Sarcini:

1.Prezentarea unei personalități care a contribuit în dezvoltarea fiecăruia.

Conspect de reper

1. Axiologie – disciplină filosofică având drept obiectiv studiul valorilor, în special al

valorilor etice, religioase şi estetice; teoria valorilor

Axiologia ,ca disciplina filosofica independenta,are un obiect propriu de studiu.Obiectul

axiologiei il constituie “studiul valorii generice si al legaturilor generale ale sistemului de
valori”.Axiologia ofera  posibilitatea elaborarii unei teorii unitare a sistemului de valori,a unei
conceptii unificate asupra valorii,punind in evidenta relatia dintre subiect si obiect si fiind in
masura sa dea un raspuns dintr-o perspectiva filosofica:ce este valoarea?Universul valorilor
semnifica ceea ce este omul,prin valorile create ,si ceea ce poate si trebuie sa devina omul,prin
idealuri,aspiratii,proiecte,dorinte.Ca univers de semnificatii,lumea valorilor reflecta nu
aprecieri,necesitati si aspiratii individuale,ci idealurile,necesitatile si nazuintele unei perioade
istorice.
  Totodata ,valorile sint realitate artificiala,construita de om in procesul realizarii unor anumite
scopuri.Aceasta inseamna ca axiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea
predominant constienta,cu trasaturi extrem de diferentiate,in functie de domeniu.
  Valorile indeplinesc functii multiple in viata sociala,intrucit orienteaza,motiveaza si regleaza
actiunile ,gindirea si comportamentul uman,mobilizeaza energia umana si,totodata,servesc drept
criterii de apreciere a acestora,a eficientei actiunilor umane,preum si ale evaluarii produsului
realizat.
  Valoarea este proprie subiectului,fie ca este plasata in sfera transcendenta a unor
obiecte(materiale sau ideale),fie ca rezulta dintr-o interactiune intre subiect si obiect.Lumea
valorilor este creatia omului si reprezinta o dimensiune esentiala a existentei umane.Structura
valorilor se refera la modul in care sunt orinduite intern valorile ,la ansamblul de relatii
specifice,relativ stabile,de proprietati si legi ce se statornicesc intre diferitele lor componente,la
dimensiunile valorii.
2. Dupa valabilitatea lor,  valorile sunt : - valori relative ; - valori absolute; - valori
subiective; - valori obiective .

Dupa calitatea lor , valorile sunt : valori pozitive; - valori negative ; - valori proprii; - valori
efecte .
Dupa subiectul lor,  valorile sunt  : autopatice, heteropatice, ergopatice
Dupa motivele ce au determinat valorile  sunt: valori accidentale-tranzitorii  si valori ale
persoanei proprii.
Dupa obiectul lor  valorile sunt : - economice; - etice ; - juridice; - politice .
Dupa facultataea psihica din care izvorasc valorile  sunt : sensibile, sentimentale si cognitive.
Dupa sfera lor de aplicare valorile sunt : individuale, sociale, cosmice, elementare si ideale.
O alta clasificare a valorilor este urmatoarea:
valori economice,valori juridice,valori politice,valori etice,valori istorice ,valori estetice,valori
religioase .
1.Valorile economice
Prin valori economice se intelege in general, constiinta utilitatii unui bun in comparatie cu altele.
Aristotel  considera drept valoare ceea ce multumeste o trebuinta. Trebuintele sunt fizice si
psihice , de aceea deosebeste 2 feluri de valori : valori morale , spirituale  si valori materiale . 
Valorile economice sunt materiale. Un lucru are cu atat mai multa valoare cu cat multumeste o
trebuinta mai imperioasa . Filosoful grec a distins doua spete de valori economice : valoare de
schimb si valoae de intrebuintare .
2. Valorile juridice – pot constitui obiectul unei stiinte a dreptului, a unei sociologii juridice si a
unei filosofii a dreptului. Dreptul ca stiinta se ocupa cu valorile juridice numai  din punct de
vedere al formei si constituirii lor. In antichitate , normele juridice erau considerate ca porunci
date de seful tribului, care era respectat drept reprezentant al lui Dumnezeu pe pamant.  
Pentru timpurile moderne normele juridice sunt imperative , care exprima vointa comunitatii
sociale , a statului.
3. Valorile politice – se refera la stat, la cetate ca unitate In antichitatea greceasca, statul era
cetatea. Cetatea era valoarea suprema , individul fiind supus in mod absolut autoritatii statului.
Notiunea de stat s-a impus si s-a largit din ce in ce mai mult, devenind ceea ce este acum.
4. Valorile etice Valorile etice pot fi de natura :
-Psihologica care afirma ca valoarea etica are o baza psihica
-Logica– afirma ca valoarea etica este de natura logica
-Biologica afirma ca Valoarea etica are ca principiu ultim viata.
-sociala
5. Valori istorice
Toate creatiile umane sunt menite sa adauge ceva la patrimoniul dobandit de la stramosi,
alcatuind astfel traditia culturala a unui neam.
6.Valorile estetice – se refera la placerea estetica.
Cand vorbim de valoare estetica intelegem un obiect care are valoare si un subiect pentru care
exista acea valoare .Frumosul este valoarea estetica centrala, la care se raporteaza toate celelalte.
Prin specificul lor, valorile estetice sunt legate de sensibil. Kant aprecia ca arta “nu este
reprezentarea  unui lucru frumos , ci reprezentarea frumoasa a unui lucru”..
7.  Valorile religioase
Valorile religioase sunt si ele dintre cele mai vechi in ordinea aparitiei lor.Valorile religioase
sunt prin natura lor spirituale. Purtatorii  lor sunt omul si constiinta sa, comunitatea umana si
spiritualitatea colectiva.Valorile religioase , ca toate valorile sprirituale sunt valori scop. Se
bazeaza pe credinta si revelatie, pe sentiment si traire.
3. Termenul de cultură a fost preluat de mai toate limbile moderne din limba latină, unde
cuvântul “cultura” avea atât înţelesul de cultivare a pământului, cât şi pe cel de cultivare
a spiritului, cu sensul larg de educaţie, de formare a spiritului şi a sufletului, de instruire
şi de modelare a personalităţii pe baza cunoştinţelor şi a experienţei personale. În ultimul
secol, conceptul de cultură a devenit unul strategic pentru toate disciplinele care studiază
universul uman şi social.