
caminele de canalizare si din conductele de diametru mare toate resturile ramase din timpul
constructiei, pietre, pamant, resturi de electrozi, carpe, etc.
Se verifica daca racordurile de utilitati pe platforma instalatiei sunt corect executate si sunt
legate corespunzator la retelele exterioare.
Se verifica daca au fost executate toate amenajarile pentru protectia muncii: balustrade,
scari verticale cu cos de protectie, podete de trecere peste conducte, etc.
Se verifica daca au fost montate aparatoarele la utilajele care au parti in miscare.
Se verifica daca toate caminele au capace corespunzatoare (carosabile in zona drumurilor
si pavajelor carosabile si necarosabile in zona cu pavaje necarosabile sau in zonele nedestinate
circulatiei).
Se va face o pregatire exigenta a personalului pentru a avea cunostintele necesare pentru a
intervini in orice situatie.
Se vor preciza sarcinile de serviciu pentru fiecare loc de munca si functie.
Se verifica daca toate aparatele de masura au fost montate conform proiectului.
Se verifica daca toate aparatele de masura au facuta verificarea metrologica de stat.
Inainte de a fi conectate la utilaje conductele se spala cu apa in vederea indepartarii
eventualelor corpuri straine ramase din timpul transportului si constructiei. In timpul spalarii cu apa
aparatele de masura a debitului vor fi demonate.
Pentru conductele de pe aspiratia pompelor mari de recirculare a apei se va proceda astfel:
Se demonteaza compensatorul de pe linia de aspiratie a pompei impreuna cu mosorul cu reductie, se
monteaza o tabla pe flansa de aspiratie a pompei asa fel incat apa cu impuritati sa nu poata patrunde in
pompa. Se face nivel de apa in bazinul de beton al turnului de racire deschizand linia de apa de adaos.
Cu acelasi prilej se verifica si etanseitatea bazinului de beton al turnului de racire.
Cand nivelul de apa in bazinul de beton al turnului de racire a crescut suficient, se deschide
lent robinetul manual de pe conducta de aspiratie a pompei si se lasa sa curga apa prin aceasta pana
cand ce au fost indepartate toate corpurile straine din aceasta conducta si din conducta curge apa curata
moment in care operatia este incheiata si robinetul de pe conducta de aspiratia pompei poate fi inchis.
In tot acest timp apa de spalare va curge pe platforma de beton a instalatiei de unde va
ajune la canalizare printr-o gura de canal la care capacul a fost partial indepartat.
Operatia va fi facuta pentru toate cele zece conducte de aspiratie ale celor cinci perechi de
pompe de recirculare ale turnurilor de racire, dupa care compensatoarele si mosoarelecu reductie ale
conductelor de aspiratie pot fi montate la locul lor.
Pentru spalarea de corpuri straine a conductelor de refulare, se demonteaza coducta
metalica de recirculare de la flansa la care se face trecerea de la conducta metalica la conducta din
fibra de sticla, se demonteaza si se indeparteaza robinetul de retinere si robinetul actionat cu motor
electric precum si compensatorul cu mosorul cu reductie si aceste piese se curata cu grija la interior cu
un furtun cu apa sub presiune, avandu-se grija ca dupa curatire, la remontarea acestora la pozitie sa nu
intre alte corpuri straine.
Avand in vedere presiunile de operare foarte mici la care lucreaza conductele metalice de
aspiratie ale pompelor de recirculare (presiunea hidrostatica din bazinul turnului de racire) nu este
obligatorie efectuarea probei de presiune la aceste conducte, ci doar o proba de etanseitate.
In schimb, la conductele metalice de refulare ale pompelor de recirculare vor trebui sa fie
supuse probei de presiune.
ISSUE/
REV.
PAGINA
Proba de presiune se face cu apa individual pentru fiecare conducta. Presiunile de proba la
care vor fi supuse aceste conducte sunt urmatoarele:
Zona turnul PAREX
Conducta AR-713E-R1/R2-102-500-A16B2 6.4 bar g.

AR-713E-R1/R4-104-500-A16B2 6,4 bar g.
AR-713E-FE13-102-500-A16B2 4,3 bar g.
AR-713E-FE13-104-500-A16B2 4,3 bar g.
Zona turnul HDV
Conducta AR-713E-R31-202-500-A16B2 8,5 bar g.

AR-713E-R31-204-500-A16B2 8,5 bar g.
AR-713E-R32-202-400-A16B2 4,4 bar g.
AR-713E-R32-204-400-A16B2 4,4 bar g.
AR-713E-HDV-202-400-A16B2 6,2 bar g.
AR-713E-HDV-204-400-A16B2 6,2 bar g.
Pregatirea instalatie electrice pentru punerea in functiune incepe cu verificarea acesteia

pentru a se stabili daca lucrarile s-au executat conform proiectului si a normelor in vigoare.
Verificarea instalatiei si pregatirea acestei a cuprinde:
- Efectuarea tuturor incercarilor si masuratorilor prevazute in instructiunile in
vigoare,
- Efectuarea probei complexe de functionare pe o durata de 72 de ore, sub
supravegherea personalului intreprinderii de montaj si cu asistenta personalului de
exploatare,
- Obtinerea autorizatiilor de functionare impuse de legislatia in vigoare
- Intocmirea instructiunilor de exploatare a instalatiei electrice de catre serviciul
energetic al rafinariei si instruirea personalului care va exploata sistemul.
- Verificarea modului in care sunt executate legaturile electrice, calitatea suprafetelor
de contact, corespondenta fazelor, continuitatea circuitelor.
- Verificarea rezistentei de izolatie a echipamentului circuitelor electrice.
ISSUE/
REV.
PAGINA
- Verificarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant si a integritatii legaturilor la
conductorul principal de legare la pamant a carcaselor echipamentului electric,
constructiilor metalice si a conductelor metalice.
Toate verificarile, probele si masuratorile vor fi verificate de catre un laborator de
specialitate (PRAM), care va consemna rezultatele probelor intr-un buletin ce va fi vizat de delegatul
autorizat al Rompetrol Rafinare, in prezenta caruia s-au efectuat lucrarile.
Dupa efectuarea verificarilor si masuratorilor, instalatia electrica se pregateste pentru
punerea in functiune astfel:
- Se elimina toate deficientele constatate la verificare;
- Se verifica personalul de exploatare cu privire la cunoasterea instalatiei, a masurilor
de protectie a muncii pe care trebuie sa le respecte si a operatiilor ce le are de
efectuat;
- Se pregateste documentatia cu toate modificarile si completarile la zi;
- Se inchid toate carcasele echipamentului electric la care s-a lucrat, se moneaza
aparatorile de protectie si placutele corespunzatoare din punct de vedere NTS si PSI.
Prima pornire a motoarelor se va face in gol, necuplate la pompe iar in timpul functionarii
in gol se vor controla: sensul de rotatie, vibratiile, incalzirea lagarelor. Daca motoarele functioneaza
corect se cupleaza la pompe.
Verificarea circuitelor de automatizare si pregatirea va cuprinde (nelimitativ) urmatoarele:
- Verificarea montajului corect (in conformitate cu proiectul) a elementelor de
automatizare
- Spalarea liniilor de conexiuni ale aparatelor la echipamentele sau liniile de proces;
- Verificarea etanseitatii imbinarilor dintre aparate si liniile de proces;
- Verificarea circuitelor de semnal si alimentare cu energie electrica in conformitate cu
schemele de principiu si conexiuni electrice;
- Verificarea rezistentei de izolatie a conductorilor electrici;
- Verificarea metrologica a tuturor elementelor de masura;
- Verificarea sistemelor de semnalizare si interblocare prin aplicarea de semnale
corespunzatoare la elementul sesizor;
- Verificarea functionarii corecte a robinetelor actionate cu motor electric;
- Verificarea comunicarii intre aparatele de camp si PLC;
- Verificareacomunicarii dintre PLC si sistemul DCS al rafinariei.
Rodajul pompelor se face dupa ce instalatia electrica a fost verificata si pusa sub
tensiune,iar compartimentul de ulei de ungere al pompei a fost umplut pana la nivelul indict pe acesta
cu ulei de calitatea corespunzatoare
De asemenea trebuie ca in prealabil pompele sa fi fost verificate sub aspectul
corectitudinii montajului (corespondenta cu proiectul), prezenta aparatoarei la cuplajul pompei,
corectitudinea legarii la pamant a acesteia si verificarea sensului de rotatie al pompei (care trebuie sa
corespunda sensului indicat de sageata marcata de producator pe aceasta si care se determina prin
punerea in functiune pentru cateva secunde a pompei).
Datorita debitelor mari ale pompelor de recirculare, operatiunea de rodaj a acestora va
putea fi facuta numai dupa ce intregul sistem de conducte a fost realizat si conductele spalate asa fel
incat sa nu fie transportate in bazinul turnului de racire corpuri straine si impuritati ramase de la
ISSUE/
REV.
PAGINA
constructie. Recircularea ape pe timpul rodajului pompelor va fi facut prin circuitele obisnuite, fara ca
prin racitoarele si condensatoarele instalatiilor sa circule fluidele de proces.
Se roteste pompa cu mana pentru a vedea daca nu este blocat arborele.
Se verifica daca sistemul de ungere al pompei a fost alimentat cu lubrifiantul indicat de
producatorul pompei atat din punct de vedere al proprietatilor cat si din punct de vedere al cantitatii.
Se verifica daca s-au montat filtre in conductele de aspiratie ale pompelor. Aceste filtre
trebuiesc montate inainte de executarea centrarii pompelor (alinierea cuplajelor). Se va tine o evidenta
a instalarii filtrelor, pentru ca operatorii sa poata urmari buna functionare a pompelor.
Se verifica daca manometrele sunt in buna stare de functionare.
Se inchide complet robinetul de refulare al pompei, se deschide robinetul de aspiratie al
pompei, se amorseaza pompa utilizand aerisirea.
Se porneste pompa si se verifica presiunea indicata de manometrul de pe aspiratia acesteia.
Daca nu se observa o crestere a presiunii, se opreste pompa si se cerceteaza cauza
anomaliei.
Daca presiunea pe refulare este corespunzatoare, se deschide treptat robinetul de refulare
pana se ajunge la un debit apropiat de debitul normal de operare al pompei.
Se verifica lagarele pompelor si motoarelor daca nu dau semne de incalzire verificandu-se
in continuu nivelul uleiului de ungere.
Se verifica cutiile de etansare din punct de vedere al incalzirilor. La nevoie pompa se
opreste si se slabeste sau se strange etansarea pentru a se asigura o functionare corecta.
Se verifica puterea preluata de motoarele ce actioneaza pompele prin citirea
ampermetrelor.
Se lasa pompa sa functioneze circa o ora , dupa care se opreste pompa in vederea pentru
aface eventualele ajustari necesare.
Daca pompa da semne de pierdere a presiunii ca urmare a infundarii filtrului de aspiratie,
atunci se opreste pompa si se curata filtrul.
Se reporneste pompa si se lasa sa functioneze cel putin patru ore.
Se opreste pompa si se verifica filtrul.
In acest moment pompa este rodata si poate fi pusa in exploatare.
5. PUNEREA IN FUNCTIUNE
Inainte de punerea in functiune se mai verifica odata daca au fost indepartate toate schelele
resturile de materiale, echipamentelor care au fost folosite la constructie si la operatiunile pregatitoare
punerii in functiune.
Se deschide robinetul manual de pe linia de apa de adaos AR-713E-119-250 si de la
tabloul central de comanda se deschide robinetul actionat cu motor electric 713E MOV-107 (in cazul
PAREX), respectiv linia AR-713E-219-250 si robinetul 713E MOV-207 (in cazul HDV).
ISSUE/
REV.
PAGINA
Tot de la tabloul central de comanda se pun in functiune aparatele de nivel 713E LAL-101,
713E LAH-101 si 713E LI-101 (in cazul PAREX, care va fi descris in continuare, (in cazul HDV se
vor executa aceleasi manevre).
Se urmareste cresterea nivelului de apa in bazinul de beton al turnului de racire.
Bucla de inchidere a robinetului de admisie a apei de adaos in bazinul turnului, comandat
de aparatul de nivel 713E LT-101 prin 713E PLC-100 trebuie sa fie in functiune.
Se face linia de recirculare a apei de racire de la una dintre pompe (de exemplu 713F-
P11A) prin intreg sistemul de racitoare si condensatoare pe care il deserveste, pastrand inchis numai
robinetul de pe linia de refulare a pompei ce urmeaza a fi pusa in functiune. Se verifica amorsarea
pompei prin deschiderea robinetului de aerisire, prin care trebuie sa curga apa.
Cand nivelul in bazinul turnului de racire ajunge aproape de valoarea maxima, se porneste
pompa, se urmareste la manometrul de pe refularea acesteia presiunea pe care o dezvolta aceasta. Daca
presiunea este la valoarea specificata (sau mai mare decat aceasta avand in vedere ca pompa este cu
robinetul de pe conducta de refulare inchis) se deschide robinetul de by-pass a robinetului de retinere si
a robinetului de pe linia de refulare (pentru egalizarea presiunii inainte si dupa acesti robineti), dupa
care se deschide robinetul de pe refularea pompei la o valoare a debitului care sa nu produca o scadere
accelerata a nivelului de apa in bazinul turnului, pastrandu-se aceasta valoare pana cand intreg sistemul
de racire deservit de pompa respectiva a fost umplut cu apa (inclusiv celulele de racire) si apa care a
parcurs intreg circuitul ajunge din nou in bazinul turnului de racire.
In tot acest timp sistemul de pornire al pompei de rezerva in cazul unui debit scazut de
refulare pe una dintre pompele de recirculare nu trebuie sa fie activat pentru a nu fi.pornita automat
pompa de rezerva.
In acest moment sistemul deservit de pompa aflata in functiune este umplut cu apa si se
poate proceda la pornirea celeilalta pompe (in exemplul dat mai sus 713F-P12A), pentru care se
procedeaza in mod similar. Cand si sistemul deservit de aceasta pompa este umplut cu apa, se porneste
pompa submersata 713F-P13 de la butonul manual de langa bazinul turnului de racire iar dupa ce se
constata la manometrul 713E PI-108 prezenta presiunii se deschide robinetul de refulare de pe
conducta AR-713E-108-300 de refulare a acestei pompe la instalatia de filtrare. Imediat dupa aceasta
operatie se pote incepe dozarea chimicalelor in apa care vine de la instalatia de filtrare la instalatia
tratare apa, de unde apa tratata cu chimicale ajunge in bazinul turnului de racire .
In aceasta situatie turnul de racire este in functiune, pot fi pornite ventilatoarele acestuia iar
prin racitoarele si condensatoarele instalatiilor de proces pe care le deserveste turnul pot fi trimise
pentru racire sau condensare fluidele de proces.
In acelasi mod se procedeaza si la punerea in functiune a trei perechi de pompe de
recirculare de la turnul HDV 713F-P21 A/b; 713F-P23 A/B si 713F-P22 A/b si a pompei submersate
din bazinul turnului de racire 713F-P34.
6. EXPLOATAREA IN REGIM NORMAL DE

FUNCTIONARE
In regim normal de functionare sunt in functiune cate una din cele doua perechi de pompe
de recirculare de la turnul PAREX si cate una din cele trei perechi de pompe de recirculare de la turnul
ISSUE/
REV.
PAGINA
HDV care trimit apa de racire la instalatiile pe care le deservesc, apa intorcandu-se la celulele de racire
dupa ce a facut schimbul de caldura cu fluidele de proces. Apa racita in celulele de racire ajunge din
nou in bazinul de beton al turnului de racire de unde este din nou aspirata de pompele de recirculare si
parcurge din nou circuitul.
Toate elementele de masura si buclele de automatizare ale turnurilor de racire trebuie sa fie
in functiune, asa fel inct intreg sistemul sa functioneze automat.
Operatorii supravegheaza in permanenta debitul de apa trimisa de pompe in circuitele de
racire, temperatura apei reci care curge din celulele de cracire in bazinul de beton al turnului de racire
precum si temperatura apei calde care se intoarce de la instalatiile de proces la turnul de racire.
Daca se observa ca temperatura apei reci de la celulele de racire vare merge la bazinul de
beton al turnului de racire are mai mult de 28 grade Celsius se vor trece ventilatoarele respective la
turatia mai ridicata in scopul cresterii eliminarii de caldura din apa care curge prin turn.
In situatia in care dintr-un motiv oarecare debitul uneia dintr pompele de recirculare a apei
de racire scade, in mod automat sistemul porneste pompa de rezerva, iar in acest moment pompa care
functionase anterior cu un debit insuficient, trbuie oprita, verificata si dupa determinarea cauzei care a
provocat scaderea debitului de apa recirculata trebuie procedat la repararea acesteia.
Robinetele manuale de pe linile AR-713E-119-250 de apa de adaos (in cazul turnului
PAREX), respectiv AR-713E-219-250 (in cazul turnului HDV) trebuie sa stea in permanenta deschise
asa fel incat in situatia in care datorita pierderii de apa prin evaporare nivelul apei in bazinul de beton
al turnului a scazut, bucla automata de reglare a nivelului sa poata sa completeze nivelul prin
deschiderea automata a robinetului actionat cu motor electric 713E MOV-107 (PAREX) sau 713E
MOV-207 (HDV).
Pentru a impiedica cresterea nivelului concentratiei sarurilor din apa recirculata din
sistemul de racire, periodic trebuie activata purja de fund a bazinului de beton al tunului de racire prin
deschiderea prin intermediul PLC a robinetului actoinat cu motor electric al purjei de fund 713E
MOV-108 (turnul PAREX) respectiv 713E MOV-208 (turnul HDV) evacuand la caminul separator de
nisip cu geotextil o cantitate de apa din zestrea tunului de racire. In mod automat bucla de nivel a
turnului de racire va inlocui apa eliminata din sistem cu apa de adaos refacadu-se zestrea turnului, prin
acest proces diminuandu-se nivelul concentratiei de saruri in zestrea de apa din circuitul de racire.
Atunci cand datorita aparitiei unei neetanseitati la unul din aparatele de schimb de caldura
din instalatiile de proces in apa de racire apare produs petrolier, la suprafata apei din bazinul de beton
al turnului de racire apare o pelicula de produs petrolier. Prezenta produsului petrolier in apa de racire
provoaca pe de o parte un potential pericol de explozie in zona iar pe de alta parte produce depuneri pe
suprafetele de schimb de caldura (partea de apa a tevilor racitoarelor si condensatoarelor) ceea ce
conduce la o inrautatire a transferului termic. Datorita acestor inconveniente, pelicula de produs
petrolier care apare la suprafata apei din bazinul de beton al turnului de racire trebuie indepartat
imediat ce a aparut si de asemenea trebuiesc luate masurile necesare pentru depistarea si remedierea
neetanseitatii prin care produsul petrolier ajunge in apa de racire
Pentru indepartarea peliculei de produs petrolier aparuta la suprafata apei din bazinul de
beton al turnului de racire, se deschide robinetul de apa de adaos 713 MOV-107 (PAREX) sau 713E
MOV-217 (HDV) asa fel incat nivelul apei in bazinul turnului sa depasasca nivelul jgheabukui de
evacuare a produsului petrolier amplasat pe latura bazinului deasupra camerei sorburilor pompelor.
Robinetul de apa de adaos va fi mentinut deschis atata timp cat este necesar ca de la suprafata apei din
bazin sa dispara pelicula de produs petrolier, care din jgheabul de colectare este trimisa la reteaua de
canalizare a rafinariei.
In anotimpul friguros, la pompele de rezerva de recirculare, care nu sunt in functiune, se va
pastra deschis robinetul de pe linia de aspiratie si inchis robinetul de pe linia de refulare, pastrandu-se
deschis robinetul de by-pass (Dn 20) al robinetului de refulare al pompei, asa fel incat sa existe o
ISSUE/
REV.
PAGINA
circulatie minima de apa prin conducta de aspiraatie, pompa de recirculare si conducta de reful are a
acesteia in vederea eliminarii riscului de inghet.
7. SISTEME AUXILIARE
 Celulele de racire ale turnurilor
Celulele de racire ale turnurilor au fost furnizate de firma EVAPCO si sunt de tipul cu tiraj
fortat, cu aer indus, cu ventilatoare axiale tip AT 38-842.
Proiectul de montaj al celulelor de racire a fost intocmit in conformitate cu instructiunile din
documentatia de montaj furnizata de firma EVAPCO.
Este necesara studierea de catre personalul de operare a documentatiei de exploatare si
intretinere furnizata de firma EVAPCO impreuna cu celulele de racire.
Pentru ungerea lagarelor ventilatoarelor trebuie folosita una din unsorile rezistenta la apa ca:
Mobil – SHC 32
Chevron –SRI
American – Rycon Premium
Shell – Alvania 3
sau alta similara acestora.
Ungerea lagarelor se face la fiecare 1000 de ore de functionare sau la fiecare trei luni.
La aparitia unor zgomote neobisnuite sau vibratii in functionarea celulei turnului aceasta va fi
imediat oprita si se va cauta si remedia defectiunea.
Se va verifica ca duzele de distribuire a apei pe umplutura din interiorul turnului de racire sa
functioneze toate si sa distribuie apa pe intreaga suprafata a umpluturii. Daca se constata ca nu
functioneaza in acest mod, este un semn ca o conducta de distributie sau unele duze sunt infundate cu
corpuri straine si daca defectiunea se amplifica si performantele celulei sunt afectate, trebuie procedat la
oprirea celulei si remedierea defectiunii.
Filtrul de pe intrarea apei de racire in celula trebuie curatat lunar sau de cate ori este necesar
pentru a-l pastra curat, asa fel incat sa nu diminueze debitul de apa ca urmare a rezistentei hidraulice.
Gratarele prin care este aspirat aerul atmosferic in interiorul turnului de racire trebuie pastrate
curate, asa fel incat sa nu fie diminuat debitul de aer aspirat.
 Pompele de recirculare a apei
Pompele de recirculare a apei au fost furnizate de firma FLOWSERVE si sunt pompe

centrifuge de mare capacitate cu motoarele electrice de antrenare in constructie antideflagranta.
Proiectul de montaj al pompelor a fost facut in conformitate cu instructiunile furnizate de
firma FLOWSERV impreuna cu pompele.
Este necesara studierea de catre personalul de operare a documentatiei de exploatare si
intretinere furnizata de firma FLOWSERVE impreuna cu pompele.
Se verifica daca spatiul de ulei de ungere al pompei a fost umplut cu ulei din una dintre
calitatile indicate de firma FLOWSERVE la paragraful 5.2 al instructiunilor care insotesc pompele
furnizate.
La pornirea unei pompe se verifica daca a fost facuta corect alinierea arborilor pompei si
motorului de antrenare si apoi se incearca cu mana daca arborele pompei si motorului se rotesc liber.
Se verifica daca pe conducta de aspiratie a pompei a fost instalat filtrul de retinere a
impuritatilor.
Se verifica daca a fost montata aparatoarea de la cuplajul pampa – motor.
ISSUE/
REV.
PAGINA
Se inchide robinetul de pe conducta de refulare a pompei, se deschide robinetul de pe conducta aspiratie
apompei si prin deschiderea robinetului de aerisire se amorseaza pompa.
Se porneste motorul si se verifica presiunea de refulare a pompei. Daca presiunea este
satisfacatoare se deschide lent robinetul de pe conducta de refulare a pompei.
Daca presiunea nu este satisfacatoare se opreste pompa si se cauta defectiunea in scopul
remedierii accesteia.
ATENTIE: Nu se va lasa pompa in functiune cu robinetul de pe conducta de refulare inchis

mai mult de 30 de secunde.
Intervalul normal de schimbare a uleiului de ungere al pompei indicat de furnizor este de 4000
de ore de operare sa cel putin la fiecare 6 luni.
 Pompa subersibila de denisipare
Pompa submersibila de denisipare (montata in bazinul de beton al fiecarui turn de racire) fost
furnizata de firma KSB si este de tip Amarex KRT.
Proiectul de montaj al pompei a fost facut in conformitate cu instructiunile transmise de firma
KSB impreuna cu pompele.
Este necesara studierea de catre personalul de operare a instructiunilor de exploatare si
intretinere furnizate de firma KSB impreuna cu pompele.
Inainte de umplerea cu apa a bazinului turnului deracire se verifica daca a fost umplut cu ulei
in cantitate si de calitatea corespunzatoare spatiul de ului al pompei.
Se verifica cu mana daca rotorul pompei si al motorului se rotesc liber.
Se inchide robinetul de pe conducta de refulare a pompei.
Se porneste pompa de la butonul manual si se verifica la manometrul de pe conducta de
refulare. Daca presiunea este satisfacatoare, se desschide lent robinetul de pe refularea pompei.
Daca presiunea nu este satisfacatoare, se opreste pompa si este scoasa cu lantul legat de ea pe
podetul de deasupra bazinului turnului de unde este dusa la atelier pentru depistarea defectiunii si
remedierea acesteia.
Dupa remedierea defectiunii, pe ghidajele montate in interiorul bazinului turnului pompa este
lansata cu lantul legat de ea asezand-o in pozitia indicata in proiect.
 Instalatia de filtrare
Instalatia automata de filtrare, cu spalare inversa, a fost livrata de firma PALL Austria
Instalatia a fost livrata montata pe un skid asa fel incat proiectul a constat din fundatia de
beton, realizarea conexiunilor exterioare skidului (conducte, canalizare, alimentare electrica, legare la
sistemul de automatizare).
Instalatia functioneaza automat si la o anumita valoare a caderii de presiune (setarea de la
furnizor este de 0,4 bar dar aceasta poate fi modificata de utilizator daca se doreste acest lucru).
Proiectul de montaj al instalatiei de filtrare a fost facut in conformitate cu instructiunile
transmise de firma PALL impreuna cu instalatia de filtrare.
Este necesara studierea de catre personalul de operare a instructiunilor de exploatare si
intretinere transmise de firma PALL impreuna cu instalatia defiltrare.
Inainte de punerea in functiune trebuie verificata corespondenta intre proiect si modul de
realizare in santier a montajului.
In anexa este prezentat modul de functionare al sistemului de fitrare in faza de filtraee si in
cea de spalare inversa a filtrului.
ISSUE/
REV.
PAGINA
2. ANEXE
Anexa 1 P&ID TURN MODULAR CC Zona PAREX C534-713-100-007A Rev.9 fila 1/2
Anexa 2 P&ID TURN MODULAR CC Zona PAREX C534-713-100-007A Rev.9 fila 2/2
Anexa 3 P&ID TURN MODULAR CC Zona HDV C534-713-200-007A Rev.9 fila 1/2
Anexa 4 P&ID TURN MODULAR CC Zona HDV C534-713-200-007A Rev.9 fila 2/2
Anexa 5 PLAN AMPLASARE TURN Zona PAREX C534-713-100-110A Rev.2 fila 1/1
Anexa 6 PLAN AMPLASARE TURN Zona HDV C534-713-200-110A Rev.2 fila 1/1
Anexa 7 PLAN LEG. CONDUCTE Zona PAREX C534-713-100-120A Rev.3 fila 1/1
Anexa 8 PLAN LEG. CONDUCTE Zona HDV C534-713-200-120A Rev.3 fila 1/1
Anexa 9 Functionarea filtrului PALL cu spalare inversa
ISSUE/
REV.
PAGINA

Manual Operareturnuri Racire CC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Operareturnuri Racire CC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL DE OPERARE

Project Title / Denumire Proiect:

Nr. Proiect LITWIN-ROMANIA C534

Client’s Name / Nume Client:

0 Aprilie 2007 Pentru punerea in functiune I.R.Z. R.I.I. C.I.T. T.G.I.

1. PROCESUL DE RACIRE AL APEI RECIRCULATE

E=(Q x delta T):560 (metri cubi pe ora)

in care: Q -debitul de apa de recirculata (in metri cubi / ora)

Fc = Duritatea totala a apei recirculate / Duritatea totala a apei de adaos

unde A reprezinta debitul de apa de adaos.

A = ( E x Fc ) : ( Fc – 1) (metri cubi / ora)

Timpul de recirculare t este dat de relatia:

unde V = volumul sistemului ( in metri cubi)

Tabelul 1 Caracteristicile apei de adaos din Sursa Carasu:

2. DESCRIEREA SISTEMULUI TURNULUI PAREX

3. DESCRIEREA SISTEMULUI TURNULUI HDV

Sistemul de racire al turnului HDV este prezentat in Schema de conducte si Automatizare

4. LUCRARI PREGATITOARE PUNERII IN

Zona turnul PAREX

Conducta AR-713E-R1/R2-102-500-A16B2 6.4 bar g.

Zona turnul HDV

Conducta AR-713E-R31-202-500-A16B2 8,5 bar g.

Pregatirea instalatie electrice pentru punerea in functiune incepe cu verificarea acesteia

6. EXPLOATAREA IN REGIM NORMAL DE

 Celulele de racire ale turnurilor

 Pompele de recirculare a apei

Pompele de recirculare a apei au fost furnizate de firma FLOWSERVE si sunt pompe

ATENTIE: Nu se va lasa pompa in functiune cu robinetul de pe conducta de refulare inchis

 Pompa subersibila de denisipare

S-ar putea să vă placă și