INTRODUCERE

Importanţa comunicaţiilor prin satelit în dezvoltarea domeniului de

telecomunicaţii se determină, în primul rînd, de posibilitatea de acoperire a mari şi
întinse teritorii, fiind necesară doar crearea unor staţii terestre. Aceasta este un
avantaj ce permite utilizarea acestor sisteme în transmiterea circulară a informaţiei
(televiziune, emisii radio, gazete, etc) la distanţe mari de la centru, cît şi în
organizarea comunicaţiilor cu teritoriile şi ariile îndepărtate sau obiectele mobile
(corăbii, avioane, etc).
Un alt avantaj major al comunicaţiilor prin satelit îl constituie posibilitatea
de redistribuire a fluxurilor de informaţii. Ceea ce permite utilizarea eficientă a
canalelor de transmisiune fără prezenţa unei supraîncărcări a anumitor canale şi
pentru celelalte canale nu. Redistribuirea canalelor este, de asemenea, necesară
pentru restabilirea conexiunilor în cazul incidentelor pe traseele terestre.
Cel de-al treilea avantaj al comunicaţiilor prin satelit constă în faptul, că
costul canalelor acestei tehnologii nu depinde de distanţa dintre terminalele terestre
ale sistemei de comunicaţii. Comunicaţiile prin satelit sunt cu atît mai economice
(în comparaţie cu staţiile terestre), cu cît mai departe unul de altul sunt amplasaţi
cei doi corespondenţi, cu cît este mai dens distribuită reţeaua staţiilor terestre, cu
cît este mai înalt coeficientul de transfer al satelitului.
Modelarea bugetului canalului de comunicaţii permite prezicerea cantităţii şi
volumului de dispozitive, cerinţele energetice iniţiale, riscurile tehnice şi costul
sitemei de comunicaţii. Bugetul canalului de comunicaţii este cel mai important act
de mentenanţă a sistemei de comunicaţii, care permite un raport final de
performanţă a capacităţii de funcţionare a sitemei date de comunicaţii.
Pentru definirea bugetului canalului de comunicaţii, se presupune a fi
corectă interceptarea unei serii de întrebări, care ar descrie în particular sau
totalmente noţiunea dată. Dacă se menţionează un anumit canal de comunicaţii,
atunci despre ce parte componentă a sistemului se presupune a fi? Acesta este un
canal fizic sau doar o regiune intermediară dintre emiţător şi receptor? Ce

Coala
MMRT.181.005 ME 4
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 reprezintă analiza unui canal de comunicaţii? Care este funcţia sa în realizarea unei
sisteme de comunicaţii?
Canalul de comunicaţii reprezintă prin sine un tract de comunicaţie, care se începe
de la sursa de informaţii, trece prin toate etapele de codare şi modulare, emiţător,
canal fizic, receptor (cu toate etapele sale de prelucrare) şi se finisează cu
destinaţia de informaţii.
Analiza canalului de comunicaţii şi rezultatul acestuia - bugetul canalului de
comunicaţii - constă în determinarea şi calcularea puterii tabelare utile a
semnalului şi puterea parazită a zgomotului din receptor.
Bugetul canalului de comunicaţii reprezintă un calcul al balansului dintre cîştig şi
pierderi energetice. Bugetul canalului de comunicaţii determină interdependenţa
dintre resursele energetice ale emiţătorului şi receptorului, ce depind de prezenţa
surselor de zgomot, de mediul de absorbţie al semnalului util, de rezultatele
proceselor interne efectuate în canal, etc. Unii parametri ai bugetului canalului de
comunicaţii prezintă nişte rezultate statistice.
Prin urmare, bugetul canalului de comunicaţii este o metodă de valorificare, ce
permite determinarea veridicităţii de transmisiune a sistemei de comunicaţii.
Analiza bugetului canalului de comunicaţii permite determinarea structurii şi a
performanţelor sistemei de comunicaţii. De exemplu, din
rezerva energetică a canalului de comunicaţii se poate determina în ce măsura şi
cum sistema dată de comunicaţii răspunde tuturor cerinţelor -ideal, dar cu o
anumită diferenţă sau nu corespunde cerinţelor impuse.

Coala
MMRT.181.005 ME 5
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 1 CONSIDERAŢII TEORETICE

Pentru a determina în ce mod se respecta cerinţele de elaborare a sistemelor

electronice de comunicaţii, după cum sînt: sporirea vitezei de transmisiune a a
informaţiei, minimizarea probabilităţii apariţiei erorii, minimizare puterii de
consum sau a raportului Eb/N0 , şi minimizarea benzii de transfer (W), în calitate de
exemplu se va analiza organizarea comunicaţiilor satelit .
Sarcina de baza a bugetului canalululi de comunicaţii satelit este ca să se
demonstreze că calitatea de funcţionare a sistemului va satisface cerinţelor
prescrise, de regula bugetul canalului posedă scopul de a urmări atenuarile şi
amplificările semnalului ce se transmite de la emiţător la receptor. Canalul de
comunicaţii satelit se iniţiează de la ecuaţia ce leagă puterea ce se recepţionează cu
distanţa dintre emiţător şi receptor.
In sistemele de radiocomunicaţie unda electromagnetică (UEM) purtătoare
se radiază de la receptor cu ajutorul antenei de emisie care convertează UEM
ghidate în unde libere, iar la recepţie antena înfăptuieşte convertarea inversă, adică
undele libere se convertează în unde ghidate. Pentru organizarea comunicaţiilor
satelit se utilizează UEM purtătoare cu următoarele frecvenţe:
-(satelit – terminal terestru)/terminal terestru – satelit): 4/6; 11/4; 12/8; 20/30 GHz.
Deducerea ecuaţiei ce exprimă legătura dintre receptor şi emiţător, de regulă
se începe cu analiza sursei de radiaţie nedirecţionată, care uniform emite în 4π
steradiani. In figura 1.1 este prezentat un radiator izotropic

Figura 1.1 Radiator izotropic

Coala
MMRT.181.005 ME 6
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Densitatea puterii pe suprafaţa sferii date în centrul căreia este amplasat radiatorul
izotrop se exprima prin formula :
Pe
p( d )=
4 πd 2 (1)
unde 4πd2 – suprafaţa sferei cu raza d.
pentru zona îndepartată (d >> λ), puterea recepţionată de antena este:
P e⋅A e
Pr = p( d ) A e=
4 πd 2 (2)
unde Ae- suprafaţa efectivă a antenei de recepţie Ae şi suprafaţa fizică sînt
legate între ele prin relaţia:
A e =γ⋅A
(3)
unde γ - coeficient al antenei;
A – suprafaţa fizică, pentru antene cu reflector parabolic γ =0,55.
In continuare se va determina parametrul antenei care va permite să
exprimăm puterea de intrare/ieşire cu ajutorul radiatorului izotropic care se
numeşte cîştigul antenei (G), care se determină ca raportul dintre puterea de
intensitate maximă la puterea de intensitate medie în gama de 4π steradiani.
Cîştigul antenei poate fi analizat ca rezultatul de concentrare a radiaţiei
izotropice într-o regiune limitată mai mică decît 4π steradiani. Vom prezenta
diagrama de directivitate a antenei în fig.2

Coala
MMRT.181.005 ME 7
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Figura 2 Diagrama de directivitate a antenei
Acum putem determina radiaţia efectivă relativă de radiatorul izotropic, care
se determină ca produsul dintre puterea de emisie şi cîştigul antenei
EIRP=Pe Ge (4)

unde EIRP – effective isotropic radiator power.

Dacă antena emitatorului posedă un oarcare cîştig, atunci ecuaţia (2), luînd
în consideraţie ecuaţia (4) se va obţine:
Ae
Pr =EIRP
4 πd2
(5)

Cîştigul antenei şi suprafaţa efectivă a antenei se exprimă prin relaţia:

4⋅π⋅Ae
G=
λ2 (6)

unde λ – lungimea de undă a UEM purtătoare

Zona de explorare a antenei este o mărime ce depinde de unghiurile coliedre
în limetele căruia este concentrată cea mai mare parte a puterii cîmpului, totodată
mărimea zonei de explorare serveşte ca o măsura a proprietăţii anizotropice a
antenei şi este invers proportional cîştigului antenei, adică antena cu cîştig de
valoare mare corespunde cu o zona de eploarare mai mică; reper zona de explorare
se exprimă prin intermediul unghiului plan, de regula în planul vertical –
→ →
corespunde vectorului E şi în plan orizontal – vectorului H .
In figura de mai sus este ilustrat cum se determină unghiul de deschidere a
antenei (este unghiul format de punctele în care puterea maximă a cîmpului se
atenuează cu 3dB ). Din (6) observam ca cîştigul antenei sporeşte cu micşorarea λ
sau majorarea frecvenţei; la fel sporeşte cu majorarea suprafeţei efective a antenei.
Sporirea valorii cîştigului antenei este echivalentă cu focusare densitătii fluxului de

Coala
MMRT.181.005 ME 8
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 energie într-un unghi de deschidere mai mic. Prin urmare sporirea frecvenţei
semnalului şi dimensiunilor antenei,conduc la reducerea (ingusarea) unghiului de
deschidere. Suprafaţa efectivă a antenei izotropice poate fi calculată dacă în ecuaţia
(6) cîştigul antenei G=1.

2
λ
Ae=
4π (7)

Pentru a determina puterea recepţionată în cazul cînd antenei izotropice substituim

formulele (7) şi (5)
EIRP EIRP
Pr = =
4 πd 2 Ls
( )
λ (8)
4 πd 2
Ls =( )
λ - sunt pierderile în trafic sau în spaţiul liber.
Luînd în consideraţie ecuaţia (5), expresia pentru puterea recepţionată, obţinem
formula:
2
EIRP⋅λ ⋅Gr EIRP⋅G r
Pr = =
( 4 πd )2 Ls (9)

Reieşind din (8) şi (9) observăm ca pierderile în traficul format în spaţiul liber
depinde de valoarea frecvenţei. In continuare vom analiza zgomotul termic.
Zgomotul termic reprezintă micşorarea termică haotică a electronilor în elementele
conductoare. El se creează în locurile de conectare a antenei şi în I ele etaje ale
amplificatorului. Densitatea spectrală a puterii zgomotului este constantă pentru
frecvenţele pînă la valorile 1012 – 1014 Hz ce a determinat ca să fie numit zgomot
alb. Puterea maximală a zgomotului termic (N) care poate fi comunicată de la
ieşirea generatorului de zgomot la intrarea amplificatorului este egal:

Coala
MMRT.181.005 ME 9
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 N=kTW
(10)

unde k – constanta Boltsman;

T – temperature absoluta , K;
W – largimea benzii de transfer.
Astfel densitatea spectrală maximă a puterii zgomotului se va determina conform:

N
N=
W (11)

După cum observăm (în figura10) puterea comunicata de la sursa de zgomot

termic depinde de temperature mediului ambiant. Acesta permite de a introduce
pentru sursa de zgomot noţiunea utila care se numeste temperatura de zgomot
efectivă, care influenţează la capacitatea de funcţionare a antenei de recepţie,
totodată menţionăm că sursele nu neaparat trebuie să fie de natură termică.
Temperatura de zgomot efectivă asemănătoare sursei de zgomot se determină ca
temperatura sursei ipotetice de zgomot termic ce ne dă puterea parazitară
echivalentă.
Pentru a calcula bugetul energetic al sistemului de telecomunicaţie se reiese
din valoarea raportului S/N, care frecvent mai este numit raportul puterii purtătoare
la zgomot(C/N). La calculul bugetului canalului de comunicaţii satelit de regulă se
utilizează raportul C/N. Deoarece în cazul comunicaţiilor satelit purtătoarea este
suprimată şi raportul S/N se notează Pr/N sau C/N, care reprezintă un parametru
pentru a determina raportul Eb/N0. In cazul transmisiunilor semnalelor cu
purtatoare suprimata Pr/N si C/N posedă aceleaşi valori. Prin urmare următoarele
expresii frecvent sunt interschimbabile:

Pr S C C
≡ ≡ =
N N N kTW (12)

Coala
MMRT.181.005 ME 10
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Expersia Pr/N poate fi obţinuta împarţind ambele parţi în ecuaţia (9) la puterea
zgomotului:
Gr
Pr EIRP⋅
N
=
N Ls (13)

In receptionare lărgimea benzii de frecvenţă a semnalului, de regulă se ia egal cu

lărgimea benzii de frecvenţă a zgomotului. Utilizînd formula (11) raportul Pr/N
poate fi transcris în următoarul mod:
G
EIRP⋅ r
Pr Ts
=
N k⋅L 0⋅Ls (14)
unde Ts – temperatura efectivă a sistemului, care reprezintă o funcţie a
zgomotului emis asupra antenei şi zgomotul termic generat de receptor.
Gr
−
Ts factorul de calitate a receptorului
L0 – pierderile la convertirea UEM la emisie şi receptive cauzate de
fenomenul fading. Ecuţia (14) arată dependent dintre parametrii-cheie pentru orice
canal de comunicaţii, şi anume raportul densităţii spectrale a semnalului
recepţionat la zgomot (Pr/N0). Puterea efectivă de transmisie se exprimă prin ERIP,
factorul de calitate Gr/Ts, pierderile Ls şi Lo. Astfel resupunînd ca Pr se afla în
semnalul ce transmite informaţia, putem determina legătura dintre Eb/N0 şi S/N şi
anume:
Eb S W P W P 1
= ( )= r ( )= r ( )
N0 N R N R N0 R (15)

Din formula 15 obţinem:

Pr Eb
= ⋅R
N0 N0 (16)

Coala
MMRT.181.005 ME 11
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 unde R – viteza de transmisiune a informaţiei (bit/s).
Prin intermediul (16) este obţinută relaţia fundamentală a rapoartelor Eb/N0 şi
Pr/N0, care este foarte utilă la poiectarea şi evaluarea sistemului de comunicaţii. De
regula Eb/N0, se utilizează pentru a determina valoarea probabilităţii erorii P b. Pentru
a determina rezerva rezerva bugetului energetic (M) al sistemului de comunicaţii
este necesar de a distinge (Eb/N0)adm şi raportul (Eb/N0)recep

Figura 3 Reprezentarea a două valori Eb/N0

Pr E E
=( b )adm⋅R=M ( b )adm⋅R
N0 N0 N0 (17)

Astfel rezerva bugetului energetic pentru sistemele de comunicaţii se va determina

conform expresiei:
Eb Eb
M =( )recep−( )adm
N0 N0 (18)

Parametrul (Eb/N0)adm reflecta diferenţa în structurele sistemelor de comunicaţii.

Aceste diferenţe pot fi cauzate de diferenţa schemelor de modulaţie sau codificare.
Expresia pentru rezerva bugetului energetic M a sistemului de comunicaţii poate fi
transcrisă sub forma:

Coala
MMRT.181.005 ME 12
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 G
EIRP⋅ r
Ts
M=
Eb
( ) R⋅k⋅L0⋅Ls
N 0 adm (19)

Din formula 19 observăm că rezerva bugetului energetic a sistemului de

comunicaţii conţine toţi parametrii care influienţează asupra certitudinii de
transmisiuni a informaţiei prin canalul de comunicaţii , deoarece analiza
bugetului energetic al sistemului de comunicaţii se măsoară în dB ecuaţia (19)
capată următoare formă:

Eb
M (dB)=EIRP(dBW )+Gr (dB [i ])−( )adm (dB )−R(dBbps )−
N0
−kT s (dBW / Hz )−Ls (dB)−L0 (dB ) (20)

Parametrii care figurează în (20) influienţează asupra valorii bugetului

energetic al sistemului care reprezintă un parametru util pentru distribuirea
resurselor a orice sistem de comunicaţii.

Coala
MMRT.181.005 ME 13
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 2 EVALUAREA BUGETULUI ENERGETIC ŞI REZERVA BUGETULUI
ENERGETIC PENTRU CANALUL DE COMUNICAŢII

Algoritmul evaluării:

Figura 4 Antena cu reflector parabolic

Ecuaţia profitului reflectorului se determină din condiţia de focusare:

egalitatea a căilor optice a razelor ce se emit din focarul F
FO + OO’ = FA + AB
Exprimînd segmentele notate prin distanţa focală f şi coordonatele polare
ρ şi φ a punctului de reflecţie A, obţinem ecuaţia parabolei:
2f
ρ=
1+cosϕ (21)
În coordonatele carteziane ecuaţia profilului se exprimă prin:
2
x =4 fz (22)
În cazul cînd z = h, obţinem:
D
x=
2 ,

unde D – diametrul suprafeţei de deschidere.

Coala
MMRT.181.005 ME 14
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Obţinem ecuaţia:
2
D =16 fh (23)
În cazul, cînd φ = φ0, obţinem:
ϕ0
D=4 f⋅tg( )
2 (24)
Unde:D-diamatru antenei
f-distanta focala
φ0- unghiul de deschidere

Formulele (23) şi (24) exprimă legătura dintre 4 parametri a reflectorului, iar

geometria reflectorului poate fi determinată prin intermediul a oricare 2 parametri
din 4.
Aria suprafeţei de deschidere a reflectorului parabolic se determină:
2
Gλ
A=
4 πγ
(25)

Unde:A-aria suprafeţei de deschidere a antenei

G-cîştigul antenei
λ- lungimea de unda
γ- coeficient al antenelor cu reflexie parabolica

1. Determinarea parametrilor antenelor cu reflector parabolic de emisie și de

recepție
1.1. Antena cu reflector parabolic de emisie
Lungimea de undă λ a undelor radio, se determină conform formulei:
l=c/F=3*108/16,2*109=0,185 m
Aria antenei de emisie
Ae=π*De2/4=3,14*16,22/4=206,015 m2
Ae.ef=γ*Ae=0,55*206,015=113,308m2

Coala
MMRT.181.005 ME 15
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Calculul distanței focale
D
14,8
femisie= 4 tan ⁡( ϴ 0 ) = 4∗tg ⁡( 4) =12,903 m
2

Adâncimea reflectorului parabolic

h=D2/16*femisie=14,82/16*12,903=1,060 m
Determinăm câștigul antenei de emisie
Ge=4*π*Ae.ef./l=4*3,14*113,308/0,185=7692,694
Lărgimea diagramei
ϴE=75l/D=75° *0,185/14,8=0,9375°
ϴH=70l/D=70° *0,185/14,8=0,875°
1.2. Antena cu reflector parabolic de recepție
Dr=4*fr*tg(φr/2)=4*0,66*tg(34/2)=0,807 m
Ar=π*D2/4=3,14*0,8072/4=1,266m2
Ar.ef.=γ*Ar=0,55*1,266=0,696 m2
h=D2/16*fr=0,8072/16*0,66=0,061 m
Gr=4*π*Ar.ef/l=4*3,14*0,696/0,185=47,252
2. Algoritmul de calcul al bugetului
2.1. Determinarea nivelului puterii emițătorului
Pe=10lgPe=10*lg(460)=26,62 dB
2.2. Determinarea câștigului antenei cu reflector parabolic de emisie
Ge=10lgGe=10*10lg(7692,694)=388,607 dB
2.3. Determinarea emițătorului izotrop pentru terminalul terestru
EIRP=Pe-L01+Ge=26,62-2,3+388,607 =412,927 dB
2.4. Determinarea pierderilor în traficul de linii sau în spațiul liber
4 πd 2 4∗3,14∗31800000 2
Ls=10 lg
l( ) =10lg (
0,185
=33,555dB )
2.5. Determinarea nivelului puterii izotrope recepționate
Piz.r.=EIRP-Ls-L02-L03=412,927-33,555-3,8-6,9=-368,672dB
2.6. Determinarea câștigului antenei cu reflector parabolic de recepție
Gr=10lgGr=10*lg(47,252)=15,036dB

Coala
MMRT.181.005 ME 16
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 2.7. Determinarea nivelului puterii semnalului recepționat
Pr=Piz.r+Gr-L04=-368,672+15,036-2,7=356,336 dB
2.8. Determinarea densității spectrale a zgomotului
N0=10lg(kTs)=10*lg(1,38*10-23*2270)=-34,959 dBW
2.9. Determinarea raportului Pr/N0
Pr/N0=Pr-N0=-356,336-(-195,09)=161,246 dB

2.10. Determinarea raportului N 0 ( Eb ) r

Pentru M=4

( NEb0 ) =( NEb0 )
r nec +M-L05=8+4-2,6=9,4dB

Pentru M=11

( NEb0 ) =( NEb0 )
r nec +M-L05=8+11-2,6=16,4 dB

2.11. Determinarea variației vitezei de transmisiune a informației pentru

canalul de comunicații terminalul terestru – satelit
Pr Eb
N0
-R= N 0 ( ) r

I-caz
Eb
( )
ΔR=Pr/N0- N 0 r=161,246-9,4=151,846 dB

ΔR=31622,776bps
II caz

( Eb )
ΔR=Pr/N0- N 0 r=161,246-16,4=144,846dB

ΔR=25118,643bps
2.12. Determinarea variației bugetului pentru canalul terminalul terestru-
satelit
Pe
Q=10lg Pr =10lgPe-10lgPr=Pe-P’r

P’r=Pe-L01+Ge-Ls-L02-L03-L05+Gr-M

M=5

Coala
MMRT.181.005 ME 17
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 P’r=26,62-2,3+388,607-33,555-3,8-6,9-2,3+47,252-4=-366,372 dB
Q=PE-P’R=26,62-(-366,372)=392,992 dB
M=11
P’r=26,62-2,3+388,607-33,555-3,8-6,9-2,3+47,252-11=403,424 dB
Q=PE-P’R=26,33-(-366,372)=392,702 dB

Coala
MMRT.181.005 ME 18
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Concluzii:
În această lucrare a fost efectuată analiza bugetului energetic pentru canalul
de comunicații terminal terestru - satelit la frecvența UEM purtătoare F=16,2 GHz.
Au fost calculate valorile parametrilor antenelor parabolice pentru transmiterea și
receptia datelor. Pentru antenele cu astfel de parametri și valorile fixe ale
pierderilor (L01-L05), raportului admisibil (Eb/N0)adm și rezervei bugetului energetic
(M=4...11 dB), au fost calculate nivelurile puterii de transmisie P e = 392,702 dB și
puterii de recepție Pr = 403,424 dB. Pentru asigurarea calității suficiente de
comunicare viteza de transmisiune a informației R trebuie să fie 144,846-151,846
bps, dar variația bugetului energetic Q trebuie să fie 392,702-392,992 dB.

Coala
MMRT.181.005 ME 19
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 BIBLIOGRAFIE

1 Бернард С. Цифровая связь. Теореические основы и практическое

применение Prentice Hall PTR, 2003
2. Spilker J. J. Digital Communications by Satellite. Prentice-Hall, Inc.,
Englewood Cliffs, N. J., 1977
3. Panter P. F. Communication Systems Design: Line-of-Sight and Tropo-
Scatter Systems. R. E. Krieger Publishing Co, Inc., Melbourne, Fla., 1982.

Coala
MMRT.181.005 ME 20
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data