Presiuni exercitate asupra jurnaliștilor

Din perspectiva rolului lor într-o societate democratică, jurnaliştii se află în

raporturi de responsabilitate individuală - în sensul că libertatea personalului media
este parte integrantă a libertăţii presei - şi colectivă (la nivelul grupului, al comunităţii
profesionale), contractuală (faţă de proprietar) si socială (faţă de public şi lege). 
Ignorarea responsabilităţilor amintite de către jurnalişti nu se traduce doar în
erodarea credibilităţii presei, ci şi în limitarea libertăţii lor profesionale. Ignorarea
responsabilităţilor amintite de către jurnalişti nu se traduce doar în erodarea
credibilităţii presei, ci şi în limitarea libertăţii lor profesionale. Altfel spus, între
gradul de maturitate, de profesionalism şi gradul de libertate există o determinare
directă. 
Din punctul meu de vedere, presiunile asupra jurnalistilor sunt foarte mari si
fac parte din mai multe categorii. De exemplu, nu de puține ori, presiunile au fost
unele agresive. Deoarece au scris despre un subiect care îl afecta pe cel vizat,
creându-i poate o imagine neplăcuta, acesta a recurs la agresiune: implică atacuri
fizice asupra jurnaliştilor sau a redacţiilor (lovire, echipament de înregistrare, filmare,
fotografiere confiscat sau distrus, serchestrarea jurnalistului, redacţie devastată, etc.).
Au fost înregistrate 45 de agresiuni asupra jurnaliștilor din SUA în 2017.
(Agresiuni asupra jurnliștilor, Agerpress, 2018, accesat pe data de 26.03.2019, la
https://www.libertatea.ro/stiri/au-fost-inregistrate-45-de-agresiun
i-asupra-jurnalistilor-din-sua-in-2017-2204481)

Alte tipuri de presiuni consider că sunt ameninţările: implică ameninţarea cu

moartea, ameninţări cu punerea integrităţii fizice a jurnalistului, a familiei sau
bunurilor acestuia în pericol, folosirea unui limbaj injurios la adresa jurnalistului. Într-
o convorbire telefonică purtată între ziaristul Sufariu și liderul PSD Sechelariu, acesta
din urmă a proferat o serie de amenintări și injurii la adresa colocutorului si a presei în
general. Seria de injurii a culminat cu o ameninţare cu moartea:  "In momentul când
mai comentezi ceva, tine minte, trimit doi baieti de-ai mei si te execută".(PSD-istul
Sechelariu a amenințat un ziarist cu execuția

ActiveWatch, 2004, accesat pe data d 26.03.2019, la

https://activewatch.ro/ro/freeex/reactie-rapida/psd-istul-sechelariu-a-amenintat-un-
ziarist-cu-executia-amp-cere-o-reactie-din-partea-presedintelui-psd-adrian-nastase)

Presiunile autorităţilor sunt si ele foarte vizibile: presiuni asupra

jurnaliştilor şi instituţiilor de presă venite din partea unor instituţii ale statului
(anchete ale poliţiei, parchetului, gărzii financiare sau altor instituţii ale statului având
drept scop intimidarea presei, arestare sau reţinere în vederea cercetării, presiuni
pentru divulgarea surselor confidenţiale venite din partea organelor de anchetă,
confiscarea sau copierea datelor din computere, confiscarea sau copierea unor
documente, interceptarea comunicaţiilor, introducerea unei legislaţii defectuoase care
afectează presa sau refuzul de a reforma legi, etc.).
Am observat si presiuni politice asupra jurnaliștilor: venite din partea unor
oameni politici sau partide (presiuni organizate, făcute cu scopul exclusiv de a proteja
interesele politice ale unor partide sau ale unor oameni politici; includ şi folosirea de
către partide sau oameni politici a instituţiilor statului în acest scop).
Alte presiuni sunt venite din partea unor companii si anume presiunile
economice: presiuni asupra jurnaliştilor şi instituţiilor de presă venite din prtea unor
companii sau oameni de afaceri (oferirea de contracte de publicitate, contracte de
publicitate anulate, condiţionarea păstrării acestor contracte de nepublicarea unor
informaţii sau de concedierea unor jurnalişti etc.)
La nivel de institutie întălnim cenzura: interzicerea publicării, confiscarea
tirajului, ridicarea abuzivă a licenţei de emisie sau autocenzura: actul prin care
jurnaliştii se abţin de la publicarea unor informaţii de interes public, ca urmare a
presiunilor indirecte venite din partea patronatului sau a conducerii redacţiei.
Pentru a analiza de unde provin aceste presiuni putem privi situația
jurnlismului în ultimii ani, cele mai importante evenimente. Se observă în ultimii ani
o crestere vizibila a atacurilor, agresiuni si amenintari la adresa jurnalistilor.
De asemenea politicienii sunt nepăsători în ceea ce priveste modificarea legii de
funcţionare a radioului şi televiziunii publice, asigurând astfel o independenţă reală
acestor instituţii. Tot ei au aprobat legea accesului la informaţiile de interes public şi a
legii achiziţiilor publice, dar şi tentativa de limitare a aplicabilităţii legii 544/2001
prin votarea de către Parlament a legii reutilizării informaţiilor publice.
Au modificat si codul penal prin care se dezincriminau insulta şi calomnia adoptată de
Parlament, dar blocată în ianuarie 2007 de Curtea Constituţională.
Iniţierea de către Ministerul Justiţiei a unui proiect legislativ care legifera accesul
procurorilor la o serie de date din sisteme informatice, fără mandat de la judecător
(OUG nr. 131/2006). (Ordonanță de urgență, Monitorul oficial, 2006, accesat la data
de 25.03.2019, la http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78065)
Presa este percepută tot mai mult ca un instrument de obţinere a unor avantaje
politice şi economice.
Din punct de vedere deontologic jurnalistii trebuie să respecte drepturile omului:
- Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale
agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există
acordul acestora sau când un interes public major prevalează. 
- Jurnalistul este dator să respecte viaţa privată a persoanei (inclusiv aspectele care ţin
de familie, domiciliu şi corespondenţă). 
- Jurnalistul este dator să nu discrimineze nici o persoană pe motive de rasă, etnie,
religie, sex, vârstă, orientare sexuală ori dizabilităţi şi să nu instige la ură şi violenţă

Dacă vorbim de redactare și aici există niște presiuni.

- Informaţia trebuie delimitată clar de opinii.
- Jurnalistul va verifica informaţiile în mod rezonabil înainte de a le publica
urnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor
părţilor implicate.
- Jurnalistul va respecta în redactare regulile citării.

De asemenea jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea acelor surse

care solicită să îşi păstreze anonimatul sau a acelor surse a căror dezvăluire le poate
pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
(Codul deontologic al jurnalistului, Lege5, 2006, accesat în datta de 26.03.2019, la
https://lege5.ro/Gratuit/ha2tsmrw/codul-deontologic-al-jurnalistului-
contract-993-2006?dp=gi4tanbrgyzta)

Bibliografie
 Agresiuni asupra jurnliștilor, Agerpress, 2018, accesat pe data de 26.03.2019, la
https://www.libertatea.ro/stiri/au-fost-inregistrate-45-de-agresiuni-asupra-jurnalistilor-
din-sua-in-2017-2204481

(Codul deontologic al jurnalistului, Lege5, 2006, accesat în datta de 26.03.2019, la

https://lege5.ro/Gratuit/ha2tsmrw/codul-deontologic-al-jurnalistului-
contract-993-2006?dp=gi4tanbrgyzta)

Ordonanță de urgență, Monitorul oficial, 2006, accesat la data de 25.03.2019, la

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78065

PSD-istul Sechelariu a amenințat un ziarist cu execuția ActiveWatch, 2004, accesat

pe data d 26.03.2019, la https://activewatch.ro/ro/freeex/reactie-rapida/psd-istul-
sechelariu-a-amenintat-un-ziarist-cu-executia-amp-cere-o-reactie-din-partea-
presedintelui-psd-adrian-nastase