Tema 7 Disciplina militară. Recompensele.

Reguli generale privind disciplina militară

A r t . 1 . Interesele apărării Patriei obligă toţi militarii să respecte cu stricteţe
cerinţele disciplinei militare.
Art. 2. Disciplina militară înseamnă respectarea cu stricteţe şi exactitate de către
toţi militarii a Constituţiei şi a altor legi, a regulamentelor militare generale,
a altor acte normative ce reglementează serviciul militar.
Art. 3. Disciplina militară se bazează pe conştientizarea de către fiecare militar a
datoriei militare şi responsabilităţii personale pentru apărarea Patriei sale.
Art. 4. Disciplina militară pune în faţa fiecărui militar următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte Constituţia şi alte legi, să execute întocmai
jurământul militar, Regulamentele militare generale, ordinele (dispoziţiunile)
comandanţilor (şefilor);
b)să suporte cu dârzenie toate greutăţile şi privaţiunile serviciului militar, să
nu-şi cruţe viaţa pentru apărarea Patriei, independenţei şi suveranităţii ei;
a) să păstreze cu stricteţe secretul militar şi cel de stat, alte secrete protejate de
lege;
d) să însuşească şi să păstreze integritatea armamentului, tehnicii de luptă
şi de alt fel încredinţate lui;
e) sa fie cinstit, cu dreptate, sincer şi principial;
r) să-i stimeze pe comandanţi, pe superiori şi inferiori, să-i apere în orice
condiţii, să contribuie la menţinerea şi la respectarea ordinii regulamentare;
g) sa se comporte cu demnitate în unitatea militară şi în afara ei, să nu-şi
permită şi să nu permită nici altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe
toate căile la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, la menţinerea prestigiului
Forţelor Armate.
Art.5. Înalta disciplină militară se realizează prin:
a) lucru educativ permanent efectuat de comandanţi pentru formarea şi
cultivarea la militar unor înalte calităţi morale şi de luptă, necesare în executarea
obligaţiunilor lui de serviciu;
b) menţinere în unitate (subunitate) militară a ordinii regulamentare;
c) exigenţă a comandanţilor faţă de subalterni, respectare a demnităţii lor
personale, grija permanentă faţă de ei, îmbinare iscusită a metodelor de convingere şi
constrângere şi aplicare a lor corectă;
d) creare în unitate (subunitate) militară a unei atmosfere de responsabilitate,
de ajutor reciproc şi de mândrie pentru colectivul de militari;
e) organizare excelentă a procesului de pregătire militară şi prin încadrare
deplină a efectivului în acest proces.
Art.6. Fiecare comandant poartă răspundere de starea disciplinei militare.
Art. 7. (1) Interesele apărării Patriei îl obligă pe comandant să ceară, cu hotărâre şi
fermitate, respectarea disciplinei militare şi a ordinii, să creeze în acest scop toate
condiţiile şi să nu treacă cu vederea nici o abatere comisă de subaltern.
(2) Comandantul care nu asigură condiţii pentru respectarea ordinii
regulamentare şi a regulilor disciplinei militare, care nu ea măsuri de influenţă
pentru restabilirea lor poartă răspundere.
 {3) Fiecare militar este obligat să acorde asistenţă comandantului la restabilirea
ordinii şi disciplinei.
Art. 8 In interesul apărării Patriei, comandantul are dreptul să dea ordine (dispoziţii)
subalternilor. Ordinul (dispoziţie) trebuie să se execute necondiţionat, exact şi în
termen. Pentru ordinul dat comandantul poartă răspundere.
Art. 9. Recompensele şi pedepsele disciplinare pot fi aplicate doar de şeful direct
(alte cazuri sunt indicate în capitolul 8).
De autoritatea disciplinară acordată şefilor inferiori dispun şi şefii superiori.
Art.10 Comandanţii, ale căror funcţii nu sunt indicate în prezentul regulament au
faţă de subalterni, în conformitate cu gradul militar prevăzut de funcţia deţinută,
autoritate disciplinară:
a)comandant de grupă - caporalul şi sergentul;
b)de locţiitor de comandant de pluton - sergentul major;
c)de plutonier de companie - plutonierul, plutonierul major, plutonierul
adjutant;
d)de comandant de pluton - locotenentul şi locotenentul major;
e)de comandant de companie - căpitanul;

Recompensele ce se aplică militarilor.

Art. 18 . ( 1 ) Recompensele reprezintă un mijloc important de stimulare a
faptelor de arme, de educare a militarilor şi de întărire a disciplinei militare.
(2) Fiecare comandant este obligat să stimuleze militarii din subordine
pentru iniţiativă raţională, străduinţă şi distincţie in serviciu.
(3) În cazul în care comandantul consideră că drepturile acordate lui sunt
insuficiente, el poate să facă un demers în vederea stimulării militarilor distinşi
de autoritatea disciplinară a comandantului superior.
Art. 20. Militarilor în termen li se pot acorda următoarele recompense:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b)exprimarea de mulţumiri
c) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare
u) înştiinţarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre
satisfacerea exemplară a serviciului militarilor
e) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani
i) înmânarea fotografiei personale executate lângă Drapelul de luptă
desfăşurat al unităţii nil t are
g) acordarea gradului de caporal ostaşilor
h) acordarea următorului grad militar sergenţilor, cu o treaptă mai înaltă decât
cel conform funcţiei deţinute
i) înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare
j) acordarea de concediu de scurtă durată (până la 5 zile odată
în 6 luni).

Art. 21 Comandantul de grupă, ajutorul comandantului de pluton:

a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b)exprimarea de mulţumiri
c) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare
(ostaşilor până la 12 ore)
Art. 22 . Plutonierul de companie, comandantul de pluton:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior;
b)exprimarea de mulţumiri
c) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare până la 24 ore
Art. 23 Comandantul de companie:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b)exprimarea de mulţumiri
a)permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare până la 48 ore
b)Art. 24. Comandantul de batalion:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b) exprimarea de mulţumiri
c) permisia peste rând, o dată în lună, din amplasamentul unităţii militare până
la 72 ore (3 zile);
d) înştiinţarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre
satisfacerea exemplară a serviciului militarilor
d) acordarea diplomei.
Art. 26 . Militarilor prin contract (soldaţi şi sergenţi) li se pot acorda
următoarele recompense:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior;
b)exprimarea de mulţumiri;
c) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani;
d)înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare;
e) acordarea următorului grad militar înainte de
termen;
f) i) acordarea de concediu de până la 10 zile
Art. 27 Comandantul de pluton, companie, batalion:
a) ridicarea pedepselor disciplinare aplicate anterior
b)exprimarea de mulţumiri
Pedepsele disciplinare ce se aplică militarilor.
Art. 42.În cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică în
caz de necesitate se aplică pedeapsa disciplinară.
Art. 43. abaterile militarilor pot fi examinate la adunarea efectivului.
Art. 44. Pentru comiterea de crime, militarii poartă răspundere penală conform
legislaţiei în vigoare.

Art. 46 . Militarilor în termen li se pot aplica următoarele pedepse disciplinare:

a) observaţia;
b) mustrare;
c) mustrarea aspră,
d) neacordarea permisiei cuvenite din amplasamentul unităţii;
e) numirea peste rând de serviciu sau la munci de gospodărie - de până la 5
servicii;
f)ţinerea la arest - de până la 10 zile
g) retrogradarea in funcţie:
h) retrogradarea în grad;
 i) ridicarea gradului de sergent

Art. 47 Comandantul de grupă:

a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;
b)să priveze soldaţii de permisia cuvenită din amplasamentul unităţii;
c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de gospodărie - un
serviciu.
Art.48 Locţiitorul comandantului de pluton:
Punctele a) şi b) plus -
d) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de
gospodărie - cel mult 2 servicii.
Art. 49 Plutonierul de companie:
Punctele a) şi b) plus -
c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de
gospodărie - cel mult 3 servicii .
Art. 50. Comandantul de pluton:
Punctele a), b) plus -să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de
gospodărie - cel mult 4 servicii .
Art. 51 . Comandantul de companie
Punctul a) şi b) plus -
c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la munci de gospodărie -
cei mult 4 servicii, sergenţii - cel mult 2 servicii;
d) să aplice militarilor pedeapsa ţinerii la arest - de până la 72 ore
(3 zile);
Art.52 . Comandantul de batalion
Punctele a), b) plus -
c) să numească soldaţii peste rând de serviciu sau la lucrări de gospodărie -
cei mult 5 servicii, pe sergenţii - cel mult 3 servicii ,
e) să aplice militarilor pedeapsa ţinerii la arest - de pana la 5
zile.
Art. 55 . Militarilor prin contract pot să li se aplice următoarele
pedepse disciplinare:
a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;
b) ţinerea la arest - de până la 10 zile;
c) prevenirea despre necorespunderea parţială în funcţie
d)retrogradarea in funcţie,
e) trecerea în rezervă înainte de expirarea
contractului.
Art. 56 Comandantul de pluton:
a)observaţia, mustrarea, mustrarea aspră.
Art. 57. Comandantul de companie:
a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;
b) ţinerea la arest - de până la 2 zile.
c) Art. 58. Comandantul de batalion:
a) observaţia, mustrarea, mustrarea aspră;
b)ţinerea la arest - de până la 3 zile.
 Aplicarea pedepselor disciplinare în cazuri speciale, capitolul 8. Art. 67.Comandanţii
de garnizoane şi şefii comenduirilor de garnizoane au dreptul de aplica pedepse
disciplinare militarilor din garnizoane sau celor care se află temporar în
garnizoane în căzui în care:
a) abaterile ţin de serviciul de garnizoană sau de gardă;
b)s-a comis o abatere de la disciplina militară sau de la ordinea publica în
afara unităţii militare;
c) abaterea este comisă în concediu; în deplasare sau la arest în garnizoană.
Gradele militare

1. Fiecărui militar i se acordă un grad militar în ordinea stabilită de Regulamentul cu

privire la satisfacerea serviciului militar.
Gradul militar este proprietate a militarului şi se acordă (dobândeşte) în urma
pregătirii profesionale, vechimii în serviciu în funcţia ocupată şi calităţii muncii
îndeplinite. El se păstrează permanent pentru militar, cu excepţia cazurilor prevăzute de
lege şi de regulamentele militare.
2. Militarii care îşi fac studiile la instituţiile militare de învăţământ se numesc: acei
care nu au grad militar al corpului ofiţerilor - elevi, iar acei care au grad - ofiţeri-elevi.
Cetăţenilor care nu au avut grad militar până la înscrierea la instituţia militară de
învăţământ sau au avut gradul soldat, odată cu înmatricularea, li se conferă gradul militar
elev. Alte grade militare, acordate până la înscrierea la instituţia militară de învăţământ,
sunt păstrate.

Comandanţii şi subordonaţii. Superiorii şi inferiorii.

1. După situaţia de serviciu şi după gradele militare pe care Ie deţin, unii militari în
raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi.
Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor, Şeful
trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi stăpânire de sine
şi să nu admită atât familiaritate, cât şi atitudine preconcepută. Pentru acţiuni care
înjosesc demnitatea umană a subordonatului şeful poartă răspundere.
Subordonatul este obligai să execute necondiţionat ordinele şefului. După
executarea ordinului el poate să înainteze o reclamaţie, dacă consideră că faţă de el s-a
procedat nejust.
2. Şefii, cărora militarii le sunt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se
numesc şefi direcţi.
Şeful direct, cu funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef
nemijlocit.
3. După gradele militare pe care le deţin, sunt şefi (dacă aceştia se află în serviciul
militar):
- generalii de corp de armată şi generalii de divizie - pentru ofiţerii superiori şi cei
inferiori, pentru sergenţi şi soldaţi;
- generalii de brigadă şi coloneii - pentru ofiţerii inferiori, pentru sergenţi şi soldaţi;
- ofiţerii superiori cu gradele militare locotenent-colonel, maior - pentru sergenţi şi
oldaţi;
 - ofiţerii inferiori - pentru sergenţi şi soldaţi;
- sergenţii - pentru soldaţii din aceeaşi unitate militară.
4. Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi după gradul militar nu sunt în raport
cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori sau inferiori.
Superioritatea este determinată de gradele militarilor.
Superiorii după gradele militare sunt datori, în cazul încălcării de către inferiori a
disciplinei militare, a ordinii publice şi a regulilor de conduită, să ceară de la aceştia
înlăturarea încălcărilor observate. Inferiorii după grad sunt obligaţi să execute
necondiţionat aceste cerinţe ale superiorilor.
5. Dacă militarii, care nu sunt subordonaţi reciproc, îndeplinesc în comun îndatoririle de
serviciu, când relaţiile lor de serviciu nu sunt determinate de comandant (şef), atunci
superiorul după funcţie, iar la funcţii egale - superiorul după gradul militar este
considerat şef.

Ordinul (dispoziţiunea)

6. Ordinul este o dispoziţiune a comandantului (şefului) adresată subordonaţilor, care

cere executarea unor acţiuni, respectarea unor reguli sau stabileşte o ordine sau o situaţie.
Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură unui
militar sau unui grup de militari. Ordinul în scris este principalul document (act juridic)
funcţional de dispoziţie al conducerii militare, care se emite cu drept de conducere unică
de către comandanţii de unităţi militare (şefii de instituţii). Ordinele verbale se dau de
către toţi comandanţii (şefii).
7. Dispoziţiunea este o formă de transmitere a misiunilor de către comandant (şef) la
subordonaţi privind chestiuni particulare. Dispoziţiunea se dă în scris sau verbal.
Dispoziţiunea în scris este un document dispoziţional de serviciu emis de către şeful
statului major în numele comandantului de unitate militară sau de către şeful comenduirii
de garnizoană în numele comandantului garnizoaanei.
Ordinul (dispoziţiunea) trebuie să corespundă cerinţelor legilor şi regulamentelor militare.

Modul de dare şi executare a ordinelor Iniţiativa militarilor.

8. Ordinele se dau pe linie de subordonare. In situaţii deosebite, şeful superior poate
da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. In asemenea caz el comunică
despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia ca el singur să
raporteze şefului său nemijlocit.
9. Comandantul (şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze minuţios
situaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a executării ordinului. El poartă răspunderea
de ordinul dat şi de consecinţele lui, de corespunderea ordinului cu legislaţia, precum şi
de abuzul de putere şi de excesul de putere sau de împuterniciri funcţionale în ordinul pe
care îl dă şi de ncluarea măsurilor de executare a lui. Ordinul trebuie să fie formulat clar,
să nu admită interpretarea lui ambiguă şi să nu-i provoace îndoieli subordonatului.
 Dreptul comandanţilor (şefilor) de a acorda recompense militarilor în
termen.

1. Comandantul de grupă, de echipaj, de echipă de servanţi şi locţiitorul

comandantului de pluton au dreptul:
a) să ridice pedepsele disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
c) să acorde o dată în lună o permisie peste rând din amplasamentul unităţii militare
(ostaşilor - de până la 12 ore).
2. Plutonierul companiei şi comandantul de pluton au dreptul:
a) să ridice pedepsele disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
c) să acorde o dată în lună o permisie peste rând din amplasamentul unităţii militare de
până la 24 de ore.
3. Comandantul de companie are dreptul:
a) să ridice pedepsele disciplinare pe care le-a aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri;
c) să acorde o dată în lună o permisie peste rând din amplasamentul unităţii militare de
până la 48 de ore