0% au considerat acest document util (0 voturi)
22 vizualizări3 pagini

Caracterizarelapusneanul

Încărcat de

ankara90
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
22 vizualizări3 pagini

Caracterizarelapusneanul

Încărcat de

ankara90
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

PROIECT DIDACTIC

Profesor: ROTARU ELENA


Unitatea şcolară: Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir”, Oneşti
Clasa: a XI-a F
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: C. Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul (caracterizarea personajului principal)
Tipul lecţiei: mixtă
Competenţe generale:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;
 Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
 Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare;
 Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Valori şi atitudini:
- Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii;
- Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
- Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare;
- Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.
Competenţe specifice:
 Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise;
 Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog;
 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate;
 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură;
 Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut
aceasta;
 Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse;
 Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.
Competenţe de referinţă:
a) cognitive: elevii vor fi capabili:
- să definească specia literară “nuvelă”, prin raportare la alte specii epice;
- să precizeze modalităţile de caracterizare a unui personaj literar;
- să caracterizeze personajul Alexandru Lăpuşneanul, abordând cele şase tipuri de gândire: neutră, pozitivă,
negativă, creativă, emoţională, conclusivă.
b) afective: elevii vor fi capabili să manifeste interes pentru activitatea desfăşurată prin comportament activ-
participativ.
Strategia didactică: mixtă
Metode şi procedee: analiza literară, conversaţia, explicaţia, descoperirea, expunerea, metoda pălăriilor
gânditoare, cvintetul, jocuri didactice („joc de rol”, „calităţi şi defecte”), turul galeriei
Mijloace de învăţământ: textul suport, cărţi, manuale, caiete, tabla, creta, foi de flipchart, marker
Forma de organizare: frontal, pe grupe
Resurse:
a) umane: capacitatea de învăţare a elevilor (clasă cu elevi foarte buni); cunoştinţele lor anterioare de teorie
literară
b) temporale: 50’
c) bibliografice:
 ministeriale: Programa şcolară pentru limba şi literatura română pentru clasa a XI-a
 pedagogice: Ghe. Dumitriu şi C. Dumitriu, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti, 2004
 metodice: V. Goia, Metodica predării limbii şi literaturii române, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
C. Parfene , Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
N. Eftenie, Introducere în metodica limbii şi literaturii române, Ed. Paralela 45, 2008;
Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Paralela 45, 2008;
Cursul CCD Bacău, de formare continuă Şcoala profesorilor – Metode moderne de predare-învăţare
 ştiinţifice: E. Boghiu şi L. Mutoiu, Hermeneutică şi naratologie aplicată, Ed. Eurocart, Iaşi, 2001;
E. Boghiu, Ghid de poetică a prozei. Încercare de metodă, Ed. Paralela 45, 2009.
 webografie: [Link]
SCENARIUL DIDACTIC

Evenimente CONŢINUTURI ŞI SARCINI DE ÎNVĂŢARE Metode


ale lecţiei
Evocare Captarea atenţiei (intrarea în sala de clasă, având 5 pălării pe un conversaţia
suport şi pălăria albastră pe cap), organizarea contextului educativ,
notarea absenţelor. expunerea
Scrierea titlului lecţiei pe tablă şi în caiete. Prezentarea obiectivelor.
Spargerea gheţii: fiecare elev îşi alege o foaie, îşi scrie numele şi explicaţia
prenumele, trei calităţi şi trei defecte, apoi întoarce foaia şi colegii îi
scriu calităţi şi defecte. joc didactic
Verificarea cunoştinţelor de literatură, dobândite anterior: modalităţi
de caracterizare a unui personaj (prin nume, autocaracterizare,
caracterizare directă, caracterizare indirectă).
Verificarea temei: prezentarea în paralel a asemănărilor şi
deosebirilor dintre schiţă, povestire, nuvelă, roman.
Realizarea Se împarte clasa în 5 grupe de elevi. Se explică sarcinile şi se conversaţia
sensului supraveghează lucrul elevilor. Ei vor analiza prosopografia, etopeea
personajului şi vor scrie pe foi de flipchart ideile lor. descoperirea
Pălăriile gânditoare se pot îmbina cu jocul de rol:
1. pălăria albă – gândire neutră (prezintă pe scurt, corect, subiectul analiza pe text
nuvelei); rolul unor detectivi / poliţişti;
2. pălăria galbenă – gândire pozitivă, constructivă (prezintă calităţile metoda
şi aspectele pozitive ale faptelor personajului); rolul unor avocaţi ai pălăriilor
apărării; gânditoare
3. pălăria roşie – gândire emoţională (prezintă ce le-a plăcut, ce i-a
emoţionat); rolul unor spectatori din sala de judecată;
4. pălăria verde – gândire creativă (încearcă să schimbe anumite jocul de rol
împrejurări din nuvelă, punându-l pe personaj în noi situaţii; „dacă
boierii n-ar fi fost trădători, ce ar fi făcut Vodă? dacă nu s-ar fi
îmbolnăvit, s-ar mai fi călugărit? ar mai fi fost otrăvit?”); rolul
jurnaliştilor din presa de scandal;
5. pălăria neagră – gândire negativă, critică (prezintă doar defectele
şi faptele negative ale personajului); rolul unor procurori;
6. pălăria albastră – gândire conclusivă (ca un judecător,
cataloghează personajul drept erou romantic).
Vor crea o poezie de 5 versuri despre personaj (cvintetul): cvintetul
pălăria albă - titlul – 1 substantiv – Lăpuşneanul
pălăria galbenă - descriere – 2 adjective – patriot, excepţional
pălăria neagră - acţiuni – 3 verbe – tiranizând, decapitând,
înfricoşând
pălăria roşie - sentimente – 4 cuvinte – voievodul-călugăr moare
otrăvit
pălăria verde - esenţialul – 1 cuvânt – domnitor.
Reflexia Fiecare „pălărie” îşi va desemna câte un reprezentant, care va expunerea
prezenta ceea ce a avut de lucrat.
Toate foile de flipchart ale pălăriilor se afişează, se corectează explicaţia
greşelile sau se completează, prin rotirea grupelor.
Notarea elevilor care au participat activ la lecţie. turul galeriei
Tema pentru acasă: alcătuirea unei compuneri în care să
caracterizeze personajul Alexandru Lăpuşneanul.

S-ar putea să vă placă și