Merchandising vizual

Crează o identitate prin design exterior și interior

Merchandisingul vizual este cel mai în vogă tip de merchandising din ultimii ani.
Conţinutul acestuia se referă la imaginaţia, design-ul sofisticat, cele 5 simţuri ale
omului pentru conceptele cele mai evoluate; se exploatează la maxim formele
moderne de mobilier, tehnicile de informare. Practic, merchandisingul vizual
înseamnă a vinde mesaje încărcate emoţional către consumator care stimulează
plăcerea la cumpărături. Un magazin este ca o pagină dintr-o revistă: un spaţiu
imens umplut cu multe litere mici. Utilizarea paragrafelor, a titlurilor şi a
imaginilor determină cu adevărat cititorii să citească revista. Merchandisingul
vizual are ca obiectiv principal să facă asortimentul unic, atractiv şi fascinant
pentru largi grupuri de consumatori. Dorinţa de cumpărare trebuie să fie
stimulată prin semnale emoţionale. Vânzările pot fi mai mari prin îmbunătăţirea
vizibilităţii produsului, mesaje emoţionale despre produs, înţelegerea îmbunătăţirii
calităţii, a imaginii preţurilor, a competenţelor în ceea ce priveşte serviciile.
Stimularea vânzărilor într-un magazin este dependentă de existența unei imagini
distinctive, clare și consecvente pe care consumatorul o are cu privire la atributele
funcționale (fizice) și psihologice (emoționale) ale punctului de vânzare. Crearea și
menținerea unei anumite imagini depind în mare măsură de atmosfera în care se
desfășoară vânzarea, de particularitățile mediului în care consumatorul intră în
contact direct cu mărfurile și de forțele de vânzare.
Fiecare tip de magazin are ambianța sa proprie al cărei scop este să transmită un
mesaj clientului, să creeze o atmosferă plăcută pentru consumatori, precum și
pentru personalul comercial. Identificată cu ‘’efortul de a realiza mediul ce produce
efecte specifice emoționale asupra cumpărătorului, efecte ce sporesc probabilitatea
lui de a cumpăra ‘’, atmosfera magazinului reunește următoarele elemente cheie:
exterior, interior, amenajarea magazinului și expunerea produselor.
Indiferent de capacitatea sa fizică, magazinul trebuie să fie atrăgător, seducător și
convingător, sensibilizând clienții și optimizând satisfacerea cerințelor acestora.
Așadar, ca o consecință firească a gradului de specializare a magazinului, reacțiile
consumatorului sunt diverse, fapt care impune fiecărei unități comerciale cu
amănuntul punerea în valoare a propriilor atuuri: prezentare exterioară a
magazinului - fațada, firma, vitrina, particularități constructive, copertina, etc.,
designul interior - ambianța generală a magazinului, sistemul de comunicare și
informare intern, prezentarea promoțională prin intermediul echipamentului
comercial.

Designul exterior al magazinelor

Interfața între imaginea firmei și clientela stabilă sau potențială, prezentarea

exterioară a magazinului reprezintă o importantă formă a reclamei pentru
comerciantul cu amănuntul, vizând îndeosebi firma propriu-zisă și vitrina.
În decursul ultimilor ani, o importanță deosebită se acordă conceptului de
identitate vizuală a magazinului, corespunzător căruia punctul de vânzare este
privit ca un canal de comunicare compus din trei nivele:
 primul nivel este perceput de consumatori de la o distanță mai mare față de
magazin și conține fațada, culoarea clădirii, indicatoarele de atenționare;
 nivelul al doilea este vizualizat de client din apropiere și se referă îndeosebi
la vitrine și diferite informații inscripționate în apropierea punctului de
vânzare;
 nivelul trei reflectă ceea ce consumatorul vede în interiorul punctului de
vânzare: arhitectura, decorațiuni, mobilier, ținuta personalului, publicitatea
la locul de vânzare.
Asigurarea identității vizuale a magazinului presupune respectarea următoarelor
principii fundamentale cu privire la proiectarea celor trei nivele de comunicare
componente:
  identitatea vizuală a unei firme trebuie să fie memorabilă, interpretabilă și
specifică;
 fiecare punct de vânzare trebuie să poată fi identificabil în orice moment de
către consumator;
 asigurarea unicității punctului de vânzare, deoarece multe dintre magazine
vând produse similare la aceleași preuri, iar conceperea unei formule unice,
originale, reprezintă o premisă esențială viabilității acestora;
 rațiunea unui magazin este de a vinde, ceea ce presupune ca punctul de
vânzare să aibă o puternică capacitate de comunicare, să creeze impresia
abundenței și să ofere posibilități largi de alegere;
 un punct de vânzare trebuie să fie evident, facil de remarcat și recunoscut;
 magazinul trebuie să valorifice produsele și oamenii, nu arhitectura și
mobilierul. În acest sens, designerii trebuie să creeze un punct de vânzare și
nu o operă de artă;
 activitățile din cadrul unui punct de vânzare trebuie să fie corelate pentru a-
și menține credibilitatea în rândul consumatorilor;
 o rețea de puncte de vânzare trebuie să fie un ansamblu de o coerență
perfectă pentru că fiecare detaliu contează. De altfel, toate elementele
esențiale și activitățile trebuie anticipate și coordonate într-un tot plăcut și
unitar.
Analizarea conceputului de identitate vizuală a magazinului reflectă importanța
care revine elementelor de design exterior în formarea sa. Componenta esențială a
procesului de planificare a magazinului, designul exterior poate fi definit ca fiind
un ansamblu de elemente și de mijloace destinate unui sistem complex de
funcționalități de ordin constructiv, arhitectural, estetic și urbanistic.
Designul exterior îndeplinește pentru punctul de vânzare următoarele funcții:
  reprezintă prima carte de vizită a magazinului;
 atrage și informează consumatorii;
 contribuie în mod decisiv la formarea imaginii despre respectivul punct de
vânzare;
 asigură corelarea între sistemul de construcție, stilul arhitectonic, mediu și
fluxurile pietonale ale vehiculelor.
Componentele designului exterior sunt:
1. faţada
2. copertina
3. vitrarea
4. căile de acces
5. semnalizarea
6. ambientul exterior
1. Fațada reprezintă interfața dintre imaginea firmei și consumator, prin
intermediul ei vânzătorul putând prezenta consumatorului o imagine conservativă,
progresivă, subtilă, exagerată sau de alt tip. În principal, fațada unităților
comerciale trebuie să îndeplinească următoarele funcții:

 să atragă atenția trecătorilor și să-i ,,aducă ‘’ în interiorul magazinului;

 să permită identificarea magazinului;
 să reprezinte o modalitate de prezentare a
 eclamei pentru comerciant (fiind totodată mai puțin costisitoofertei
extinse;
 să se constituie într-o formă importantă a rare decât alte modalități de
promovare a imaginii punctului de vânzare).
Fațada se caracterizează prin număr, dimensiuni, aspect constructiv, imagine
arhitecturală și funcționalități.
Există numeroase variante de proiectare a fațadei, cele mai utilizate fiind
delimitate corespunzător criteriilor următoare :
1. Din punct de vedere al configurației:
a) fațada liniară, se realizează paralel cu axul străzii permițând proiectarea unor
nișe pentru intrare;
b) fațada în unghi prezintă avantajul orientării directe a fluxului de clienți către
interiorul magazinului;
c) fațada arcada se deosebeşte de fațada în linie dreaptă prin existența nişelor și a
vitrinelor, conferind o mai mare atractivitate pentru trecători, o percepere mai
facilă a vitrinelor și posibilitatea de a staționa în fața acestora.
2. Din punct de vedere constructiv se disting :
a) fațada modulară, de formă pătrată sau dreptunghiulară, este construită dintr-o
singură bucată și atașată, de regulă, la mai multe magazine;
b) fațada prefabricată utilizează o structură construită într-o fabrică și ansamblată
la locul magazinului;
c) fațada prototip este specifică lanțurilor de magazine și francizorilor care
folosesc o fațadă uniformă pentru asigurarea unei imagini consecvente în cadrul
întregii rețele;
d) fațada cu nișe este puțin retrasă față de nivelul celorlalte magazine din zonă și
este folosită pentru atragerea clienților care trebuie să înainteze câțiva pași pentru a
examina vitrinele;
e) fațade distinctive, cum sunt, de exemplu, cele circulare.
3. Din punct de vedere al unghiului format:
a) fațada în unghi de 90 grade este reprezentată de o fațadă în formă de ,,L’’ sau
mai multe fațade în scară;
b) fațadă în unghi obtuz;
c) fațadă în unghi de 180 grade, situație în care accesul este asigurat pe aceeași
latură.
2. Copertina reprezintă o componentă a designului exterior, care îndeplinește
următoarele funcții:
 funcție de protecție a mărfurilor, a exteriorului fațadei, dar și a trecătorilor;
 funcție arhitecturală asigurată din corelarea modului de prezentare a
copertinei (formă, material, etc) cu cerințele arhitectonice și particularitățile
urbanistice ale zonei în care se situează spațiul de vânzare;
 funcție publicitară și de informare realizată prin intermediul mesajelor
transmise, a culorilor specifice firmei utilizatoare.
Principalele tipuri de copertine pot fi grupate în funcție de modul de realizare,
sistemul constructiv și materialele de confecționare a acestora :
1. în funcție de modul de realizare, copertinele pot fi proiectate din construcție sau
adăugate acesteia;
2. în funcție de sistemul constructiv, se disting copertine fixe sau rabatabile;
3. din punct de vedere al materialului, copertinele pot fi din ciment și beton, metal,
sticlă, materiale textile sau plastice sau combinat - metal și sticlă.
3. Vitrarea reprezintă un mod de comunicare vizuală cu mediul exterior, dar și o
comunicare cu functionalități de aerisire și iluminare. În cazul în care acestor
funcționalități li se adaugă și o funcție estetică, se are în vedere o decorare cu
vitralii. Acestea sunt constituite de ,,geamuri” sau cristaluri de diferite culori
caracterizate printr-un nivel artistic superior (picturi) și sunt întâlnite cu precădere
la biserici și la monumente.
Vitarea se află în legătură directă cu faţada, în acest sens distingându-se :
 faţada oarbă, nevitrată, care nu dispune de ferestre şi în general nici de
acces;
  faţada cu spaţii pentru ferestre, permiţând ventilaţia şi intrarea luminii.
Una din formele principale de funcţionalitate a vitrării, cu un rol important pentru
unităţile comerciale este vitrina.
Vitrina reprezintă pentru trecător principalul argument să intre în magazin şi
serveşte în principal următoarelor scopuri:
1. identificarea magazinului şi a ofertei sale prin expunerea unui eşantion
reprezentativ al mărfurilor din magazin;
2. prezentarea produselor noi sau sezoniere;
3. atragerea atenţiei trecătorilor;
Utilizarea vitrinelor pentru a expune marfa existentă în magazin poate fi
considerată o practică generală a magazinelor, excepţiile referindu-se la
supermarketuri, unele magazine discount sau cu autoservire. În absenţa vitrinelor,
magazinele folosesc întreaga faţadă placată cu geamuri mari şi mate ce atrag
atenţia prin intermediul posterelor şi afişelor promoţionale.

Tipuri de vitrine :

 vitrine de tip liniar, care sunt proiectate continuu, de-a lungul faţadei,
întrerupte de căile de acces în cazul magazinelor care dispun de spaţiu
suficient;
 vitrine de tip alveolar, existente la magazinele al căror front de faţadă este
redus, mărindu-se astfel frontul de prezentare. Prezintă avantajul vizualizării
mărfurilor din mai multe părţi;
 vitrine de tip insular, utilizate în cazul unităţilor de mari suprafeţe,
amplasându-se în spaţiul dinaintea intrărilor retrase de la trotuar şi permit
vizualizarea mărfurilor expuse de jur împrejur.
Pentru a fi armonioasă, vitrina trebuie să ocupe cât mai bine spaţiul disponibil,
dacă se poate ,,prin regula de aur’’, care determină dreptunghiul perfect unde
raportul dintre lungime şi lăţime este de 1,618. Acest dreptunghi corespunde
regulilor clasice de estetică, prezentând un caracter de echilibru şi armonie.
4. Modalităţile de acces în cadrul punctului de vânzare
Cele mai frecvente situaţii întâlnite în reţeaua comercială cu privire la poziţionarea
şi rolul căilor de acces sunt următoarele :
 Majoritatea magazinelor, îndeosebi cele cu suprafeţe reduse, au o
singură cale de acces, localizată de obicei în dreapta vitrinei, sau dacă
punctul de vânzare dispune de mai multe vitrine, între acestea;
 De obicei, a doua cale de acces în cazul magazinelor de mici
dimensiuni este destinată recepţionării mărfurilor pentru a nu îngreuna
fluxul clienţilor sau ieşirea în caz de incendiu;
 În vederea evitării congestionării traficului clienţilor se recomandă ca
în cazul spaţiilor cu mai mult de 23 de metri lungime de faţadă, să
existe două căi de acces;
 În situaţia în care magazinul este situat pe colţ, poate avea fie două
intrări şi vitrine pe ambele părţi, fie o singură cale de acces amplasată
pe colţ;
 Pentru a atrage consumatorii atât din traficul pietonal, cât şi din cel
auto, un magazin trebuie să aibă cel puţin două intrări, una în faţa
magazinului pentru a atrage pietonii şi una adiacentă parcării;
 Marile magazine amplasate în centre comerciale pot avea multiple căi
de acces, al căror număr însă este limitat ca urmare a problemelor
legate de securitatea punctului de vânzare;
 În general, intrările din faţă şi din spate servesc unor scopuri diferite,
ele trebuind să fie proiectate în mod separat.
Un aspect important referitor la căile de acces vizează necesitatea deschiderii cât
mai largi a uşilor, deoarece o cale de acces largă crează o imagine mult mai
primitoare decât uşile înguste, închise, care nu atrag, ci chiar pot inhiba
cumpărătorii să intre în magazin. De altfel, în cadrul centrelor comerciale, pentru a
câştiga spaţiu şi a lăsa accesul liber, unele magazine au recurs în timpul zilei la
suprimarea uşilor. La închiderea magazinului sau pe durata nopţii magazinele pot
fi închise cu diferite tipuri de grilaje trase de sus în jos.
5. Semnalizarea reprezintă ansamblul mijloacelor prin intermediul cărora se
asigură informarea, dirijarea, atenţionarea şi restricţionarea fluxului clienţilor în
contextul activităţii desfăşurate. Din punct de vedere comercial, acest ansamblu se
compune din firmă, siglă şi emblemă.
Firma, important mijloc de comunicare între magazin şi consumator şi componentă
a faţadei, atrage atenţia clienţilor îndeosebi prin poziţionare, modalităţile de
prezentare şi iluminare.
Firma se amplasează pe lungimea faţadei sau deasupra accesului, putându-se
realiza şi o amplasare pe plan vertical, de sus în jos, când cota inferioară se află la
o înălţime care să nu afecteze circulaţia pietonală. Sigla şi emblema pot fi
poziţionate atât pe faţadă cât şi pe vitraj.
Emblema poate fi desenată, iluminată sau nu, singură sau completată cu un slogan,
semnalizată în timpul sărbătorilor prin elemente de animaţie specifice, etc.
6. Ambientul exterior reuneşte particularităţile constructive ale unităţii
comerciale, ambientul de iluminare, elementele decorative, precum şi alte aspecte
care îşi pun amprenta asupra imaginii spaţiului comercial respectiv: vecinătăţi
comerciale, culturale, condiţii de parcare, etc.
Ambientul de iluminare se referă la modul de iluminare exterioară a unităţilor
comerciale, de proiectare a luminilor pe faţadă astfel încât să se asigure o bună
vizibilitate a acesteia.
Designul interior al magazinului
La demararea oricărui business din zona retailului, o componentă importantă o
reprezintă amenajarea și designul interior al spațiului de vânzare. Aceasta este
interfața cu publicul, modul în care comerciantul comunică filosofia propriului
business și reușește să atragă clienții în magazinul său.
Indiferent de tipul magazinului - atmosfera interioară trebuie să transmită
clienților, o anumită „experiență de cumpărare”, ceva care să îl determine să
revină. Bineînțeles, nu putem să nu menționăm aici că un rol important îl dețin și
proximitatea și prețurile, însă având în vedere concurența din ce în ce mai mare,
această atmosferă interioară poate fi ceea ce dă un plus business-ului respectiv.
Aspectele principale ce trebuie urmărite în amenajarea unui spațiu comercial sunt
funcțiunea și forma.
Funcțiunea reprezintă partea tehnică a designului interior, și anume aranjarea
propriu-zisă a pieselor de mobilier, stabilirea fluxurilor de circulație
personal/clienți și a zonelor de vânzare impuls pentru clienți. Acest aspect corect
rezolvat, poate aduce o multitudine de plusuri într-un spațiu dat, de cele mai multe
ori cu o suprafață nu foarte mare și cu multe constrângeri de ordin tehnic. Fluxul
de circulație pentru clienți este deosebit de important, deoarece, odată „condus” în
mod natural și nu întortocheat prin tot magazinul până a ajunge la casa de marcat,
fără a se simți însă „condus”, clientul va avea în coșul său mai multe produse decât
își propusese la intrarea în magazin. De asemenea, proiectarea corectă a zonelor
auxiliare, cu respectarea tuturor normelor în vigoare însă fără a utiliza un metru
pătrat mai mult decât este strict necesar, duce la un spațiu de vânzare mai mare,
ceea ce, bineînțeles, orice comerciant își dorește. Nu în ultimul rând, amplasarea
optimă a zonelor de impuls, de obicei în zona caselor, poate avea un impact pozitiv
asupra vânzărilor.
Forma reprezintă partea artistică a designului interior, partea mai frumoasă dar
poate și mai subiectivă. Dacă atunci când ne referim la funcțiune, lucrurile sunt
mult mai clare, se pot rezolva după o „rețetă”, aici componenta importantă este
dată de estetic, de capacitatea arhitectului/designerului de a transpune ceea ce își
dorește comeciantul în realitate. Culorile, finisajele, materialele alese și
modalitatea de combinare a acestora vor avea în mod clar un impact puternic
asupra clienților, cel puțin la prima vizită în magazin, dar și asupra alegerii
acestora de a reveni. Fie că este vorba despre un magazin tradițional, în care
materialele predominante vor fi cele naturale (lemn, piatră, culori inspirate din
natură), fie un supermarket contemporan, în care vor predomina materiale modern
(inox, plăci lemnoase aglomerate, corian, piatră în alb sau culori vii și atrăgătoare),
misiunea arhitectului constă în a crea atmosfera propice fiecărui tip de comerț în
parte, de a crea un loc în care clientul să revină cu plăcere. Un rol important îl are
și punerea în valoare a produselor, atât prin iluminat, cât și prin marcarea vizibilă
și cu nuanțe atrăgătoare, potrivite fiecărui tip sau categorii de produs, precum și
detalierea ingredientelor sau a provenienței acestora, după caz. Un spațiu luminos
va însemna și o atmosferă atrăgătoare, prietenoasă chiar, fiind un element-cheie în
„experiența de cumpărare”.
Succesul în realizarea unui design atractiv pentru clienți constă tocmai în faptul că
persoana care intră în magazin, în special cea care nu are nicio legătură
profesională cu designul, va dori să revină sau să petreacă mai mult timp în spațiul
creat; clientul nu va putea probabil desluși ce anume din spațiul respectiv face ca
experiența să fie plăcută, poate fi vorba de volume, de proporții, de culori, de
materiale, de lumină, sau cel mai probabil de toți acești factori în același timp.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă brutăria germană Brot Manufactur. În acest
caz, o foarte bună comunicare cu clienții a dus la un concept de design interior care
să răspundă filosofiei și imaginii de brand dorite de aceștia. Identitatea germană a
fost transpusă în amenajarea spațiului prin utilizarea de materiale naturale precum
lemn masiv și piatră, reprezentând partea tradițională, dar și inox, pardoseală
epoxidică și sticlă, pentru a face ca spațiul să fie unul contemporan, în stil
industrial; această reinterpretare a genului de brutărie germană tradițională a fost
punctul de plecare în tema de proiectare. Culorile și iluminatul propus au fost alese
pentru a pune cât mai mult în evidență produsele de panificație. De asemenea,
deschiderea zonei de producție către sala de vânzare a fost o opțiune ca parte
intergrantă a conceptului de design, având nu doar un rol funcțional.
În continuare vom aborda fiecare componentă a designului interior

1. Pereții interiori
2. Pardoseala
3. Plafonul
4. Accesul relaţional
5. Semnalizarea
6. Ambientul interior
1. Pereții interiori
Pereții interiori sunt folosiți pentru a segmenta spațiul magazinului departajând
zonele de vânzare de cele care sprijină vânzarea. Ca tendință, în general, se
folosesc pereții despărțitori mobili care asigură flexibilitate în exploatarea spațiilor.
Sunt preferate materialele ușoare: lemn, carton, sticlă, metal. Piesele de divizare
ale sălii de vânzare pot fi colorate, decorate cu tapet sau acoperite cu alte materiale
pentru a produce efecte estetice atrăgătoare.
2. Pardoseala
Pardoseala are rolul de a prelua diferite echipamente sau instalaţii dispunând de
capacitatea de asigurare a planităţii pentru manipularea în plan orizontal. Ea
asigură condiții de întreținere a curățeniei și de protecție a mărfurilor expuse și a
echipamentului comercial existent. Astfel pardoseala trebuie să fie: rezistentă la
traficul intens al clienților ușor de curățat și de uscat, fără obstacole pentru clienți
și personalul din magazin.
Pardoseala nu are numai caracteristici funcţionale, contribuind, totodată la
ambianţa generală şi accentuarea imaginii pe care doreşte să o confere punctul de
vânzare. Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea reală pe care
comerciantul dorește să o promoveze prin magazinul său. De exemplu, o practică
obișnuită pentru magazinele alimentare este să aibă pardoseală cu efecte de
marmură, să dea impresia de curățenie, în timp ce un magazin de mobilă, de
exemplu, să fie apreciat printr-un înveliș al pardoselei care să sugereze ambianța
unei camere mobilată luxos.
4. Accesul relaţional
Accesul relaţional reprezintă un sistem de comunicare între diferitele componente
ale organizării de ansamblu constând în diferite tipuri de uşi interioare, cu
manipulare manuală sau electronică, de securitate, batante sau rotative etc.
modalităţile de acces relaţional contribuie la calitatea de ansamblu a designului
interior, având totodată şi rol funcţional, prin capacitatea de a asigura vehicularea
mărfurilor în sistem paletizat, cu mijloace mecanizate, gabaritul acestora
determinând parametrii accesului.
5. Semnalizarea
Semnalizarea reprezintă atât o componentă a designului interior, cât şi a celui
exterior. Funcţia sa principală, de comunicare-informare, se realizează prin
mijloace specifice fiecărui tip de design, în cel interior recurgându-se la utilizarea
de plăcuţe, pictograme sau afişaje electronice în vederea orientării către lifturi, case
de marcat, scări de evacuare, etc. Un rol important, îndeosebi în cadrul suprafeţelor
comerciale de mari dimensiuni, revine indicatoarelor utilizate pentru informarea
asupra modului de poziţionare a raioanelor, astfel încât să permită vizibilitatea
acestora de la distanţe mari.
6. Ambientul interior
Ambientul interior este rezultatul acţiunii conjugate a următoarelor tipuri de
ambient: de iluminare, floral, faunistic, igienic şi olfactiv.
Iluminatul magazinului este utilizat pentru a atrage atenția trecătorilor și pentru a
ușura clienților examinarea mărfurilor în interiorul magazinului. Pentru a obține
efectul dorit se armonizează culoarea, poziția, tipul de lampă și dispozitivele de
fixare.
Lumina incandescentă este folosită, în general, pentru lumina de accentuare
deoarece asigură întregul spectru de culori și este mai ușor de determinat adevărata
culoare a unui produs.
Lămpile electrice cu fluorescență au avantajul, față de becurile cu incandescență,
că dau o lumină apropiată de lumina zilei, au o eficacitate luminoasă superioară
(18.000 ore de funcționare) şi un cost mai redus, iar ca dezavantaje, instalare
complexă și dimensiuni incomode. Iluminatul fluorescent da o irizare albastră ce se
utilizează pentru iluminarea de fond.
Reducerea nivelului de iluminare afectează celelalte elemente ale design-ului
magazinului. Culorile deschise și cele lucioase reflectă lumina, iar culorile închise
și mate o absorb. Se mai utilizează oglinzi pentru că dau efect de spațiu.
Tipul de iluminat adoptat depinde de manager-ul magazinului, imaginea dorită și
volumul bugetului alocat iluminării.
Ambientul floral reuneşte ansamblul plantelor utilizate în diferite locuri ale
punctelor de vânzare: holuri, vecinătatea căilor de acces, foaiere, etc.
Ambientul faunistic presupune existenţa în interiorul unităţilor comerciale a unor
acvarii cu peşti, păsări în colivii, etc.
Ambientul igienic vizează curăţenia din magazin, precum şi ţinuta şi igiena
personalului, şi este o componentă foarte importantă, decisivă de multe ori în
atragerea clienţilor.
Ambientul olfactiv şi auditiv exercită o influenţă deosebită asupra atmosferei din
magazin. Atât mirosurile cât şi sunetele influenţează dispoziţia şi starea de spirit a
clienţilor, contribuind la crearea unei atmosfere favorabile atunci când sunt
respectate cerinţe fundamentale, precum:
 Evitarea sau chiar eliminarea mirosului de fum de ţigară, igrasie a pereţilor,
mucegai al mochetelor sau a altor mirosuri neplăcute din interiorul
magazinului;
 Încurajarea mirosurilor plăcute asociate unor mărfuri – parfumuri, produse
de patiserie, etc.;
 Alegerea cu atenţie sporită a fondului muzical, în funcţie de segmentul de
piaţă căruia se adresează oferta magazinului. În general se recomandă
folosirea unui fond discret, odihnitor, sau chiar eliminarea fondului muzical
în cazul în care structura clienţilor prezintă un grad ridicat de eterogenitate.

Concluzia? Designul unui spațiu comercial poate influența în mod radical succesul
comerțului respectiv; evident prioritatea va rămâne oferta comercială, exprimată
atât prin calitate cât și prin preț, dar o amenajare reușită, un spațiu în care oricine
își dorește să revină va avea un impact definitoriu asupra șanselor de reușită
comercială, în special când este vorba despre o ofertă inovantă. De aceea, este
important ca amenajarea interioara a magazinului să pună în valoare produsele, să
creeze o ambianță, o identitate proprie fiecărui spațiu. Prin design se poate crea și
exprima o identitate vizuală, dar și un tip de „charta de valori”- altfel spus legătura
dintre ofertă și ambientul spațiului comercial este foarte importantă.
Gândește și desenează fiecare detaliu, fiecare volum în legătură cu experiența pe
care dorești să o oferi publicului, ideea principală fiind să identifice și să
memoreze experiența trăită în spațiul respectiv.