Evaluare 2 Semestrul al II lea, Istoria evreilor.

Holocaustul, Clasa a X a

Subiectul I
Izgonirile sistematice ale evreilor din sate și târguri sub pretextul vagabondajului sau a altor învinuri,
au început o dată cu instituirea Regulamentului Organic, 1832. Astfel, Mihail Sturza, domnitorul Moldovei, a
inaugurat metoda izgonirilor, adică goane în limbajul administrativ al vremii, sub pretextul „îmulțirii
haimanalelor pricinuită mai ales din sporirea unui număr de jidovi fără mijloace și fără meserie”. Punerea în
practică a goanelor de la sate a cunoscut două perioade: a) până la 1879 când evreii erau considerați
pâmânteni; b) după 1879, când evreii au devenit străini.
La început neexistând un temei legal, izgonirile se făceau în baza unor circulare administrative, ordine
ale prefecților, dispoziții ale consiliilor comunale, sau chiar măsuri ale comisarilor de poliție și jandarmilor
rurali, prin invocarea articolului 10 din Legea poliției rurale, din 1868, care prevedea că orice individ fără
vreo ocupație nu poate locui într-o comună rurală fără autorizarea prealabilă a consiliului comunal. La orașe
era aplicată prevederea articolului 217 din codul penal, care condamna vagabondajul. După 1879, s-au aplicat
comulativ articole din Legea poliției rurale, Lgea străinilor din 1881 și din Regulamentul polițienesc privitor
la biletul de liberă petrecere și pașaport din 30 octombrie 1880.

1 Ce pretext era utilizat in Principatele Romane pentru izgonirea evreilor?

2 Cate perioade au cunoscut goanele de la sate?
3.Cu se faceau izgonirile la sat ?
4 Ce pedepsea articolul 217 din Codul Penal?
5. Ce articole s-au aplicat cumulativ dupa 1879?
Subiectul II
Realizati un eseu cu tema
„Antisemitismul activ: Legile privind minoritatea evreiască ale lui Octavian Goga și Ion Gigurtu”