V.Goldis Nr. 6 BL 41

PLAN COORDONATOR SSM
BLOCUL M41, Str. Vasile Goldiș Nr. 6
Contract nr.: 4150 din 14.05.2013
Faza: PT+CS+DE
Beneficiar: SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
PROIECTANT
GENERAL:
Cod proiect: 4150-140513-PT1925
AUGUST 2013
PT+ CS+DE, Bloc M41, Sc. -, Str. Vasile Goldiș Nr. 6
Proiectant general: S.C. VITASTAL CONSULTING S.R.L.
Cod proiect 4150-140513-PT1925
FOAIE DE SEMNĂTURI
ŞEF PROIECT dr. ing. LUNGU Cătălin

administrator SC VITASTAL CONSULTING SRL
Colectiv de elaborare
Semnătura
1. Ing. DOBRESCU Cristina
1
2
CUPRINS
1. PLAN COORDONATOR SSM........................................................................................................................ 5
1.1. DATE GENERALE ALE INVESTIŢIEI............................................................................................................ 5
1.1.1. Denumirea şi amplasamentul obiectivului de investiţie ......................................................................5
1.1.2. Titularul investiţiei .............................................................................................................................. 5
1.1.3. Beneficiarul investiţiei ........................................................................................................................ 5
1.1.4. Elaboratorul documentaţiei tehnice ....................................................................................................5
1.1.5. Baza legală pentru întocmirea proiectului tehnic ............................................................................... 5
1.1.6. Tema de proiectare ............................................................................................................................. 5
1.1.7. Data elaborarii documentatiei: august 2013....................................................................................... 5
1.2. DEFINITII SI CONTINUTUL PLANULUI COORDONATOR SSM .......................................................... 6
1.3. INFORMATII GENERALE PRIVIND SANTIERUL .................................................................................. 7
1.3.1. Adresa ................................................................................................................................................ 7
1.3.2. Beneficiarul lucrării ............................................................................................................................ 7
1.3.3. Şef şantier ..........................................................................................................................................7
1.3.4. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării..................................7
1.3.5. Data începerii lucrărilor ...................................................................................................................... 7
1.3.6. Durata estimativă a lucrărilor pe şantier ............................................................................................. 7
1.3.7. Subantreprenori prevăzuţi pe şantier .................................................................................................7
1.4. Descrierea lucrarilor ........................................................................................................................... 7
1.4.1. Lucrari de constructii rezistenta .........................................................................................................7
1.4.2. Lucrari de arhitectura pentru cresterea eficientei energetice ............................................................ 7
1.4.3. INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR ....................................................................................... 9
1.4.3.1. INSTALATII DE INCALZIRE ................................................................................................................. 9
1.4.3.2. INSTALATII SANITARE ....................................................................................................................... 9
1.4.3.3. INSTALATII CONEXE .......................................................................................................................... 9
1.5. MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A SANTIERULUI ................................................................. 10
1.6. LUCRARI CARE POT PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA
LUCRATORILOR ............................................................................................................................... 11
1.6.1. Factori de risc proprii mijloacelor de productie ................................................................................ 12
1.6.2. Factori de risc proprii mediului de munca ........................................................................................ 13
1.6.3. Factori de risc proprii sarcinii de munca .......................................................................................... 13
1.6.4. Factori de risc proprii executantului ................................................................................................. 14
1.7. MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SPECIFICE LUCRARILOR CARE SE EXECUTA
PE SANTIER ..................................................................................................................................... 15
1.8. MASURI DE COORDONARE A ACTIVITATILOR PENTRU SIGURANTA SI SECURITATE IN MUNCA 19
1.8.1. Cai de acces ..................................................................................................................................... 19
1.8.2. Surse de apa ,energie electrica etc. .................................................................................................. 20
1.8.3. Trasarea lucrarilor ............................................................................................................................ 20
1.8.4. Utilaje si instalatii mecanice si electrice ........................................................................................... 20
1.9. Servituti impuse angajatorilor datorita activitatii reciproce sau de activitatile care se desfasoara in
vecinatatea santerului ...................................................................................................................... 21
1.9.1. Caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale .............................................. 21
1.9.2. Limitarea manipularii manuale a sarcinilor ....................................................................................... 22
1.9.3. Delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale,in mod deosebit ,daca se
depoziteaza materiale sau substante periculoase ............................................................................ 22
1.9.4. Conditiile de depozitare eliminare sau evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din
daramari,demolari si demontari ........................................................................................................ 23
1.9.5. Conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate ................................................................. 23
1.9.6. Utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si a instalatiei electrice generale ................................. 23
1.9.6.1. Utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă ..................................................................................... 23
1.9.6.2. Utilizarea mijloacelor de protecţie a instalaţiei electrice generale .................................................... 24
1.9.6.3. Evacuarea deseurilor provenite in urma activitatii executantului ..................................................... 24
3
1.9.6.4. Facilitati de igiena personala,servirea mesei .................................................................................... 24

1.9.6.5. Lucru cu foc deschis ........................................................................................................................ 25
1.9.6.6. Reguli de comportament .................................................................................................................. 25
1.9.6.7. Fumatul in incinta ............................................................................................................................. 25
1.10. OBLIGATII CE DECURG DIN INTERFERENTA ACTVITATILOR CARE SE DESFASOARA IN
PERIMETRUL SANTIERULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA ......................................................... 25
1.10.1. Zonele de lucru ................................................................................................................................. 26
1.10.2. Exercitii de securiatte ....................................................................................................................... 26
1.11. MASURI GENERALE PENTRU MENTINEREA ORDINII SI CURATENIEI PE SANTIER ....................... 26
1.12. MASURI PENTRU ASIGURAEA SANATATII LUCRATORILOR SI ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR 26
1.13. MASURI PENTRU PREVENIREA INCENDIILOR ................................................................................ 27
1.14. ORGANIZAREA COLABORARII INTRE ANTREPRENORI SI SUBANTREPRENORI ........................... 29
1.14.1. Relaţii între beneficiar, executant şi proiectant ................................................................................ 29
1.14.2. Relaţii între beneficiar, antreprenori, subantreprenori, lucrătorii independenţi şi proiectant ........... 30
1.15. DISPOZITII FINALE ........................................................................................................................... 30
1.15.1. Lista actelor normative aplicabile ..................................................................................................... 30
1.15.2. Obligaţiile angajatorilor .................................................................................................................... 31
1.15.3. Obligaţiile lucrătorilor ....................................................................................................................... 33
1.15.4. Coordonatori în materie de securitate şi sănătate ............................................................................ 34
1.15.5. Instrucţiuni de lucru, de securitate şi sănătate în muncă ................................................................. 34
1.15.6. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă .................................................. 35
2. DOSAR DE INTERVENTII ULTERIOARE ............................................................................................ 36

2.1. Cap.1. Definitii, continut ................................................................................................................... 36
2.2. Cap.2. Prevederi si informatii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare in conditii de securitate
si sanatate ........................................................................................................................................ 36
2.3. Cap.3. Jurnalul interventiilor ulterioare ............................................................................................ 38
2.4. Cap.4. Observatii la interventiile ulterioare executate ...................................................................... 39
2.5. Cap.5. Rapoartele interventiilor ulterioare executate ........................................................................ 40
2.6. Cap.6. Documentatia pentru interventiile ulterioare executate (planuri si note tehnice) ................... 41
3. REGISTRU DE COORDONARE ......................................................................................................... 42
3.1. Cap.1. Definitii,continut .................................................................................................................... 42
3.2. Cap.2. Numele si adresa intervenientilor .......................................................................................... 43
3.3. Cap.3. Decizii, constatări și evenimente în: proiectare și realizarea lucrărilor .................................. 45
3.4. Cap.4. Observatii,informatii si propuneri privind securitatea si sanataea in munca ......................... 46
3.5. Cap.5. Observatii si propunerile interventiilor privind securitatea si sanatatea in munca ................ 47
3.6. Cap.6. Abateri de la prevederile planului de securitate si sanatate .................................................. 48
3.7. Cap.7. Rapoartele reuniunilor ........................................................................................................... 49
3.8. Cap.8. Accidente de munca,incidente............................................................................................... 50
4
1. PLAN COORDONATOR SSM
1.1.DATE GENERALE ALE INVESTIŢIEI
1.1.1.Denumirea şi amplasamentul obiectivului de investiţie

Prezenta documentaţie întocmită la faza Proiect Tehnic şi Detalii de Execuţie are ca scop Creşterea
eficienţei energetice a blocului M41, Sc. -, Str. Vasile Goldiș Nr. 6, Sector 3, Bucureşti.
1.1.2.Titularul investiţiei
Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti
1.1.3.Beneficiarul investiţiei
Sectorul 3 al Municipiului Bucureşti
1.1.4. Elaboratorul documentaţiei tehnice

S.C. VITASTAL CONSULTING S.R.L.
Sediu: Str. Matei Voievod nr. 102, Sector 2 București
1.1.5. Baza legală pentru întocmirea proiectului tehnic

Proiectul tehnic a fost elaborat în conformitate cu:
 Hotărârea Guvernului nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului
general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;
 Instrucţiunile din 2 iulie 2008 de aplicare a unor prevederi din HG nr. 28/2008 aprobate cu Ordinul Ministrului
MDLPL nr. 863;
 Regulamentul din 12 octombrie 2012 privind iniţierea, elaborarea, conţinutul-cadru şi aprobarea
documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice imobiliare în Ministerul Apărării Naţionale;
 Ghidul solicitantului din 18/05/2012- Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.2 – Sprijinirea
investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinte”;
 toate legile, normativele tehnice, ghidurile etc. menționate în caietele de sarci ni conținute în această
documentație.
1.1.6.Tema de proiectare
Investiţia este fundamentată prin implementarea Programului Operaţional Regional POR 2007-2013, pe baza
Ghidului Solicitantului pentru domeniul major de intervenţie 1.2. – Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a
blocurilor de locuințe elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin AMPOR (Autoritatea
de Management a POR).
Tema de proiectare este reprezentată de concluziile din DALI, și de re zultatele din auditul energetic.
Soluţiile propuse atât în auditul energetic cât şi în DALI au ca scop creșterea eficienței energetice a blocului de
locuințe, urmărind ca obiectiv final satisfacer ea exigenţelor utilizatorilor, în special cele referitoare la confortul termic
şi economia de energie. Soluţiile de modernizare prezentate în proiectul de execuţie reprezintă varianta optimă din
punct de vedere tehnic și economic, fiind acceptate de beneficiar prin aprobarea de către Consiliul General al
Sectorului 3. Aceste soluţii au în vedere creşterea eficienţei energetice şi a gradului de siguranţă în alimentarea cu
energie termică şi apă caldă menajeră a consumatorilor, în condiții de calitate conform legii 10/1995 (cu completările
şi modificările ulterioare).
1.1.7.Data elaborarii documentatiei: august 2013
5
1.2. DEFINITII SI CONTINUTUL PLANULUI COORDONATOR SSM

Planul de securitate şi sănătate este un document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în
vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie redactat încă din faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut
la zi pe toată durata efectuării lucrărilor.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să facă parte din proiectul lucrării şi să fie adaptat conţinutului
acestuia.
Planul de securitate şi sănătate trebuie:
a) să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;
b) să specifice riscurile care pot apărea;
c) să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
d) să conţină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii cuprinse
în anexa nr.2 la HG 300/2006.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să conţină cel puţin următoarele:
a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi, dacă este cazul, informaţii care completează
declaraţia prealabilă prevăzută la art. 47;
b) măsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de către managerul de proiect şi
coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor;
d) măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecţie
colectivă şi individuală;
e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a
materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori şi subantreprenori pentru
realizarea lucrărilor proprii;
f) măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce
decurg din acestea;
g) obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în
vecinătatea acestuia;
h) măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de curăţenie;
i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de organizare
luate în acest sens;
j) modalităţi de colaborare intre antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind securitatea
şi sănătatea în muncă.
Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg
din acestea trebuie să se refere, în special, la:
a) căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;
b) condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveşte interferenţa instalaţiilor
de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia;
c) limitarea manipulării manuale a sarcinilor;
d) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit dacă se
depozitează materiale sau substanţe periculoase;
e) condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărâmări,
demolări şi demontări;
f) condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
g) utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei electrice generale;
h) măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia şantierului şi de
durata efectivă a lucrărilor sau a fazelor de lucru.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să se afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la
cerere, de către inspectorii de muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau
de reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii.
Planul de securitate şi sănătate trebuie să fie păstrat de către managerul de proiect timp de 5 ani de la data
recepţiei finale a lucrării.
6
1.3. INFORMATII GENERALE PRIVIND SANTIERUL
1.3.1. Adresa: .............................................................................................................................................
1.3.2. Beneficiarul lucrării: .......................................................................................................................
1.3.3. Şef şantier: ......................................................................................................................................
1.3.4. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării:

...........................................................................................................................................................
1.3.5. Data începerii lucrărilor: .................................................................................................................
1.3.6. Durata estimativă a lucrărilor pe şantier: .....................................................................................
1.3.7. Subantreprenori prevăzuţi pe şantier: ..........................................................................................
1.4. Descrierea lucrarilor
1.4.1.Lucrari de constructii rezistenta

Pe baza recomandarilor din Expertiza Tehnica, se vor adopta următoarele soluţii:
 La parapetii metalici :
- structura metalică de susţinere a parapeţilor se va recondiţiona (se va curăţa de rugină şi se va revopsi). După
caz, acolo unde este necesar, se vor înlocui piesele metalice deteriorate (mâncate de rugină), cu unele identice
astfel încât să se respecte proiectul iniţial al structurii de rezistenţă al parapetului.
- până la cota actuală a parapetului metalic se va realiza parapetul din plăci pe baza de ciment (miez de ciment,
granule de polistiren şi plasă de fibră de sticlă) de 12.5mm grosime, montate pe structura metalică existentă.
- plăcile pe bază de ciment se aplică pe ambele feţe ale parapetului metalic (interior şi exterior)
- la exterior se aplică termosistemul identic cu cel aplicat pe zonele opace ale fatadelor, respectiv cu plăci de
polistiren expandat ignifugat de 10cm grosime, lipite şi ancorate cu dibluri mecanice, astfel încât să se asigure
rezistenţa la smulgere.
- la interior plăcile pe bază de ciment se vor finisa prin vopsire cu vopsea lavabilă, aplicată manual în două
straturi
 La parapetii din beton armat:
- se va verifica prinderea parapetilor de structura metalica existenta. Acolo unde este cazul se vor prevedea
prinderi noi. Acestea vor consta din bride metalice montate pe exteriorul parapetului care fixează parapetul de
structura metalică de susţinere prin intermediul unor şuruburi.
- structura metalică de susţinere a parapeţilor se va recondiţiona (se va curăţa de rugină şi se va revopsi). După
caz, acolo unde este necesar, se vor înlocui piesele metalice deteriorate (mâncate de rugină), cu unele identice
astfel încât să se respecte proiectul iniţial al structurii de rezistenţă al parapetului.
 Se vor executa reparaţii la parapeții/ planşeele din zona balcoanelor - dacă este cazul (rectificări) prin
urmatoarele operatii de refacere:
- curatarea suprafetelor de beton alterat
- curatarea armaturii aparente
- aplicarea unei amorse din pasta de ciment
- umplere cu mortar de ciment (M100T fara adaos de var).
1.4.2.Lucrari de arhitectură pentru creșterea eficienței energetice

Pe baza auditului energetic și a DALI, se propun următoarele lucrări de creștere a eficienței energetice a clădirii:
1.izolarea termică a pereţilor exteriori (inclusiv a aticului) cu termosistem agrementat format din plăci rigide de
faţadă din polistiren expandat ignifugat (efort de compresiune minim 80kPa, clasa de reacție la foc B-s2,d0) de
minim 10 cm, amplasate pe suprafaţa exterioară a pereţilor existenţi, protejate cu o masă de şpaclu subţire de
minim 5 mm grosime, armată cu plasă tip ţesătură deasă din fibre de sticlă, ignifugată şi acoperită cu tencuială
structurată siliconică de minim 1,5 mm grosime;
2.izolarea termică a soclului cu termosistem agrementat format din plăci rigide de faţadă din polistiren extrudat
ignifugat (efortul de compresiune 150-200kPa şi clasa de reacție la foc B -s2,d0) de minim 10 cm, amplasate pe
suprafaţa exterioară a pereţilor existenţi, protejate cu o masă de șpaclu subţire de minim 5 mm grosime, armate
cu plasă tip ţesătură deasă din fibre de sticlă, ignifugată şi acoperite cu tencuială structurată siliconică specială de
soclu de minim 1,5 mm grosime;
7
3.izolarea la exterior a parapeţilor balcoanelor (inclusiv a planşeului balconului de la parter/etajul I la intrados) cu

termosistem agrementat format din plăci rigide de faţadă din polistiren expandat ignifugat (efort de compresiune
minim 80kPa, clasa de reacție la foc B -s2,d0) de minim 10 cm, amplasate pe suprafaţa exterioară a pereţilor
existenţi, protejate cu o masă de şpaclu subţire de minim 5 mm grosime, armată cu plasă tip ţesătură deasă din
fibre de sticlă, ignifugată şi acoperită cu tencuială structurată siliconică de minim 1,5 mm grosime; se vor executa
operații de pregatire a suprafeței a parapeților acolo unde este cazul;
4.izolarea termică pe conturul ferestrelor (șpaleții) cu plăci rigide de faţadă din polistiren expandat ignifugat (efort
de compresiune minim 80kPa, clasa de reacție la foc B-s2,d0) de 3-5 cm, amplasate pe suprafaţa exterioară a
pereţilor existenţi, protejate cu o masă de şpaclu subţire de minim 5 mm grosime, armată cu plasă tip ţesătură
deasă din fibre de sticlă, ignifugată şi acoperită cu tencuială structurată siliconică de minim 1,5 mm grosime;
5.izolarea hidro-termică a terasei cu termosistem agrementat format din plăci rigide de polistiren expandat
ignifugat de înaltă densitate (efortul de compresiune min.150kPa şi clasa de reacție la foc B-s2,d0) de minim 16
cm şi protejarea acesteia cu o șapă armată de 3 -5 cm și minim 2 straturi exterioare de hidroizolaţie termosudabile
dublustrat (cea exterioară cu ardezie);
6.izolarea termică la intrados a planșeului peste subsol cu plăci rigide de polisitren expandat ignifugat (efort de
compresiune minim 70kPa, clasa de reacție la foc B-s2,d0) de minim 8 cm și coborârea cu 50 cm pe peretele
exterior la interior, protejate cu o masă de şpaclu armată cu plasă tip ţesătură deasă din fibre de sticlă şi finisate
cu vopsea lavabilă;
7.izolarea la interior a zonei de intrare în scară cu vată minerală semirigidă caşerată (efort de compresiune minim
30kPa, clasa de reacție la foc A2-s1,d0) de minim 8 cm, protejată cu o masă de şpaclu subţire de minim 5mm
grosime, armată cu plasă tip ţesătură deasă din fibre de sticlă, ignifugată şi finisată cu vopsea lavabilă;
8.termo-hidroizolarea rosturilor de dilatare între tronsoane utilizând un profil metalic special cu membrană
elastică sau alte soluții detaliate în partea de Detalii de Execuție;
9. înlocuirea tâmplăriei existente la uşile şi ferestrele exterioare, inclusiv a tâmplăriei aferente accesului în blocul
de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic cu tocuri şi cercevele din PVC având clasa de reacție la foc C -
s2,d0, în sistem pentacameral, cu ranforsări din profile metalice galvanizate, cu geam termoizolant dublu 4-16-4
mm, cu o suprafaţă tratată low-e cu un strat reflectant având un coeficient de emisie e<0,10 şi cu un coeficient de
transfer termic de maxim U=1,30 W/m²K (R=0,77m²K/W), inclusiv dotarea acestora cu grile higroreglabile;
10. demontarea tâmplăriei metalice sau din lemn la balcoanele/ logiile închise și panourile din sticlă armată,
incluzând pe cele închise cu tâmplărie din PVC a cărei parametri tehnici şi funcţionali sunt substanțial diferiți de
cei recomandaţi în proiectul tehnic;
11.închiderea balcoanelor/logiilor prin montarea unei tâmplării unitare cu tocuri şi cercevele din PVC cu clasa de
reacție la foc C-s2,d0, în sistem pentacameral, cu ranforsări din profile metalice galvanizate, cu geam
termoizolant dublu 4-16-4 mm, cu o suprafaţă tratată low-e cu un strat reflectant având un coeficient de emisie
e<0,10 şi cu un coeficient de transfer termic de maxim U=1,30 W/m²K (R=0,77m²K/W) inclusiv dotarea acestora
cu grile de ventilație cu jaluzele reglabile;
12.înlocuirea tâmplăriei ferestrelor de la casele scărilor şi spaţiilor anexe cu tâmplărie cu tocuri şi cercevele din
PVC (clasa de reacție la foc C-s2,d0) în sistem pentacameral, cu ranforsări din profile metalice galvanizate, cu
geam termoizolant dublu 4-16-4 mm, cu o suprafaţă tratată low-e cu un strat reflectant având un coeficient de
emisie e<0,10 şi cu un coeficient de transfer termic de maxim U=1,30 W/m²K (R=0,77m²K/W);
13.înlocuirea instalaţiilor de încălzire şi de distribuție a apei calde de consum din subsol, prin ȋnlocuirea
conductelor uzate de distribuţie, termoizolarea acestora, montarea armăturilor metalice de separare şi golire pe
coloanele de ȋncălzire şi a.c.c, montarea armăturilor metalice de echilibrare termohidraulică la baza coloanele de
ȋncălzire.
Lucrări conexe:
1.1.supraînălţarea aticului cu o balustradă metalică de protecţie, înălţimea parapetului după aplicarea
termosistemului de terasă devenind mai mică de 1,00m;
1.2.înălţarea și înlocuirea străpungerilor de terasă - sifoane şi coloane de ventilaţii – care rămân pe poziţiile
existente;
1.3.refacerea trotuarelor de protecție deteriorate (tasate, fisurate, sparte etc.), în scopul eliminării infiltrațiilor la
infrastructura blocului de locuințe și etanșarea îmbinării acestora cu soclul folosind cordoane din astfalt
bitumionos;
1.4.demontarea înainte de termoizolare&montarea după realizarea finisajelor a unităţilor exterioare de AC, a
conductelor de gaze şi a antenelor existente pe faţade/terase;
1.5.îndepartarea placajelor de la socluri;
1.6.repararea parapeților balcoanelor.
8
1.4.3.INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR
1.4.3.1. INSTALAȚII DE ÎNCĂLZIRE
SITUAŢIA PROPUSĂ
Lucrările de creștere a eficienței energetice a instalaţiilor interioare de încălzire (reţea distribuţie de la subsolul
blocului) constau în:
- înlocuirea conductelor de distribuţie pentru încălzire, din subsolul clădirii, cu conducte de oţel noi.
- izolarea conductelor de distribuţie pentru încălzire, din subsolul clădirii, grosimea termoizolaţiei fiind în funcţie de
diametrul şi locul de amplasare a conductelor, dar nu mai mică de 19mm;
- montarea armăturilor metalice de echilibrare termohidraulică pe coloanele de încălzire;
- montarea armăturilor metalice de separare pe coloanele de încălzire;
- montarea armăturilor metalice de golire pe coloanele de încălzire.
1.4.3.2. INSTALAȚII SANITARE
SITUATIA PROPUSA
Lucrările de creștere a eficienței energetice a instalaţiilor interioare de apă caldă de consum (reţea distribuţie de la
subsolul blocului) constau în:
- înlocuirea conductelor de distribuţie apă caldă de consum (a.c.c.) din subsolul clădirii cu conducte din PPR .
- izolarea conductelor de distribuţie a.c.c. din subsolul clădirii
- montarea armăturilor metalice de separare pe coloanele de a.c.c.
- montarea armăturilor metalice de golire pe coloanele de a.c.c.
1.4.3.3. INSTALAȚII CONEXE

Instalaţii de climatizare
În unele apartamente proprietarii şi-au montat aparate de climatizare tip split. Unitatea exterioară a
fiecărui aparat este montată pe peretele exterior al blocului. Lucrările pentru creşterea eficienţei energetice a
faţadelor blocului prin aplicarea termosistemului impune demontarea unităţilor exterioare.După aplicarea
termosistemului, aceste unităţi se vor monta pe amplasamentul iniţial.
Instalaţii de utilizare gaze naturale
Pentru a se putea realiza izolarea termică a pereţilor exteriori, în zona unde este montată instalaţia de
utilizare gaze naturale, aceasta se va demonta local şi se va remonta după terminarea lucrărilor, ţinându-se
seama de normativul specific. Aceste lucrări se vor realiza de către DISTRIGAZ sau alte firme autorizate în
proiectarea şi executarea lucrărilor de gaze naturale. Pe faţada principală sunt montate conducte de gaze
naturale de 11/2”. Aceaste conducte vor trebui demontate pentru aplicarea termosistemului şi montate ulterior,
cu respectarea distanţei faţă de elementele de construcţie (20 - 30 mm).Întrucât la bucătării au fost prevăzute
geamuri termoizolante (grosime ≥ 4 mm), este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita
de sensibilitate de cel puţin 2% metan în aer care să acţioneze asupra robinetului de închidere a conductei de
alimentare cu gaze naturale a consumatorilor, în conformitate cu NTPEE / 2008 cap. 8, art. 8.3,(2). Montarea
detectoarelor de gaze naturale în bucătării revine în sarcina proprietarilor.
Instalații de canalizare pluvială şi ventilare pe terasa blocului
La lucrările pentru creşterea eficienţei energetice a terasei se va proceda la demontarea gurilor de
scurgere aferente instalaţiilor pluviale şi căciulilor de protecţie aferente coloanelor de aerisire. Acestea se vor
înălţa în conformitate cu supraînălţarea terasei prin aplicarea termosistemului şi hidrosistemului. Lucrările de
remedieri şi supraînălţări menţionate se vor realiza cu respectarea normelor tehnice privind înălţimi minime,
întoarceri de termo-hidroizolaţii, racordări ale acestora, îmbinări etc.
Instalații de telefonie
Executantul are obligaţia de a anunţa societăţile comerciale de furnizare a serviciilor de telefonie
pentru luarea măsurilor necesare pe perioada de executare a lucrărilor de creștere a eficienţei energetice a
blocului. Acest lucru este obligatoriu după preluarea frontului de lucru de către Constructor şi se va face prin
înştiinţare scrisă, vizată şi de Asociaţia de Proprietari.
Instalații electrice
În zonele supuse procesului de lucrări pentru creşterea eficienţei energetice a blocului, se vor adopta
soluţii de repozare a circuitelor electrice existente (cabluri/conductoare protejate în ţeavă sau tub de
protecţie), pe traseul iniţial, acolo unde este cazul, înainte de începerea lucrărilor de aplicare a izolaţiei. În
zona legăturilor la corpurile de iluminat, dozelor, conexiunilor electrice se va proceda la decuparea
9
termoizolaţiei. Lucrările la instalaţia electrică se vor executa numai cu personal calificat, având echipament de
protecţie adecvat, cu instalaţia scoasă de sub tensiune, respectându-se legislaţia în vigoare: Legea 319/2006;
HG 1146/2006; HG 1091/2006; HG 300/2006; HG 457/2003; SR OHSAS 18001/2008; SR EN 61140/2002;
I7-2011.
Conform calcului detaliat prezentat în proiectul tehnic, nu se impun masuri suplimentare de protecție
impotriva traznetelor.
În vederea efectuării lucrărilor de reabilitare termică în imediata apropiere a instalaţiilor electrice aflate
sub tensiune, se vor lua următoarele măsuri:
- întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă a instalaţiei;
- asigurarea împotriva realimentării;
- verificarea dacă instalaţia este fără tensiune;
- delimitarea precisă a zonei de lucru;
- măsuri de protecţie împotriva şocurilor electrice şi / sau a efectelor curenţilor de scurtcircuit şi a
arcului electric;
- protecţia pentru evitarea părţilor sub tensiune din vecinătate.
La repunerea sub tensiune se vor verifica continuitatea conductoarelor şi rezistenţa izolaţiei instalaţiei
electrice.
Pentru lucru în exterior trebuie luate în considerare diverse condiţii atmosferice cum sunt:
precipitaţiile, ceaţă densă, furtună, vânt puternic, etc.
Instalații de transmisie prin cablu
Executantul are obligaţia de a anunţa societăţile comerciale de furnizare a serviciilor de transmisie
prin cablu pentru luarea măsurilor necesare pe perioada de executare a lucrărilor pentru creşterea eficienţei
energetice a blocului. Acest lucru este obligatoriu după preluarea frontului de lucru de către Constructor şi se
va face prin înştiinţare scrisă, vizată şi de Asociaţia de Locatari.
Instalații de antena GSM și TV
Există antene GSM. Executantul are obligaţia de a anunţa societăţile comerciale de furnizare a
serviciilor de transmisie GSM pentru luarea măsurilor necesare pe perioada de executare a lucrărilor de
creștere a eficienţei energetice a blocului. Acest lucru este obligatoriu după preluarea frontului de lucru de
către Constructor şi se va face prin înştiinţare scrisă, vizată şi de Asociaţia de Proprietari.
Lucrările pentru creşterea eficienţei energetice a terasei/ fațadelor, prin aplicarea termosistemului
impune demontarea antenelor TV colective/ individuale. După aplicarea termosistemului, acestea se vor
monta pe amplasamentul iniţial.
1.5.MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A ȘANTIERULUI

Antreprenorul si subantreprenorii nu vor începe lucrul până nu vor executa următoarele activităţi:
- Întocmirea planului propriu de securitate şi sănătate în muncă şi ţinerea lui la zi.
- Împrejmuirea sau demarcarea clară a şantierului
- Informarea lucratorilor cu privire la activitatile desfasurate.
- Cunoasterea de catre intreg personalul din şantier a factorilor de risc aferenti procesului tehnologic in care sunt
implicate masini, utilaje, scule de mana si manipulari de materiale.
- Asigurarea mijloacelor de protectie colectiva si individuala.
- Instruirea întregului personal care va lucra pe şantier în condiţiile specifice noului loc de muncă
- Asigurarea pentru lucrători a condiţiilor normale şi sigure de lucru precum şi condiţiile igienico-sanitare necesare
(apă, vestiar, loc pentru servitul mesei, W.C., etc).
Acordarea echipamentului de lucru şi protecţie specific activităţilor desfăşurate pe şantier.
În timpul desfăşurării lucrărilor de execuţie, muncitorii executanţi (constructori, montori, electricieni şi

hidotehnişti) vor fi instruiţi să respecte cu stricteţe măsurile şi instrucţiunile pe linie de SSM, de prevenire şi stingere
a incendiilor specifice activităţilor de construcţii montaj, electric, dar şi pe cele specifice activităţilor energetice pentru
funcţionarea unei centrale electrice.
La orice loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanenţă o persoană responsabilă care să
aibă calităţile şi competenţa acestei funcţii, desemnată de angajator.
Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor pe parcursul desfăşurării tuturor activităţilor, trebuie
asigurată supravegherea prin persoane care au calităţile şi competenţa cerute de această funcţie, desemnate de
către angajator sau în numele acestuia, acţionând în interesul acestuia.
Supraveghetorul trebuie să efectueze vizite de control la toate posturile de muncă ocupate, cel puţin de
două ori pe parcursul unui schimb.
La fiecare loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanenţă un număr suficient de lucrători
care să aibă calităţile, experienţa şi pregătirea necesare pentru a îndeplini sarcinile ce le sunt încredinţate.
10
Lucrătorii trebuie să beneficieze de informare, instruire şi pregătire necesare pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii lor.
Pentru fiecare loc de muncă sunt elaborate instrucţiuni scrise, care cuprind reguli ce trebuie respectate în
scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi al utilizării în siguranţă a echipamentelor.
Aceste instrucţiuni includ informaţii cu privire la utilizarea echipamentelor de intervenţie, precum şi la
măsurile ce trebuie luate la locul de muncă sau în apropierea acestuia, în caz de urgenţă.
La fiecare loc de muncă sau pentru fiecare activitate trebuie aplicate metode sigure de lucru.
Fiecare nou venit pe şantier va fi instruit referitor la:
- Căile de acces pe şantier;
- Circulaţia;
- Amplasarea telefoanelor de urgenţă;
- Identificarea persoanelor care acordă primul ajutor;
- Regulile şantierului;
- Conduita în caz de accident;
- Purtarea echipamentului individual de protecţie;
- Factorii de risc specifici.
- Facilitati de igiena personala, servirea mesei.
- Reguli de comportament
- Fumatul in incinta
La posturi de lucru în aer liber, acestea trebuie să fie amenajate şi menţinute astfel încât lucrătorii:
- Să fie protejaţi contra condiţiilor atmosferice nefavorabile şi contra căderii de obiecte;
- Să nu fie expuşi la niveluri sonore nocive şi nici la influenţe exterioare nocive;
- Să poată părăsi rapid locul de muncă şi să li se poată acorda rapid ajutor în caz de pericol;
- Să nu alunece sau să cadă.
În cadrul acestei investiţii, lucrările de construcţii şi montaj se vor realiza în spaţii cu instalaţii tehnologice în
funcţiune şi în spaţii şi acces limitat, iar pentru o bună desfăşurare a execuţiei va fi necesară separarea provizorie a
zonelor de lucru cu panouri, iar executantul va trebui să-şi organizeze lucrul astfel încât să nu creeze probleme în
funcţionarea centralei termice.
Pentru realizarea lucrărilor prezentate mai sus, executantul ales prin licitaţie de către beneficiarul investiţiei,
va avea nevoie, în vecinătatea zonei de lucru din incinta centralei termice de spaţii libere pentru amplasarea
organizării de şantier la obiect.
Organizarea de şantier la obiect va fi amplasată numai cu acceptul beneficiarului blocului (al asociatiei de
propietari) şi numai pe spaţiile indicate de beneficiarul lucrarii, spaţii care vor fi precizate şi în convenţia ce va fi
încheiată pentru perioada de execuţie.
Obiectele cu care va fi mobilată organizarea de şantier au caracter de provizorat şi vor funcţiona numai pe
perioada execuţiei, fiind dezafectate la terminarea lucrărilor. Aceste obiecte sunt utilizate zilnic de către executant,
pentru activităţile tehnologice de execuţie (ateliere, platforme de lucru, etc.), pentru depozitarea materialelor
(magazii, depozite şi platforme pentru depozitare) şi pentru activităţile sociale şi administrative (vestiare, birouri etc.).
Instalaţiile tehnologice şi echipamentele noi achiziţionate de beneficiar pentru această lucrare pot fi
depozitate până la montare în depozitul de echipamente existent în incinta centralei termice, pe platforma de
depozitare echipamente şi în magaziile din acest depozit.
Echipamentele şi materialele necesare execuţiei procurate de executant vor fi depozitate până la montare în
baza sa de producţie.
Transportul acestora până la locul de montaj se va face cu mijloace auto pe drumurile existente în zonă.
Toate suprafeţele de circulaţie de pe şantier vor fi păstrate în condiţii de siguranţă şi ori de câte ori va fi
posibil vor fi lărgite pentru a permite trecerea în siguranţă a vehiculelor în direcţii opuse.
1.6.LUCRARI CARE POT PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA
LUCRATORILOR
Din analiza categoriilor de lucrări care se execută pe şantier rezultă că se poate înregistra un grad mai ridicat de risc
la următoarele lucrări:
- lucrari de demolare si dezafectare constructii din beton sau constructii metalice;
- lucrări de instalaţii sanitare;
- prepararea, transportul, turnarea betonului şi executarea lucrărilor de beton armat;
- fasonarea şi montarea armăturilor din oţel beton;
- lucrări de construcţii-zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii;
- lucrări de dulgherie, construcţii-montaj;
- lucrări de sudură electrică şi autogenă;
- realizarea protecţiilor anticorozive pe elementele metalice - lucrări de grunduire şi vopsire;
- transportul materialelor la/în şantier;
- manipularea materialelor cu instalatii de ridicat si prin purtare directa;
- lucrul la înălţime;
- lucrări de izolaţii termice şi hidroizolaţii;
11
- lucrări de montare echipamente şi instalaţii tehnologice noi (elevatoare, transportatoare, instalaţie

transportoare pneumatice, transformatoare electrice, ventilatoare, pompe, instalaţii şi echipamente de
automatizare, etc.);
- lucrări de verificare şi probe la noile instalaţii tehnologice;
- alte lucrări complementare celor prezentate mai sus.
Factorii de risc din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii muncii sunt descriși în următoarele subcapitole.
1.6.1.Factori de risc proprii mijloacelor de productie
Factori de risc mecanic:

- Lovirea de către mijloace de transport auto din cauza unor devieri de la traiectoria normală cauzată de unele
defecţiuni tehnice, în timpul descărcării-încărcării de materiale sau deplasării la şi de la punctele de lucru;
- Proiectarea de părţi metalice desprinse accidental din echipamente în mişcare, din scule de lucru, unelte etc.;
- Lovirea lucrătorilor în timpul fasonarii oţelului beton (ex.: descolăcirea oţelului beton);
- Cădere liberă de materiale, scule, unelte, piese, de la înălţime în timpul executării sarcinii de muncă datorită
amplasării necorespunzătoare a acestora.
- Cădere la acelaşi nivel din cauza unor scurgeri libere de ulei, apă, provenite de la neetanşeităţi ale
conductelor, furtunelor etc.;
- Cădere de echipamente de lucru, avarierea conductelor, cablurilor subterane;
- Căderea persoanelor din camion la descărcare;
- Căderea de obiecte din camion;
- Căderi în timpul instalării şi utilizării generatoarelor;
- Mişcarea greşită în timpul efortului excavării tranşeelor;
- Explozii produse la tuburile de oxigen şi acetilenă păstrate neglijent sau din cauza nerespectării instrucţiunilor
de lucru şi SSM.;
- Proiectare, împroşcare cu scântei, material incandescent în timpul sudurii, tăierii (arsuri, orbire, etc.) datorită
neutilizării EIP;
- Prindere, antrenare mână sau articole de vestimentaţie de către organe de maşini în mişcare;
- Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice lângă care
se poate afla la un moment dat lucrătorul;
- Deplasări sub efectul gravitaţiei, căderea de obiecte de la înălţime în zone de vecinătate şi lovire executant şi
alte persoane din cauza unor podine nerezistente la greutatea omului şi/sau a materialelor depozitate, fără
consolă (copertină) din plasă de sârmă pentru prevenirea căderii de obiecte;
- Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, dezechilibrare, împiedicare la deplasarea de la un punct de lucru la
altul din cauza suprafeţelor alunecoase a materialelor, deşeurilor, depozitate necorespunzător;
- Cădere de la înălţime, deplasări datorate gravitaţiei din cauza neasigurării mijloacelor colective sau individuale
de protecţie;
- Lovire, strivire membre inferioare de căderea unor materiale, subansamble etc., din cauza depozitării lor
necorespunzătoare;
- Balansul sau căderea maselor transportate cu mijloacele de ridicat (macara pod rulant, scripete, schele
autoridicătoare, aparat de ridicat şi tractat etc.);
- Leziuni la contactul cu suprafeţe înţepătoare, tăioase a materialelor, sculelor, uneltelor de mână folosite în
îndeplinirea sarcinii de lucru;
- Jet de aer sub presiune, proiectare, antrenare particule de vopsea, diluanţi (afecţiuni ale ochilor) pe durata
verificării pistolului de vopsit, a furtunelor pneumatice ale instalaţiei de aer comprimat şi/sau de vopsit;
- Alunecarea şi răsturnarea recipienţilor folosiţi la transportul materialelor pentru izolaţii, hidrofugare;
- Cădere de la înălţime din cauza aplecării în afara construcţiei pentru prinderea sarcinii din ET de ridicat;
- Cădere de la înălţime de pe scări şi schele interioare care nu sunt prevăzute cu scări corespunzătoare de
acces sau nu prezintă balustradă suplimentară pe durata sarcinii de muncă.
- Expunerea la zgomote;
- Surparea peretilor săpăturilor
- Răsturnarea instalaţiilor de ridicat (macarale, boburi elevatoare etc) în urma montării instabile, vânt puternic,
instalaţie defectă, etc;
- Căderea sau desprinderea parţială a schelei, ce ar putea antrena căderea de la înălţime a muncitorilor,
materialelor sau uneltelor;
- Prăbuşirea elementelor de construcţii datorită cedarii elementelor de susţinere (ex.: popi metalici, eşafodaje)
în faza de turnare / montaj, sau a nerespectării tehnologiei de producţie (ex.: turnarea betonului pe timp
friguros fără a lua măsurile adecvate).
Factori de risc termic:
12
- Jet de ulei, emulsie, apă sub presiune la fisurarea accidentală a traseelor hidraulice, conductelor de apă, ulei
etc.;
- Arsuri provocate la contactul cu suprafaţa fierbinte a pieselor sudate (100-200°C) sau tăiate;
- Arsuri provocate de flamele puternice în timpul sudurii electrice şi a focului deschis la sudura autogenă;
- Contact accidental cu suprafeţe reci (în anotimpul rece), temperatura scăzută a pieselor, materialelor,
obiectelor;
- Flăcări, flame datorate scurtcircuitelor la instalaţia electrică a locaţiei unde se execută lucrările.
- Incendiu datorită aprinderii materialelor inflamabile, combustibile sau explozibile.
Factori de risc chimic:

- Afecţiuni ale pielii, dermatite de contact, la contactul mâinilor sau al altor părţi ale corpului cu substanţe
iritante, toxice, caustice utilizate în îndeplinirea sarcinii de muncă (rugină, vopsele, substanţe decapante,
diluanţi, var, vopsele, adezivi, aditivi, răşini vinilice, alte soluţii de lipit etc.);
- Inflamarea mucoaselor nazale, afecţiunilor digestive, şi respiratorii din cauza inhalării vaporilor / gazelor
nocive existente în mediul de muncă, a pulberilor abrazive rezultate de la operaţia de polizare, prafului de
ciment etc.;
Factori de risc electric

- Curent electric: electrocutare prin atingere directă:
a) defecte de izolaţie;
b) defecte de protecţie, îngrădire şi avertizare;
- Curent electric: electrocutare prin atingere indirectă:
a) defecţiuni la instalaţia de împământare şi legare la nul;
b) lipsă unor circuite de protecţie;
c) lucrul în incinte cu umiditate şi scurgeri de apă;
d) apariţia tensiunii de pas;
1.6.2.Factori de risc proprii mediului de munca
Factori de risc fizic:

- Degerături ale membrelor superioare sau/şi inferioare cauzate de temperaturile scăzute din timpul iernii pe
durata efectuării operaţiilor de manipulare, transport, depozitare sau efectuării activităţilor în aer liber;
- Şoc caloric (insolaţie) cauzat de temperaturile ridicate din timpul verii pe durata efectuării operaţiilor de
manipulare, transport, depozitare sau efectuării activităţilor în aer liber;
- Calamităţi naturale – colaps (seism, trăsnet, vânt, grindină, viscol, prăbuşiri de teren);
- Temperaturi scăzute pe perioada anotimpului rece la lucrul în aer liber;
- Arsuri şi afecţiuni ale ochilor din cauza radiaţiilor ultraviolete şi infraroşii în timpul sudării;
- Afecţiuni ale urechii, hipoacuzie, datorită zgomotului produs de echipamentele tehnice în timpul efectuării
sarcinii de muncă;
- Afecţiuni ale aparatului respirator datorită prezenţei în mediul de lucru a pulberilor pneumoconiogene;
- Curenţi de aer la locul de muncă;
- Vibraţii în timpul curăţării suprafeţelor de izolat cu pistoale pneumatice şi la folosirea sculelor electrice de
mână;
- Iluminat insuficient în anumite locuri de muncă închise – diminuarea acuităţii vizuale;
- Umiditatea relativ ridicată a aerului pe durata manipulării, executării, montării construcţiilor specifice, etc.
Factori de risc chimic:

- Lucrul cu vopsele, diluanţi, degresanţi, grund etc.;
- Afecţiuni digestive şi/sau respiratorii din cauza degajării de gaze (CO, NO, O3 etc.);
- Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili şi explozivi în timpul curăţării suprafeţelor hidroizolaţiei;
1.6.3.Factori de risc proprii sarcinii de munca
Solicitare fizică:
- Afecţiuni ale sistemului osteo – musculo – articular din cauza efortului fizic şi dinamic la manipularea pieselor
grele, a conductelor;
- Afecţiuni ale sistemului osteo – musculo – articular din cauza poziţiilor de lucru vicioase, forţate, a lucrului în
spaţii înguste, în spaţii greu accesibile, efort static la efectuarea operaţiei de sudare, a poziţiei aproape
permanent ortostatice;
Solicitare psihică:
13
- Solicitare psihică datorită concentrării permanente în timpul executării sarcinii de muncă;

- Lucrul în condiţii de stres cauzat de:
a) ritm de muncă mare;
b) decizii dificile în timp scurt;
c) conştientizarea riscului de accidentare;
d) lucrul la înălţime.
Conţinut necorespunzător al sarcinii de muncă:

- Neverificarea periodică a mijloacelor de protecţie;
- Neutilizarea sau utilizarea de echipamente tehnice, EIL+EIP, unelte, scule necorespunzătore sarcinii de
muncă;
- Organizarea defectuoasă a lucrărilor de vopsire, folosirea de improvizaţii pentru demarcarea zonelor
periculoase, asigurarea improprie a accesului la înălţime (scări improvizate, neasigurate, lipsa semnalizărilor
de securitate, motarea necorestunzătoare a schelei);
- Metode de muncă necorespunzătoare la folosirea substanţelor inflamabile;
- Depozitarea materialelor utilizate pe căile de circulaţie şi acces;
- Tensiuni în pereţii fundaţiei, datorate vecinătăţilor, risc de deformare, surpare;
- Neasigurarea protecţiei zonelor învecinate; influenţe ale agenţilor climaterici (vânt, ploaie, temperaturi
ridicate).
1.6.4.Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite:
- Accidentare din cauza succesiunii greşite a operaţiilor la tăierea şi sudarea oxiacetilenică;
- Comenzi greşite la pornirea şi acţionarea ET;
- Utilizarea surselor de foc în locuri interzise;
- Efectuare sudură fără paravan sau mască de protecţie (arsuri, orbiri etc.);
- Efectuarea diferitelor intervenţii la utilaje şi echipamente la care au fost îndepărtate
apărătoarea/carcasele/dispozitivele de protecţie în timpul funcţionării acestora;
- Surprinderea lucrătorului de desprinderea, căderea accidentală a armăturii metalice sau a altor profile datorată
montării greşite a conexiunilor;
- Arsuri ale membrelor la contactul cu piesele fierbinţi din cauza manipulării necorespunzătoare a acestora cu
cleştele de prindere;
- Nesincronizarea de operaţii – întârzieri sau devansări la lucrul în echipă;
- Nerespectarea ordinii de aplicare a tuturor măsurilor tehnice pentru realizarea zonei de lucru sau acceptarea
de omisiuni şi/sau erori la echipamentele de protecţie;
- Nesincronizări la lucrul în echipă, în special la transportul manual al sarcinilor;
- Cădere în gol de la înălţime de pe schelă din cauza neutilizării sau neasigurării corespunzătoare a centurii de
siguranţă;
- Cădere scule, materiale, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a codului de semnalizare între operatori;
- Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol (clădiri, schele, nacele, scări, etc.);
- Nerespectarea normelor de circulaţie în incinta societăţii şi la punctele de lucru (viteză, gabarit de siguranţă,
deplasare pe drumuri necorespunzătoare);
- Efectuarea de operaţii în afara sarcinii de muncă (deplasare şi intervenţie la alt utilaje pentru care nu a fost
instruit);
- Electrocutare prin atingere directă din cauza nesincronizărilor de operaţii la efectuarea de manevre;
- Electrocutare datorată intervenţiilor neautorizate la instalaţii electrice;
- Fumatul sau folosirea surselor de foc în timpul utilizării materialelor cu conţinut de substanţe inflamabile;
- Prezentarea la lucru sau circulaţia pe drumurile publice în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare (sub
influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală);
- Montări greşite ale conexiunilor electrice (instalaţii de iluminat, instalaţii de putere, motoare electrice, panouri
de acţionare ET, etc.).;
- Deplasări, staţionări în zone periculoase (ET în funcţiune, mijloace de ridicat şi transport auto etc.);
- Cădere de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare în timpul deplasării de la un loc de
muncă la altul, sau în atelier, din cauza depozitărilor necorespunzătoare de materiale;
- Neîntreruperea tensiunii în cazul lucrărilor ce necesită acest lucru;
- Apropierea de instalaţiile aflate sub tensiune la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme;
- Cădere de la joasă înălţime prin dezechilibrare, alunecare (de pe utilaje, ET, la care se efectuează operaţii de
sudură, tăiere etc.);
- Nerespectarea codului de semnalizare (la macara) la preluarea materialelor utilizate la îndeplinirea sarcinii de
muncă;
- Răsturnarea ET prin neadaptarea vitezei la calea de rulare şi datorită condiţiilor meteorologice;
14
- Executarea săpăturilor fără a respecta măsurile de împiedicare a surpării malurilor (ex.:taluz, susţineri de
maluri etc) în cazul în care tipul de teren o cere;
- Utilizarea instalaţiilor de ridicat în afara prescripţiilor date de producător ( montare instabilă, utilizare în condiţii
meteorologice improprii, etc.)
- Susţinerea neadecvată sau insuficientă a elementelor de construcţii in faza de turnare / montaj.
Omisiuni:
- Neutilizarea mijloacelor de protecţie (ochelari, mască sudură, mănuşi, şorţ, jambiere de protecţie, cizme si
manusi de protectie la joasă tensiune, bocanci);
- Nerespectarea instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii;
- Omiterea necesarului de materiale, echipamente de lucru, finanţări pentru faze/operaţii de şantier;
- Existenţa unor deficienţe privind trasarea căilor de circulaţie, depozitări de materiale pe locul unor lucrări
ulterioare, neprevederea unor echipamente de lucru adecvate, dimensionarea greşită a dotărilor sociale şi
administrative.
1.7.MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SPECIFICE LUCRARILOR CARE SE EXECUTA

PE SANTIER
În şantier vor fi admişi doar lucrătorii care au efectuat instruirea de securitate şi sănătate în muncă conform
instrucţiunilor proprii de instruire a lucrătorilor, care sunt elaborate la nivelul societăţii şi sunt apţi din punct de vedere
al sănătăţii, având fişele de aptitudine completate la zi cu concluzia medicului de medicina muncii “apt” anexate
fişelor individuale de instruire.
Principalele măsuri de protecţie sunt următoarele:
- Realizarea unei demarcaţii efective între zona şantierului şi vecinătăţii (panouri continue, rezistente la şocuri);
- Nu vor fi demarate lucrările de construcţie în şantier până când nu vor fi asigurate mijloacele materiale de
protecţie, echipamentele de protecţie colectivă cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
- Semnalizarea zonelor periculoase, marcarea acestora, iluminarea de protecţie şi de avertizare pe timp
nefavorabil (întunecos);
- Este obligatorie respectarea indicatoarelor de securitate, montate în punctele de lucru şi în zonele
periculoase;
- Angajatorul se va asigura că lucrătorii din societăţile din exterior, care desfăşoară activităţi în societatea
proprie, au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în muncă, pe
durata desfăşurării activităţilor.
- Ţinând seama de mărimea societăţii, angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare astfel încât lucrătorii
şi/sau reprezentanţii acestora să primească, în conformitate cu prevederile legale toate informaţiile necesare
privind:
a) riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie
atât la nivelul societăţii, în general, cât şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii;
b) măsurile luate pentru evitarea acestora.
- Angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii societăţii, ţinând seama de alte persoane
prezente.
- Angajatorul trebuie să monitorizeze dacă activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorso-
lombare, în cazul în care implică una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:
a) efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicită în special coloana vertebrală;
b) perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare;
c) distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport;
d) ritm de muncă impus printr-un proces care nu poate fi modificat de către lucrător.
- Salariaţii care au prin sarcina de muncă manipularea de greutăţi mai mari de 25 kg vor fi dotaţi cu centură de
siguranţă abdominală;
- Se vor evita transporturile greutăţilor mari, peste limita admisă;
- Conducătorul locului de muncă va verifica modul de respectare a sarcinii de muncă şi nu va permite
efectuarea altor operaţii decât cele specificate în fişa postului;
- Dotarea şi utilizarea, conform normativului şi a Hotărârii Guvernului României nr.1048 cu echipament de
protecţie corespunzător mediului şi sarcinii de muncă;
- Dotarea şi purtarea echipamentului individual de protecţie împotriva zgomotului (căşti antifoane), angajatorul
asigurându-se, în permanenţă, asupra purtării de către lucrător a acestui echipament în cazul depăşirii
limitelor admisibile la noxa zgomot;
- Monitorizarea nivelului noxei zgomot şi stării de sănătate a lucrătorului pentru prevenirea apariţiei hipoacuziei
sau surzeniei;
15
- Intervenţiile la instalaţiile electrice se vor face numai de personal calificat în meseria de electrician, autorizat
s.s.m. şi instruit pentru lucrul respectiv;
- Realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de securitate în vigoare, verificarea vizuală a
integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de
lucru;
- Utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante verificate, încălţămintei verificate sau covorului electroizolant
verificat şi a sculelor cu mâner electroizolant verificat;
- Urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare (atât echipamente tehnice cât şi
echipamentul individual de protecţie);
- Pentru iluminarea locală a locurilor de muncă se va utiliza:
a) tensiunea de 230 V, în cazul în care se lucrează în condiţii normale;
b) tensiunea de 24 V, în cazul în care se lucrează în locuri cu umezeală excesivă, pe mase metalice sau în
locurile cu degajări de aburi şi emanaţii de gaze.
- Utilajele, mecanismele şi aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări trebuie obligatoriu
legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei rezistenţă va fi de cel mult 4 ohmi;
- Se interzice lucrul la tablourile de comandă electrică şi la părţile componente ale instalaţiei electrice, fără
întreruperea circuitelor de alimentare şi legarea la pământ a instalaţiei;
- Conducătorul punctului de lucru este obligat să controleze în permanenţă legarea la pământ a mecanismelor
şi dispozitivelor acţionate electric, utilizate la lucrările de zidărie;
- La lucrările ce se execută în mediu umed, conductorii sub tensiune vor fi deconectaţi înainte de începerea
lucrului;
- Se vor îndepărta toţi conductorii electrici din apropierea locului unde se ridică elementele de construcţie sau
utilajele, pentru ca în timpul operaţiilor de ridicare acestea să nu se agaţe şi să producă puneri sub tensiune;
- Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să fie realizate următoarele măsuri:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active(izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi
echipamentelor electrice);
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare;
c) îngrădiri;
d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau a echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări şi
verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legări la pământ şi în scurtcircuit;
h) eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;
j) elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;
k) organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor
directe.
La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere
indirectă trebuie să se realizeze şi să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice, fiind interzisă
înlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice. Pentru evitarea
electrocutării prin atingere indirectă trebuie aplicată o măsură de protecţie principală, care să asigure protecţia în
orice condiţii, şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei
principale. Cele două măsuri de protecţie trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă;
1. Măsuri de protecţie principale:

a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS);
b) legarea la pământ;
c) legarea la nul de protecţie;
d) izolarea suplimentară de protecţie aplicată utilajului în procesul de fabricaţie;
e) separarea de protecţie.
2. Măsuri de protecţie secundare:
a) izolarea amplasamentului;
b) egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor;
c) deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau unui curent de defect periculoase;
d) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante verificate.
Locurile de muncă trebuie să fie prevăzute cu dispozitive adecvate pentru combaterea incendiului şi, în
măsura în care este necesar, cu detectoare de incendiu şi sisteme de alarmă;
Dispozitivele neautomate de stingere a incendiilor trebuie să fie accesibile şi uşor de manipulat şi, dacă este
necesar, protejate împotriva riscurilor de deteriorare;
La locul de muncă trebuie păstrat un plan de pază contra incendiilor, care să precizeze măsurile de luat
pentru prevenirea, detectarea şi combaterea declanşării şi propagării incendiilor;
16
Conducătorii locurilor de muncă vor verifica modul de cunoaştere a prevederilor legislaţiei în vigoare,
conform cărora macaragiul este obligat să execute manevra macaralei lin, astfel încât să evite balansarea sarcinii
şi producerea şocurilor;
Legarea şi fixarea sarcinilor se face numai de către persoane care au împlinit vârsta de 18 ani, autorizate de
persoana juridică pe bază de instruire şi verificare conform prescripţiilor R 1 ISCIR;
Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi elementele de fixare,
de ancorare şi de sprijin, trebuie sa fie:
a) bine proiectate şi construite şi să aibă o rezistenţă suficientă pentru utilizarea căreia îi sunt destinate;
b) corect instalate şi utilizate;
c) întreţinute în stare bună de funcţionare;
d) verificate şi supuse încercărilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
e) manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.
Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod vizibil valoarea
sarcinii maxime.
Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt
destinate.
Depozitarea se va face astfel încât să nu se blocheze calea de rulare sau zona de manevrare a mijloacelor
de ridicat, drumurile de circulaţie şi trecerile pentru personalul muncitor;
Înaintea începerii lucrului conducătorul locului de muncă se va asigura că nu există pericolul lovirii unor
salariaţi pe durata efectuării manevrelor de încărcare - descărcare;
În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată prin purtare concomitent de către mai
mulţi lucrători, aceştia vor ridica şi coborî sarcina numai la comanda conducătorului operaţiei;
Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri, toţi salariaţii se aşează pe aceeaşi parte a piesei;
Coborârea în vederea depozitării pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe braţ
şi apoi depunere pe sol la comanda conducătorului formaţiei de lucru. Mersul celor ce transportă o piesă va fi în
acelaşi pas, în cadenţă comandată;
Manevrarea şi transportul armăturilor metalice se va face doar după ce lucrătorul s-a asigurat că nu sunt
posibilităţi de rănire datorită suprafeţelor înţepătoare, tăioase ale fierului beton;
Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea măsurilor de SSM la lucrările de sudură le au, potrivit legii, cei
care organizează şi conduc procesul de muncă. La nivelul agentului economic, patronul, administratorul, iar la nivelul
locului de muncă şeful de formaţie, secţie sau altă persoană cu responsabilitate numită de conducerea societăţii;
Izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta echipamentelor electrice de
sudare, verificarea şi repararea conductorilor de alimentare;
Fiecare loc de muncă va fi iluminat corespunzător atât ziua cât şi noaptea, păstrându-se ordinea şi
curăţenia;
Respectarea instrucţiunilor de lucru, a prevederilor tehnice, referitoare la prevederile de proiectare privind
lucru la înălţime;
Respectarea prevederilor legale referitoare la condiţiile generale pentru lucrul la înălţime, modul de
încadrare a salariaţilor, instruirea, EIP necesar precum şi modul de organizare a locului de muncă, şi a celor
referitoare la mijloacele colective de protecţie (schele, cofraje, podine);
Nu vor fi demarate lucrările la înălţime până când nu vor fi asigurate mijloacele de protecţie, echipamentele
de protecţie individuale cum sunt centuri de protecţie, balustradele, platformele ori plasele de prindere;
Lucrătorii trebuie instruiţi şi verificaţi cu privire la modul de utilizare a instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor în
condiţiile lucrului la înălţime;
Căderile de la înălţime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de
protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordură, o mână curentă şi protecţie intermediară, sau cu un
alt mijloc alternativ echivalent.
Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare sau
cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt balustradele,platformele ori plasele de prindere. În cazul
în care, datorită naturii lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces
corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranţă sau alte mijloace sigure de ancorare.
Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în formă de ciupercă, cu muchiile din tablă
zdrenţuită şi ascuţite, a unor roabe şi tomberoane care nu sunt în perfectă stare de funcţionare. Sculele de mână
folosite la zidărie vor fi bine fixate pe mâner;
Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în centurile de siguranţă, adaptate
pentru fiecare unealtă în parte, astfel ca montorul să le aibă la îndemână, luându-se, totodată, măsuri ca în timpul
lucrului aceste scule să nu incomodeze şi să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum şi deplasarea lui cu
uşurinţă;
Intrările şi perimetrul şantierului trebuie să fie semnalizat astfel încât să fie vizibile şi identificate în mod clar,
marcarea acestora, iluminarea de protecţie şi de avertizare pe timp nefavorabil atât ziua cât şi noaptea;
17
Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie să fie
calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât să poată fi utilizate uşor, în deplină securitate şi în
conformitate cu destinaţia lor;
Dacă elementele mobile ale unui echipament de muncă prezintă riscuri de producere de accidente prin
contactul mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu protectori şi dispozitive de protecţie care să împiedice
accesul în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor periculoase înainte de pătrunderea în zonele
periculoase;
Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:
a) să nu fie de construcţie robustă;
b) să nu genereze riscuri suplimentare;
c) să nu fie înlăturate cu uşurinţă sau făcute inoperante;
d) să fie amplasate la o distanţă adecvată faţă de zona periculoasă;
e) să nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de muncă;
f) să permită intervenţiile indispensabile pentru instalarea şi/sau înlocuirea elementelor şi, de asemenea, pentru
activităţile de întreţinere, prin limitarea accesului numai în zona sau la lucrarea care trebuie realizată şi, dacă
este posibil, fără demontarea protectorului sau dispozitivului de protecţie.
Respectarea căilor de circulaţie şi acces din incinta şantierului. Este interzisă circulaţia lucrătorilor pe căile
de circulaţie a utilajelor mobile;
Locurile care prezintă un risc potenţial de accidentare se vor indica cu plăcuţe avertizoare sau se
semnalizează conform prevederilor din Hotărârea Guvernului României nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele
minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;
Respectarea instrucţiunilor interne de securitate a muncii şi a prevederilor din Hotărârea nr.1146 din 30
august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă;
Pentru protecţia împotriva arsurilor termice provocate de contactul cu suprafeţe fierbinţi ale unor
subansambluri în timpul executării sarcinii de muncă, se vor utiliza permanent EIP şi EIL specifice meseriei;
Pentru protecţia mâinilor se recomandă utilizarea de către executanţi a mănuşilor de protecţie;
În cazul apariţiei unor iritaţii ale pielii, dermatite, se recomandă spălarea abundentă cu apă şi săpun şi
consultarea medicului care va dispune sau nu consultarea unui dermatolog. Acordarea de creme de protecţie a pielii
mâinilor;
Efectuarea controlului medical la angajare şi periodic în conformitate cu condiţiile de lucru;
Acordarea de pauze, în timpul programului de lucru, pentru refacerea organismului;
Salariaţii vor fi instruiţi cu privire la nivelul de cunoaştere a conţinutului sarcinii de muncă şi cu ocazia
instruirilor periodice li se vor prezenta riscurile de locul de muncă şi din imediata lor vecinătate;
Asigurarea spaţiilor de odihnă şi pentru servirea mesei pe perioada anotimpului rece;
Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă conform Ordinului Ministrului Administraţiei şi
Internelor nr.712/23 iunie 2005;
Instruirea salariaţilor cu privire la prevederile Legii nr.481/2004, privind protecţia civilă şi al modului de
intervenţie şi de comportare în caz de calamităţi naturale. Angajatorul are următoarele obligaţii:
să ia măsurile necesare cu pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor,
adaptate naturii activităţii şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;
să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul ajutor,
serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri;
Pentru aplicarea prevederilor menţionate, angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii care aplică măsurile
de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor;
Numărul lucrătorilor menţionaţi, instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia acestora trebuie să fie
adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii;
Instruirea şi verificarea nivelului de cunoştinţe în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a personalului şi în
special prevederile art.23 din Legea nr.319/2006 privind obligaţiile lucrătorilor;
Conducătorii locurilor de muncă vor verifica zilnic starea psihico – fiziologică a executanţilor şi nu vor fi
admişi la lucru cei care nu au o stare corespunzătoare;
Orice intervenţii pentru reglare, gresare, întreţinere, revizii, reparaţii, în timpul funcţionării utilajelor, ET sunt
interzise;
Respectarea prevederilor din Hotărârea nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
Respectarea riguroasă a prevederilor Codului rutier (Legea nr. 49 din 08.03.2006 pentru aprobarea
Ordonanţei de Urgenţă nr. 185/2002 privind circulaţia pe drumurile publice cu modificările şi completările ulterioare)
inclusiv a pauzelor şi perioadelor de odihnă aşa cum sunt prevăzute de Ordonanţa Guvernului României nr. 17 din
24.01.2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care
efectuează transporturi rutiere naţionale, modificată şi completată prin Ordonanţa nr. 55 din 01.09.2005;
Se vor respecta termenele şi programarea reviziilor tehnice a ET şi utilajelor din şantier, conform graficelor
din cărţile tehnice ale acestora;
18
Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie sa fie:
a) bine proiectate şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile
ergonomice;
b) menţinute în stare buna de funcţionare;
c) folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;
d) manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate şi supuse încercărilor şi controlului periodic.
În timpul lucrului pe schele, nacele sau scări, lucrătorii vor purta centuri de siguranţă şi căşti de protecţie;
Lucrătorii care lucrează la pregătirea suprafeţelor elementelor de la înălţime şi la aplicarea stratului de
protecţie, vor purta ochelari de protecţie şi echipament de protecţie adecvat condiţiilor şi sarcinii de muncă;
Scările de acces la locurile de muncă, schelele şi podinele de pe care se executa operaţiile de pregătire a
suprafeţelor şi de protecţie a acestora vor fi solide, prevăzute cu balustrade şi vor fi bine ancorate;
Este interzisă folosirea schelelor, a podinelor sau a scărilor improvizate;
Realizarea schelelor pentru accesul la locul de muncă conform planului de montare conceput în funcţie de
forma şi sarcina maximă tranzitată;
Podinele trebuie dimensionate la sarcina maximă dată de greutatea lucrătorilor care lucrează pe ele şi a
materialelor ce se folosesc în timpul lucrului;
Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile
temporare şi schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente.
Săpăturile executate manual sau mecanizat se vor lua măsuri de împiedicare a surpării malurilor ( în funcţie
de tipul terenului săpăturile se vor executa cu taluz, cu sprijiniri de maluri etc).
Trebuie prevăzute măsuri de prevenire corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii împotriva pericolelor
datorate nesiguranţei şi instabilităţii temporare a lucrării.
1.8.MASURI DE COORDONARE A ACTIVITATILOR PENTRU SIGURANTA SI SECURITATE IN MUNCA

Corpul de cladire care face obiectul prezentului program coordonator SSM il reprezinta blocul de locuinte de la
adresa de mai sus si este amplasat in Bucuresti pe raza sectorului 3.
1.8.1.Cai de acces
Accesul la locul de muncă trebuie să se facă fără pericol şi, în caz de urgenţă, evacuarea trebuie să se
efectueze rapid şi în condiţii de siguranţă.
Drumurile şi platformele vor avea profil stradal cu borduri de încadrare şi cu pante longitudinale şi
transversale la partea superioară a îmbrăcăminţii, astfel încât să asigure scurgerea apelor meteorice spre sistemele
de colectare şi apoi la canalizările proiectate.
Căile de circulaţie, inclusiv scările, scările fixe şi rampele de încărcare, trebuie să fie calculate, dimensionate
şi amplasate astfel încât lucrătorii sau vehiculele să le poată utiliza uşor, în deplină securitate şi conform destinaţiei
lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de circulaţie să nu fie ameninţaţi de nici un pericol.
Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie prevăzută o distanţă de securitate
corespunzătoare pentru pietoni.
Traseul căilor de circulaţie şi acces pentru vehicule şi pentru pietoni trebuie să fie semnalizat vizibil pentru a
se asigura protecţia lucrătorilor.
Pentru circulaţia mijloacelor de transport auto se aplica selectiv prevederile "Regulamentului de circulaţie pe
drumurile publice". Zonele periculoase sunt marcate prin indicatoare de securitate, corespunzătoare standardelor.
Pe teritoriul santierului/societăţii, în timpul zilei, toate autovehiculele vor circula având
luminile de drum în funcţiune.
Circulaţia mijloacelor de transport pe teritoriul societăţii se reglementează prin schemele de circulaţie şi
traseul consemnat în permisul de acces, indicatoare rutiere, marcaje rutiere şi indicatoare. Schemele de traseu sunt
elaborate având în vedere:
- tipul şi pericolul pe care îl reprezintă mijloacele de transport şi bunurile transportate;
- intensitatea traficului de persoane şi mijloacelor de transport;
- posibilitatea accesului liber al autospecialelor în caz de avarie (incendiu) sau accident de muncă.
Pe schemele de traseu al mijloacelor de transport se specifică distinct:
- numărul de identificare al drumurilor;
- direcţii de deplasare permise şi interzise;
- locurile de staţionare (parcare) a mijloacelor de transport.
Când este necesar, în zonele periculoase se va organiza pilotarea mijloacelor de transport şi dirijare a
circulaţiei.
Atunci când vehiculele sau maşinile intră la locurile de muncă, trebuie respectate regulile de circulaţie
necesare: viteza maximă de circulaţie de 5 km/h şi dirijarea la mersul cu spatele.
Se interzice trecerea autovehiculelor peste liniile de cale ferată (unde este cazul) prin alte locuri decât
pasajele special construite şi semnalizate conform regulilor în vigoare.
19
La trecerea la nivel cu calea ferată uzinală (unde este cazul), conducătorul de vehicul este obligat să circule
cu viteza redusă şi să se asigure că din partea stângă sau din partea dreaptă nu se apropie un vehicul feroviar.
Când circulaţia la trecerea la nivel cu calea ferată curentă este dirijată de agenţi de cale ferată (unde este
cazul), conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnalele acestora.
Parcarea autovehiculelor se face în locuri destinate acestui scop. Se interzice parcarea pe căile de acces şi
de circulaţie din incintă, precum şi sub liniile electrice aeriene.
Locurile destinate parcării autovehiculelor trebuie alese astfel încât să permită evacuarea rapidă a acestora
în caz de incendiu.
Este interzisă parcarea pe platforme a autovehiculelor care prezintă scurgeri de combustibil. Se interzice
utilizarea focului deschis pentru încălzirea motoarelor autovehiculelor sau în vederea menţinerii în stare caldă a
motoarelor aflate pe platforma de parcare.
Căile de acces şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie libere şi să conducă în modul cel mai direct într-o zonă de
securitate. Acestea sunt materializate prin culoarea roşie pe schema de organizare de şantier.
În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie să poată fi evacuate rapid în condiţii de maximă siguranţă
pentru lucrători.
Locurile de muncă unde există pericol de incendiu vor fi dotate cu mijloace de stingere a incendiilor conform
normelor în vigoare, prin grija executanţilor. Mijloacele de stins incendiul vor fi întreţinute şi verificate regulat prin
grija deţinătorilor.
Tot personalul aflat în şantier va fi informat operativ despre schimbarea condiţiilor de lucru sau despre
executarea unor activităţi care pun în pericol securitatea sau sănătatea lucrătorilor. Pentru anunţuri şi informări se va
înfiinţa un avizier, amplasat la loc cu maximă circulaţie, care va fi consultat zilnic de către toţi participanţii.
Este total interzis personalului să introduca băuturi alcoolice sau să intre în stare de ebrietate în incinta
santierului.
1.8.2.Surse de apa ,energie electrica etc.

Alimentările şi evacuările de apă la noile obiecte se va face la şi din reţelele publice existente prin extinderea
acestora.
Alimentarea cu apa potabilă necesară la grupurile sanitare noi aferente vestiarelor se va asigura din reţeaua
publica de apă potabilă existentă în zona.
În zonele supuse procesului de lucrări pentru creşterea eficienţei energetice a blocului, se vor adopta soluţii
de repozare a circuitelor electrice existente (cabluri/conductoare protejate în ţeavă sau tub de protecţie), pe traseul
iniţial, acolo unde este cazul, înainte de începerea lucrărilor de aplicare a izolaţiei. În zona legăturilor la corpurile de
iluminat, dozelor, conexiunilor electrice se va proceda la decuparea termoizolaţiei.
1.8.3.Trasarea lucrarilor
Trasarea lucrărilor se va face pe baza planurilor de situaţie, în conformitate cu cerinţele Caietului de Sarcini,
de către constructor în prezenţa inspectorului de şantier.
1.8.4.Utilaje si instalatii mecanice si electrice

Atunci când instalaţiile trebuie amplasate într-o zonă în care există sau poate exista riscul de incendiu ori de
explozie datorat aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatile, atunci ele trebuie să corespundă utilizării într-o
astfel de zonă.
Echipamentele tehnice pot fi folosite numai dacă sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie corespunzătoare
şi sisteme de securitate în caz de avarie.
Instalaţiile şi echipamentele tehnice trebuie să prezinte o rezistenţă suficientă, fără defecte evidente şi să
corespundă scopului pentru care au fost realizate.
Echipamentele tehnice şi instalaţiile electrice trebuie să fie de capacitatea şi puterea corespunzătoare
scopului pentru care au fost realizate.
Echipamentele tehnice, instalaţiile mecanice şi electrice trebuie să fie instalate şi protejate astfel încât să
prevină pericolele.
Verificarea sistematică, întreţinerea, precum şi testarea echipamentelor tehnice, instalaţiilor mecanice şi
electrice se face în baza unui program (grafic) de revizii şi reparaţii stabilit conform reglementărilor tehnice.
Întreţinerea, verificarea şi testarea oricărei părţi a instalaţiei sau echipamentului tehnic trebuie efectuate de
către o persoană competentă.
Antreprenorii, subantreprenorii şi lucrătorii independenţi trebuie să îşi asume respectarea legislaţiei şi a
dispoziţiilor legale privind verificarea tehnică a echipamentului, referitor la:
- declaraţia privind efectuarea reviziei tehnice;
- declaraţia privind verificarea tehnică;
- copia certificatului privind verificarea stării tehnice
Antreprenorii/subantreprenorii şi lucrătorii independenţi vor asigura mijloacele şi dispozitivele de siguranţă
necesare pentru protejarea angajaţilor împotriva rănirilor provenite de la motoare de manevrare schele, de la curele
20
de transmisie, puţuri, angrenaje, ascensoare, cilindri, ferăstraie, zimţi, curent electric, utilaje de sudare, metal topit
sau lichid fierbinte. Maşinile industriale vor fi în conformitate cu „Hotărârea Guvernului nr. 119/2004 privind condiţiile
de introducere pe piaţă a maşinilor industriale” - Monitorul Oficial nr. 175/01.03.2004.
Toate utilajele sau uneltele electro-mecanice de pe şantier vor fi inventariate într-o listă cu numărul de
identificare al fiecărui ET( echipament tehnic).
Pe şantier trebuie să existe manualele şi instrucţiunile furnizorului pentru fiecare tip de utilaj sau unealtă
mecanică, traduse in limba romana (unde este cazul).
Se interzice fumatul în zonele care prezintă pericole specifice de incendiu sau explozie.
Executarea unor lucrări cu flacără deschisă la locurile de muncă ce pot prezenta un risc de incendiu sau
explozie este interzis, cu excepţia cazurilor când au fost luate măsurile de securitate corespunzătoare pentru
prevenirea declanşării incendiilor sau exploziilor, precum şi a propagării acestora.
Trebuie luate toate măsurile necesare pentru combaterea formării şi acumulării atmosferelor explozive.
În interiorul zonelor care prezintă risc de explozie trebuie luate toate măsurile necesare pentru a împiedica
aprinderea atmosferei explozive.
Pentru prevenirea exploziilor se stabileşte un plan detaliat cu privire la echipamentele de lucru şi măsurile
necesare ce trebuiesc luate.
În zonele în care lucrătorii pot fi expuşi atmosferelor nocive pentru sănătatea lor, pe lângă echipamentele
individuale de protecţie respiratorie, trebuie să existe un număr suficient de aparate respiratorii corespunzătoare.
1.9.Servituti impuse angajatorilor datorita activitatii reciproce sau de activitatile care se desfasoara in
vecinatatea santerului
Măsurile de coordonare şi obligaţiile ce decurg din acestea vor fi cuprinse în convenţiile pe linie de SSM,
anexate la contractele încheiate intre antreprenor cu subantreprenorii ce desfăşoară lucrări pe şantier.
Execuţia lucrărilor va fi supravegheată de către inspectorul de şantier desemnat de beneficiar, activitatea
acestuia fiind controlată de dirigintele de santier, de beneficiar sau reprezentantul acestuia
1.9.1.Caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale

Lucrătorii vor circula numai pe traseele de circulaţie, marcate şi delimitate în zonele cu pericol grav şi iminent
cu bandă de împrejmuire viu colorată.
Pe timp de noapte căile de circulaţie trebuie iluminate corespunzător. Căile de circulaţie trebuie menţinute în
permanenţă libere, curate, asigurate împotriva pericolului de alunecare şi derapare.
Circulaţia pietonilor, de regulă, este separată de circulaţia autovehiculelor.
În locurile periculoase vor fi instalate bariere, indicatoare etc.
Activităţile executanţilor se vor desfăşura exclusiv în spaţiul împrejmuit care aparţine şantierului, fără a
aduce prejudicii terenului exterior acestei suprafeţe.
Este interzisă pătrunderea lucrătorilor în spaţii, terenuri sau alte utilităţi din afara perimetrului împrejmuit.
Când lipsesc trotuarele, pietonii vor circula pe partea stângă a căilor de circulaţie, în direcţia lor de mers.
Traversarea căilor de circulaţie de către pietoni se va face numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje.
Atunci când acestea lipsesc, traversarea se va face după ce în prealabil pietonii s-au asigurat că nu există vreun
pericol.
Se interzice oricărei persoane să arunce, să lase sau să abandoneze obiecte, materiale ori substanţe sau să
creeze obstacole pe drumul societăţii.
Se interzice atât circulaţia pietonală cât şi staţionarea în perimetrul de lucru cu materiale suspendate,
platforme şi estacade unde se execută lucrări de intervenţie.
Înainte de intrarea în hală/depozite/obiective tehnologice,conducătorul trebuie să oprească autovehiculul la o
distanţă de minimum 5 m de intrare, să meargă pe jos şi să anunţe conducătorul locului de muncă respectiv asupra
manevrelor pe care le are de făcut, luând acceptul pentru executarea acestora.
La trecerea căilor ferate ocupate de garnitura în mişcare se interzice trecerea sub vagoane (unde este
cazul). Pentru trecere se folosesc doar spaţiile de trecere a vagoanelor, asigurându-se bunăstarea lor şi lipsa
vagoanelor sau trenului în mişcare pe căile adiacente. Urcarea şi coborârea de pe spaţiile de trecere se efectuează
doar cu faţa spre vagon, ţinându-se de bara de sprijin. Înainte de coborâre şi după ea se va cerceta locul de
coborâre, spaţiul apropiat între căi şi calea vecină.
Este interzisă trecerea căii de circulaţie în faţa garniturii în mişcare, urcarea pe spaţiile de trecere şi
coborârea de pe ele în timpul mişcării, folosirea garniturii în mişcare pentru deplasare, urcarea şi coborârea, până la
oprirea definitivă a trenului.
Prezenţa mijlocului de transport, aflat în mod accidental în reparaţie, pe calea internă de circulaţie, trebuie
semnalizată cu mijloace de avertizare.
Lucrările la înălţime vor fi permise numai lucrătorilor instruiţi periodic din punct de vedere al SSM şi care au
avizul medical “apt pentru lucrul la înălţime” consemnat în fişa de aptitudine şi în fişa individuală instruire a acestora
Protecţia lucrătorilor din zona de lucru cu pericol de cădere a unor materiale de la înălţime, se va realiza prin
amplasarea în zona de circulaţie a plaselor de protecţie cu ochiuri de maxim 40 mm.
21
Se interzice aruncarea deşeurilor menajere, a resturilor de materiale de construcţii sau demolări în afara
perimetrului.
În situaţia executării de faze succesive pe acelaşi amplasament, acesta se va preda de la primul executant
la următorul cu proces verbal, menţionându-se în mod deosebit locurile periculoase (goluri, gropi, substanţe
periculoase, etc.) şi măsurile luate pentru eliminarea riscurilor. În situaţia când cei doi nu pot să se întâlnească
direct, predarea - primirea amplasamentului se va face prin intermediul coordonatorului în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Înainte de începerea lucrului la un nou loc de muncă şi în fiecare dimineaţă conducătorul locului de muncă
se va asigura că activităţile desfăşurate nu prezintă pericol pentru lucrătorii proprii sau pentru lucrătorii altor societăţi
şi numai după aceea va începe lucrul.
Se va evita producerea de zgomote puternice care pot deranja activităţile care se desfăşoară în vecinătate
sau locuitorii din zonă.
1.9.2.Limitarea manipularii manuale a sarcinilor

Se vor evita transporturile greutăţilor mari, peste limita admisă.
Angajatorul trebuie să monitorizeze dacă activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorso-lombare, în
cazul în care implică una sau mai multe dintre următoarele cerinţe:
a) efort fizic prea frecvent sau prelungit, care solicită în special coloana vertebrală;
b) perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare;
c) distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport;
d) ritm de muncă impus printr-un proces care nu poate fi modificat de către lucrător.
Salariaţii care au prin sarcina de muncă manipularea de greutăţi mai mari de 25 kg vor fi dotaţi cu centură de
siguranţă abdominală.
Legarea şi fixarea sarcinilor se face numai de către persoane care au împlinit vârsta de 18 ani, autorizate de
persoana juridică pe bază de instruire şi verificare conform prescripţiilor R 1 ISCIR.
La manipularea maselor se utilizează mijloacele mecanizate din dotare:
a) se vor utiliza numai cabluri de sarcină omologate, inscripţionate şi în stare corespunzătoare;
b) legarea sarcinilor se face de către legători de sarcină autorizaţi intern;
c) se va respecta codul semnalizărilor privind manipularea şi ridicarea sarcinilor.
1.9.3.Delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale,in mod deosebit ,daca se

depoziteaza materiale sau substante periculoase
Instalaţiile tehnologice şi echipamentele noi, achiziţionate de beneficiar pentru această lucrare, pot fi depozitate
până la montare în depozitul de echipamente existent în incinta centralei termice, pe platforma de depozitare
echipamente şi în magaziile din acest depozit.
Echipamentele şi materialele necesare execuţiei, procurate de executant, vor fi depozitate până la montare
în baza sa de producţie.
Materialele depozitate (produsele periculoase) vor fi etichetate conform cerinţelor în vigoare.
Materialele inflamabile (ex.: vopselele) sau explozibile se vor depozita în depozite inchise, ferite de surse de
căldură sau foc.
În zonele de depozitare a meterialelor, atât în depozitele deschise cât şi în cele acoperite, fumatul sau orice
sursă de foc este interzisă.
Transportul acestora până la locul de montaj se va face cu mijloace auto pe drumurile existente în zonă.
Transportul mărfurilor sau produselor periculoase se efectuează numai dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
a) vehiculul îndeplineşte condiţiile tehnice şi de agreare, prevăzute în acordul european referitor la
transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.);
b) vehiculul are dotările şi echipamentele prevăzute în reglementările în vigoare;
c) c)conducătorul vehiculului deţine certificat ADR corespunzător.
Conducătorul vehiculului care efectuează transport de mărfuri sau produse periculoase trebuie să aibă
asupra sa documentele de transport prevăzute de lege, să cunoască normele referitoare la transportul şi la
manipularea încărcăturii, putând fi însoţit de persoane care să cunoască bine caracteristicile acestora.
În cabina autovehiculului care transportă mărfuri sau produse periculoase se pot afla numai membrii
echipajului.
Dacă din cauza deteriorării ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se împrăştie pe drum,
conducătorul este obligat să oprească imediat, să ia măsuri de avertizare a celorlalţi conducători care circulă pe
drumul public şi a persoanelor din jur, să semnalizeze pericolul cu mijloacele pe care le are la îndemână şi să anunţe
administratorul drumului sau cea mai apropiată unitate de poliţie.
Este interzisă folosirea benzinei şi petrolului pentru curăţirea pardoselilor, mâinilor, îmbrăcămintei sau a
pieselor .
22
In interiorul garajelor este interzisă depozitarea, chiar şi temporară a materialelor, lichidelor şi gazelor
combustibile.
Autocisternele destinate pentru transportul lichidelor combustibile se parchează la marginea platformei astfel
încât un eventual incendiu produs la acestea să nu se propage la celelalte autovehicule sau la construcţiile,
instalaţiile ori depozitele vecine.
Este interzisă parcarea autocisternelor în apropierea staţiilor de alimentare.
Alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto se va face numai în locurile special amenajate, ziua şi numai
în cazuri excepţionale noaptea, la lumina lămpilor electrice protejate.
Se interzice conducătorului de autovehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase:
a) să fumeze în timpul mersului ori să aprindă foc la oprire sau staţionare, la o distanţă mai mică de 50 m
de autovehicul;
b) să lase autovehiculul şi încărcătura fără supravegherea sa, a însoţitorului ori a unei alte persoane
calificate;
c) să remorcheze un vehicul rămas în pană;
d) să urmeze alte trasee sau să staţioneze în alte locuri decât cele stabilite, precum şi pe partea
carosabilă a drumului pe timp de noapte;
e) să transporte alte încărcături care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;
f) să permită prezenţa în autovehicul a altor persoane, cu excepţia celuilalt conducător, a însoţitorilor sau
a celor care încarcă ori descarcă mărfurile sau produsele transportate;
g) să intre pe sectoarele de drum pe care îi este interzis accesul;
h) să păstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confecţionate în
acest scop.
Materialele necesare lucrării se depozitează în vecinătatea zonei de lucru, fără a se afecta zonele de
circulaţie auto sau pietonală.
Oxigenul şi acetilena îmbuteliate în recipiente butelie se amplasează de regulă la minim 10 metri de sursele
de foc, în cărucioarele special destinate acestui scop, asigurate împotriva răsturnării şi se protejează împotriva
acţiunii razelor solare cu prelate de protecţie.
1.9.4.Conditiile de depozitare eliminare sau evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din

daramari,demolari si demontari
În timpul lucrărilor de construcţii – montaj deşeurile rezultate se vor colecta selectiv, transporta şi depozita
temporar pe categorii (metale feroase şi neferoase, mase plastice, vată minerală, lemne de la tâmplărie, zidărie,
etc.) şi evacua conform prevederilor Legii nr. 426/2001. Din deşeurile rezultate o parte se vor refolosii sau valorifica
prin vânzare unor societăţii specializate (de ex. fierul vechi), iar celelalte se vor stoca temporar în containere
metalice sau pe platforme special amenajate, de unde vor fi preluate ulterior şi transportate auto la groapa de gunoi.
Materiile prime şi subansamblele se depozitează în imediata apropiere a locului de muncă, stivuite şi
asigurate astfel încât să facă imposibilă alunecarea, răsturnarea, dezechilibrarea, prăbuşirea, împiedecarea
circulaţiei pietonale sau auto.
Materialele rezultate din activitatea de demolare, desfacere, demontare se evacuează de pe şantier, cu
ajutorul basculantelor şi se depun în locurile specificate în proiectele de execuţie.
1.9.5.Conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate

Nu poate fi adus pe amplasamentul de lucru nici un material periculos fără aprobarea beneficiarului.
Toate fişele de siguranţă cu date/ informaţii referitoare la astfel de materiale trebuie furnizate de către
executant cu solicitarea aprobării, prealabil de începerii lucrării.
Executanţii trebuie să anunţe beneficiarul referitor la orice activitate care va produce deşeuri periculoase şi
trebuie să elimine deşeurile astfel încât acel procedeu să fie în conformitate cu legislaţia şi regulamentele aplicabile (
OUG 200/2000 şi HG 856 / 2002).
Executanţii trebuie informeze beneficiarul în cazul unei deversări de materiale şi /sau deşeuri care
sunt periculoase.
1.9.6.Utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si a instalatiei electrice generale
1.9.6.1. Utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă

a) Dotarea locurilor periculoase cu mijloace colective de protecţie:
- balustrade de protecţie, borduite la nivelul de lucru, ancorate şi sprijinite exterior conform formei
construcţiei;
- rampe sau pasarele cu mână curentă;
- schele complete, dotate cu scară de acces pe nivele;
- scări duble şi simple rezemate, asigurate contra răsturnării;
23
- podine rezistente la greutatea omului şi a materialelor care urmează să fie puse în operă, dotate
cu consolă (copertină) din plasă de sârmă pentru prevenirea căderii de obiecte, scule, materiale,
în zone învecinate şantierului.
b) Realizarea şi montarea mijloacelor colective de protecţie pentru întreg conturul sau latura
periculoasă.
c) Ancorarea sigură, verificată a schelelor, eşafodajelor, elementelor de cofrare, conform planului de
montare conceput în funcţie de forma şi dimensiunile concrete ale cofrajului.
d) Realizarea protecţiilor colective - eşafodaje pentru accesul la locul de muncă sau utilizarea unei
nacele dimensionate corespunzător pentru facilitarea manipulărilor manuale de materiale şi a
montajului;
e) Utilizarea tipului constructiv de echipament tehnic (de lucru) adecvat formei construcţiei, pentru
manipularea mecanică a materialelor (platformă autoridicătoare, lift de materiale);
f) Utilizarea echipamentelor de lucru (maşini de ridicat) conform prescripţiilor ISCIR.
1.9.6.2. Utilizarea mijloacelor de protecţie a instalaţiei electrice generale

Consumatorii proprii de energie electrică de pe şantier se vor pune în funcţie respectând următoarele:
Măsuri: se vor racorda la o priză de pământ de protecţie existentă în zonă cu valoarea de maxim 4 Ω; în
lipsă acesteia, se va realiza o priză locală de pământ cu valoarea de maxim 4 Ω;
La priza de pământ se racordează carcasele tuturor consumatorilor electrici alimentaţi la tensiunea de
230/400V (aparate de sudură, maşini de găurit, betoniere etc.).
La instalaţia de legare la pământ nouă, se vor racorda toate părţile metalice, care în regim normal nu sunt
puse sub tensiune, dar pot căpăta în mod accidental potenţiale periculoase şi anume:
- construcţiile metalice de susţinere a cablurilor şi echipamentelor electrice;
- fundaţiile stâlpilor estacadelor la care a fost asigurată continuitatea electrică prin sudură şi prin
piese metalice de îmbinare;
- armăturile şi ecranele cablurilor electrice;
- îngrădirile staţiilor electrice;
- elemente metalice (scări, rame de uşi, ferestre,etc.) din construcţiile cu instalaţii de înaltă
tensiune;
- detectoare de temperatură şi centrala digitală instalaţie de stins incendiul;
- carcasele echipamentelor electrice.
Instalaţia de legare la pământ face parte din instalaţia generală a centralei şi este folosită în comun pentru
exploatare şi protecţie, având următoarele funcţiuni:
- protecţia contra electrocutărilor;
- protecţia împotriva supratensiunilor;
- instalaţie de legare la pământ de exploatare.
Instalaţia primară va fi protejată de protecţii rapide, care vor detecta abaterile de la parametrii tehnologici
normali sau defectele şi vor transmite semnalizări preventive sau semnalizări de avarie, la care se aşteaptă decizia
lucrătorului respectiv sau dau comenzi de declanşare la întrerupătoarele asociate.
1.9.6.3. Evacuarea deseurilor provenite in urma activitatii executantului

Deseurile menajere generate pe parcursul activitatii proprii a Executantului se vor colecta in pubele
standardizate corespunzator volumului de deseu produs si se vor evacua utilizand containere de colectare pentru
deseuri menajere. Deseurile de material plastic (fac exceptie recipientele din plastic care au continut substante
chimice periculoase), lemn, hartie, metal (fac exceptie containerele metalice care au continut substante periculoase)
pot fi depozitate la locurile de depozitare pentru a inregistra provenienta deseurilor, dupa selectarea
corespunzatoare prealabila.
Deseurile provenite din materiale de constructie se vor evacua pe cat posibil intr-un interval de timp care sa
nu depaseasca 5 zile lucratoare.In toata perioada in care evacuarea deseurilor, de natura materialelor de
constructii,nu este posibila, se va proceda la depozitarea ordonata a acestora in perimetrul frontului de lucru si
acoperirea cu folie.
1.9.6.4. Facilitati de igiena personala,servirea mesei

Executantul isi va instrui personalul propriu si al subcontractantilor care lucreaza in numele sau pe
amplasamentul santierului/beneficiarului sa utilizeze civilizat in scopul necesitatilor firesti doar grupurile sanitare si
spatiile puse la dispozitie pentru servirea mesei. In cazul in care se constata abateri de la regulile Beneficiarului,
Executantul va suporta costurile de intretinere si reparatii a bunurilor deteriorate .La repetarea abaterilor,
Executantul va organiza pe cheltuiala proprie facilitatile de igiena personala,servirea mesei.
Beneficiarul considera neconformitate grava abaterile de la aceste prevederi.
Locurile de muncă se vor menţine în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare, la terminarea
programului de lucru, locul de muncă se va lăsa curat iar deşeurile vor fi evacuate la locul de colectare;
24
Stocarea selectivă, eliminarea sau evacuarea deşeurilor rezultate în timpul lucrului se va face numai în
locurile special destinate pentru aceasta;
Pentru evacuarea deşeurilor şi a resturilor de materiale de construcţii antreprenorul general va încheia
contracte cu instituţiile de salubrizare autorizate;
Este interzisă depozitarea, chiar şi temporară, a materialelor pe căile de acces sau de evacuare în caz de
incendiu;
Locurile din apropierea surselor de apă sau a locurilor pentru servitul mesei vor fi menţinute în permanentă
stare de curaţenie perfectă, prin grija antreprenorului general şi a utilizatorilor acestora. WC-urile temporare vor fi
întreţinute prin grija antreprenorului general iar WC-urile ecologice prin grija administratorului serviciului de
salubritate, conform obligaţiilor asumate prin contract.
1.9.6.5. Lucru cu foc deschis

Lucrul cu foc deschis este reglementat in incinta beneficiarului .Pentru orice lucrare incadrata in categoria
“lucru cu foc deschis”, responsabilul de şantier al Executantului va solicita controlorului de servicii/pompierului de
serviciu al Beneficiarului emiterea/inregistrarea permisului de lucru cu foc deschis.
Lucrarile /locurile pentru care se autorizeaza lucrul cu foc deschis vor fi controlate la inceputul,in timpul,la
incheierea lucrarilor. Executantul are obligatia de a nu incepe lucrarile cu foc deschis ,pana nu a obtinut” permisul de
lucru cu foc” inregistrat de pompierul de serviciu al Beneficiarului. La terminarea lucrarilor executantul are obligatia
sa solicite pompierului de serviciu “inchiderea” permisului de lucru cu foc, care consta in verificarea locului autorizat
de catre pompierul de serviciu si inregistrarea in registru a terminarii lucrarilor.
In locurile cu pericol de explozie sau pericol sporit de incendiu “permisul de lucru cu foc “ se extinde si pentru
autorizarea lucrarilor cu surse generatoare de scantei :polizoare,masini de gaurit s.a.
Locurile cu pericol sporit de incendiu si explozie identificate sunt :
-Depozitele de produse
- Depozitele de ambalaje:lazi,paleti,separatoare din carton s.a
- Magazia centrala
- Podurile din lemn ale cladirilor
- Depozitele de butelii
- Depozitul de combustibili
- Gospodaria de carbune
- Gospodarie de ulei
- Cazanele energetice
- Statii electrice
- Arhive,birouri,
- Lista este informativa dar nu limitativa; Executantul poarta intreaga raspundere pentru pagubele de orice natura
aduse Beneficiarului sau tertilor in urma incalcarii normelor care asigura lucrul in siguranţa .
Executantul poate solicita Beneficiarului sprijinul in vederea asigurarii mijloacelor de stingere pe toata
perioada desfasurarii lucrarilor ce fac obiectul contractului, purtand intreaga responsabilitate asupra modului de
pastrare si utilizare in situatii de urgenta a acestora.
La terminarea lucrarilor Executantul are obligatia inapoierii Beneficiarului a mijloacelor de stingere. In situatia
in care mijloacele au suferit deterioarari, inlocuirea acestora se va face pe cheltuiala Executantului.
1.9.6.6. Reguli de comportament

Tot personalul aflat in responsabilitatea Executantului :personal propriu si subcontractant va avea
imbracamintea, limbajul si un comportament decent pe toata perioada derularii contractului.
1.9.6.7. Fumatul in incinta

Fumatul in incinta Beneficiarului este reglementat si sunt create locuri special amenajate in care riscul de
incendiu in cazul unei utilzari corecte este eliminat. Executantul isi va instrui personalul sa utilizeze doar locurile
special amenajate sau poate solicita Beneficiarului verificarea posibilitatii de a autoriza un loc de fumat la limita
frontului de lucru ,in exteriorul acestuia,pentru a fi in controlul pompierului de serviciu ai Beneficiarului
1.10. OBLIGATII CE DECURG DIN INTERFERENTA ACTVITATILOR CARE SE DESFASOARA IN

PERIMETRUL SANTIERULUI SI IN VECINATATEA ACESTUIA
Obligaţiile ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în vecinătatea
acestuia vor fi rezolvate astfel:
- se vor crea fronturi de lucru separate, astfel încât fiecare antreprenor / subantreprenor să nu
interfereze în realizarea lucrării contractate;
- căile de acces şi aprovizionare cu materiale vor fi clar delimitate;
- lucrările vor fi separate pe etape, astfel încât interferenţa lucrărilor ce necesită utilaje diferite să
fie evitată pe cât posibil.
25
În cazul în care activitatea desfăşurată interacţionează cu alte activităţi, se vor stabili măsuri comune de
securitate şi sănătate a lucrătorilor unităţilor respective, care se vor pune la dispoziţia coordonatorului în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării
1.10.1. Zonele de lucru

Zonele de lucru vor fi stabilite prin procesul-verbal de predare-primire amplasament încheiat între beneficiar
şi antreprenori/subantreprenori şi lucrătorii independenţi, la care se va anexa schema căilor de acces şi circulaţie în
şantier şi instalaţii.
Antreprenorii/subantreprenorii şi lucrătorii independenţi nu trebuie să se depăşească aria alocată pentru
lucrare, dacă nu deţine aprobarea beneficiarului.
Realizarea unei demarcaţii efective între zona şantierului şi vecinătăţi (panouri continue, rezistente la şocuri).
Semnalizarea zonei de interferenţă între şantier şi vecinătăţi (atât ziua cât şi noaptea);
1.10.2. Exercitii de securiatte

La toate locurile de muncă ocupate de lucrători în cadrul şantierului se efectuează o dată la 6 luni exerciţii de
securitate.
Scopul principal al acestor exerciţii este de a forma deprinderile şi de a verifica aptitudinile lucrătorilor
desemnaţi să utilizeze, să manipuleze şi să exploateze echipamentul de salvare în caz de pericol.
De asemenea, lucrătorii trebuie să exerseze asupra modului de folosire, manipulare şi exploatare corectă a
acestor echipamente.
1.11. MASURI GENERALE PENTRU MENTINEREA ORDINII SI CURATENIEI PE SANTIER

În ceea ce priveşte măsurile generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de
curăţenie, se propune ca înainte de încheierea programului de lucru, fiecare antreprenor/subantreprenor să asigure,
prin lucrători săi, ordinea şi curăţenia la locul de muncă unde-şi desfăşoară activitatea, îndepărtarea ritmică a
deşeurilor şi evitarea formării de zone aglomerate cu materiale sau echipamente de lucru..
Autobasculantele vor fi curăţate de noroi la ieşirea din şantier.
La terminarea lucrărilor, executantul va elibera suprafeţele de teren folosite pentru organizarea la obiect, va
asigura curăţenia acestora redându-le funcţionalitatea anterioară.
Fumatul pe şantier va fi permis numai în locuri special marcate şi amenajate în conformitate cu Ordinul
Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 163 din 28/02/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor.
Locul de fumat va fi dotat cu scrumiere, vase cu apă sau cutii de nisip.
Toate gropile, şanţurile sau alte locuri periculoase vor fi împrejmuite cu baricade de protecţie împotriva
accesului accidental. Şanţurile şi gropile vor fi luminate pe timpul nopţii. Gropile vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare. Pentru traversarea şanţurilor, se vor instala poduri temporare cu o lăţime de minim 100 cm (dacă sunt
folosite într-un singur sens) şi 150 cm (dacă sunt folosite în ambele sensuri), cu o înălţime a parapetelor de minim
100 cm şi o bordură de cel puţin 10 cm.
1.12. MASURI PENTRU ASIGURAEA SANATATII LUCRATORILOR SI ACORDAREA PRIMULUI

AJUTOR
În incinta vestiarelor vor fi organizate puncte de acordare a primului ajutor dotate cu truse medicale, în acest
sens, fiind înştiinţaţi toţi lucrătorii prezenţi pe şantier.
Materialele de prim ajutor trebuie să existe la fiecare dintre locurile de muncă din cadrul şantierului.
Acestea trebuie să fie semnalizate corespunzător şi să fie uşor accesibile.
Un număr suficient de lucrători trebuie să fie instruiţi cu privire la utilizarea materialelor de prim ajutor prevăzute.
De asemenea, în cazul producerii unor evenimente, vor fi asigurate căi de evacuare în siguranţă a
persoanelor ce vor fi marcate corespunzător.
În apropierea posturilor de lucru lucrătorii trebuie să dispună de minim o toaletă.
Asigurarea igienico-sanitară a şantierului se va face astfel:
- organizările de şantier vor fi mobilate cu vestiare care vor fi dotate cu grupuri sanitare;
- şantierul va fi dotat la punctele de lucru cu o trusă de prim ajutor completă;
- va fi nominalizată o persoană care va fi instruită în acordarea primului ajutor în caz de eventuale
accidente.
Se vor respecta instrucţiunile proprii de acordare a primului ajutor.
În situaţia constatării unui pericol grav şi iminent în zona de lucru (pericol de cădere de la înălţime; prăbuşire
de materiale; prindere, lovire de organe de maşini sau părţi componente ale mijloacelor de ridicat, lovirea de către
piese atârnate sau aflate în mişcare; pericol de explozie a gazelor combustibile, pericol de incendiu, pericol de
surpare; lovire de către mijloacele de transport aflate în mişcare) se vor lua imediat, de către coordonatorul de
lucrări, echipa de intervenţie pentru situaţii de urgenţă de la punctual de lucru sau oricare dintre lucrători,
următoarele măsuri de securitate:
26
- oprirea echipamentelor de muncă şi/sau a activităţii;

- evacuarea personalului din zona periculoasă;
- anunţarea conducătorilor ierarhici;
- eliminarea cauzelor care au dus la apariţia stării de pericol grav sau iminent.
Activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor va avea în vedere următoarele:
- depozitarea şi utilizarea produselor inflamabile;
- organizarea şi mijloacele de luptă împotriva incendiilor;
- relaţia cu serviciul de securitate.
- Se vor prevedea:
- instalaţii de stins incendiu cu hidranţi interiori;
- instalaţii de drencere pentru perdele de apă;
- instalaţii de stins incendiu cu apă pulverizată la transformatoare.
Fiecare angajator, pe cont propriu, îşi ia măsurile necesare privind asigurarea medicală a angajaţilor.
Vor fi folosiţi pe şantier numai muncitori apţi din punct de vedere medical şi numai la lucrările pentru care au
primit aviz medical. Este interzis cu desăvârşire utilizarea muncitorilor la activităţi pentru care nu au aviz medical.
Fiecare angajator va asigura pe şantier cel puţin o trusă medicală de prim ajutor care va fi menţinută în
permanenţă completă, într-un loc în care să poată fi folosită în orice moment.
Fiecare angajator îşi va instrui din rândul angajaţilor de pe şantier o persoană în vederea acordării primului ajutor
în caz de accidentare. Acesta va fi din rândul persoanelor care au cea mai mare stabilitate pe şantier pentru a fi în
permanenţă prezent.
1.13. MASURI PENTRU PREVENIREA INCENDIILOR
Ampalsarea de extinctoare conforme si verificate in fiecare zona de lucru cu foc.

Extinctoarele utilizate vor fi adaptate in functie de clasa de foc.
EXTINCTOARE
APA PULBERE CO2
CLASA Cu aditivi Fara aditivi BC ABC
A Da Da Nu Da Nu
B Da Nu Da Da
C (*1) Nu Nu Da Da
D Nu Da (*3) Nu
Origine
Da / Nu (*2) Da Da
electrica
(*1) In caz de scurgere de gaz insotit de foc, a se inchide robinetul de gaz, inainte de a actiona
(*2) Folosibil, prin pulverizare, sub tensiunea inferioara la 1000 Volti insa:
 Dispozitivul de actionare trebuie tinut la mai departe de 0,5 m
 A se evita orice contact intre dispozitivul de indreptare a continutului spre sursa de foc si conductorul
electric.
(*3) Doar daca pulberea este si pentru metal
Clasa A (foc provenit din materiale solide):
Acest incendiu poate fi produs de (carbon, lemn, tesatura, hartie, etc.)
Clasa B (foc provenit din lichide) :
Sunt incendii provenite din lichide sau solide lichefiante(benzina, petrol, gaz, fioul, grasimi, alcool, actona, etc.).
Clasa C (foc provenit din gaz) :
Aceasta clasa se refera la incendiile provenite din gaze sau vapori, in special din hidrogen pur sau in amestec cu
acetilena, propan, butan, etc.
Clasa D (foc provenit din metale) :
27
Acestea sunt incendii provenite din metale (aluminiu, magneziu, potasiu, sodiu, etc..) pentru care este necesara
folosirea de extinctoare speciale.
Primul ajutor
A se adauga lista cu persoanele care acorda primul ajutor in anexa
A se afisa procedura « in caz de accident/incendiu » in localuri (vestiare, cantine, birouri)
IN CAZ DE ACCIDENT/ INCENDIU

……………………………………………………………………………………………..
Nr. de telefon
In cazul in care telefonul nu raspunde,
sunati la Departamentul de Securitate al şantierului

Prezentati-va si spuneti :
1) DACA VA SITUATI PE ŞANTIER

(Precizati locul.................…)
2) PRECIZATI TIPUL ACCIDENTULUI

(Cadere , rana , incendiu, surpare, asfixiere, etc.…)
3) SEMNALATI NUMARUL DE RANITI SI STAREA LOR

(Daca sangereaza, daca este(sunt) constient(i), daca respira…)
4) FIXATI UN PUNCT DE INTALNIRE

(Trimiteti pe cineva la punctul de intalnire, pentru a ghida ajutoarele)
5) NU INCHIDETI NICIODATA PRIMUL

(A nu inchide niciodata telefonul fara acordul interlocutorului)
………………………………………………………………………………….
Nu miscati niciodata victima
Nu dati niciodata de baut victimei
Inlaturati persoanele curioase
a. Electrocutare:
 Se scoate accidentatul de sub acţiunea curentului electric prin deconectarea porţiunii din instalaţie în contact
cu acidentatul, prin deconectare de la tablou sau prin smulgerea firelor.
ATENŢIE! – se izolează şi semnalizează zona afectată cu indicatoare de securitate şi se intervine cu materiale
electroizolante (mănuşi, halat, salopetă, lemn, plastic, etc.).
 Se întinde accidentatul pe un loc uscat, se trage capul victimei şi se introduce sub ceafă un suport de haine.
 Se desface cămaşa şi se eliberează căile respiratorii.
 Se deschide gura şi dacă este cazul se eliberează limba.
 Se urmăreste pulsul inimii şi dacă se impune se face respiraţie artificială gură la gură (în cazul când gura
poate fi deschisă) sau gură la nas, după care operaţia de reanimare se execută prin mişcarea braţelor
apăsate de coşul pieptului.
 Primul ajutor se execută până la venirea personalului medical.
b. Răniri-hemoragii;
 Se opreşte sângele în zona afectată prin aplicarea unui garou deasupra rănii sau alt material flexibil (tub de
cauciuc, cravată, curea, sfoară, etc.) sau prin apăsarea unui pansament direct pe rană.
 Se dezinfectează rana (cu apă oxigenată şi tifon steril)
 Se aplică pe rană câteva comprese sterile încât toată suprafaţa să fie acoperită.
 Se va transporta la prima unitate spitalicească.
c. Fracturi:
 Fracturile pot fi închise sau deschise. Primul ajutor va consta în:
28
- Imobilizarea fracturii cu ajutorul atelelor confecţionate din lemn sau carton.

- Transportul bolnavului la cabinetul medical sau spital.
- În cazul când accidentatul are o hemoragie, se procedează de urgenţa la oprirea acesteia prin mijloacele
cunoscute, se pansează rana, se imobilizează fractura şi se transportă la spital.
 În cazul fracturii coloanei vertebrale, accidentatul se va imobiliza pe un plan dur.
 Se va aşeza cu faţa în sus, încât să se asigure permeabilitatea căilor respiratorii.
 Se va transporta de urgenţă la spital.
d. Luxaţii-entorse;
 Se imobilizează provizoriu articulaţia cu atele.
 Se pansează rana plaga (atunci când există).
 Se transportă accidentatul la spital.
e. Arsuri:
 Se scoate accidentatul din zona periculoasă.
 Se aplică comprese cu apă curată pentru a întrerupe activitatea căldurii asupra ţesuturilor.
 Dacă hainele ard, se aruncă peste victimă o pătură sau haină.
 Dacă victima cere de băut se va da apă îndulcita, ceai, limonadă, etc.
 În cazul arsurilor de natură chimică, dacă substanţa este lichidă, se impune spălarea simplă, de preferinţă cu
apă călduţă.
 Se transportă victima la spital.
Dispozitii in materie de igiena

Prin grija angajatorilor se vor asigura condiţii igienice de lucru, materiale pentru igiena personală (săpun, cremă
pentru îngrijirea mâinilor, etc.).
Pe timp călduros, cu temperaturi extreme, se vor lua măsuri pentru protecţia lucrătorilor prin reducerea
programului de lucru şi acordarea apei minerale, conform normelor în vigoare.
Desemnarea si descrierea Intretinere Data punerii in

Ampalsament
instalatiilor (Frecventa curatarii) folosinta
Numar de vestiare :
Numar de dulapuri :
Numar de cantine :
1.14. ORGANIZAREA COLABORARII INTRE ANTREPRENORI SI SUBANTREPRENORI

Referitor la modalităţile de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind
securitatea şi sănătatea în muncă, acestea vor fi stipulate în convenţiile pe linie de SSM încheiate; riscurile şi
descrierea lucrărilor ce prezintă riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor vor fi prezentate tuturor lucrătorilor
şi/sau celor care tranzitează o anumită zonă a şantierului
1.14.1. Relaţii între beneficiar, executant şi proiectant

Beneficiarul şi executantul vor încheia o convenţie privind suprafeţele de teren ce vor fi utilizate pentru
perioada de execuţie, suprafeţe pe care se vor amplasa organizările de şantier la obiect, precum şi indicarea
locurilor de branşare a reţelelor de utilităţi provizorii.
Antreprenorii, subantreprenorii şi lucrătorii independenţi trebuie să îşi asume respectarea legislaţiei muncii
din România şi a dispoziţiilor legale privind sănătatea şi condiţiile de securitate a muncii. Aceştia vor deţine la biroul
de pe şantier toate documentele referitoare la angajaţi, cel puţin următoarele:
- Lista cu angajaţii;
- Contractele de muncă;
- Fişele de aptitudine ale angajaţilor, care vor fi anexate fişelor de instruire;
- Certificatele de atestare profesională.
Pentru executarea lucrărilor specializate cum ar cele de sudură etc. şi pentru utilizarea utilajelor de
construcţii cum ar fi macarale, excavatoare, compresoare etc., va fi angajat doar personal calificat. Calificarea
profesională va fi dovedită cu certificate pentru fiecare persoană de pe şantier şi cu autorizaţii dacă este prevăzut de
lege.
Antreprenorii, subantreprenorii şi lucrătorii independenţi vor coopera cu Coordonatorul în materie de
securitate şi sănătate în muncă nominalizat de către Beneficiar în toate aspectele legate de securitatea şi
sănătatea în muncă, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 300/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.
252/21.03.2006
29
1.14.2. Relaţii între beneficiar, antreprenori, subantreprenori, lucrătorii independenţi şi proiectant

Verificările la fazele determinante şi de control al calităţii execuţiei se vor face în conformitate cu Legea
privind calitatea în construcţii nr. 10/18.01.1995.
Fazele de control pentru fiecare obiect cuprinse în prezentul proiect sunt indicate în memoriile tehnice si
Caietele de sarcini de specialitate.
Recepţia se face în conformitate cu “Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora” aprobat cu HG nr. 273/14.06.1994 cu modificările ulterioare, normativele C 56, C 204-80, NR 012/99 şi
Legea 10/18.01.1995 cu modificările şi completările ulterioare.
Recepţia se realizează în două etape:
- recepţia la terminarea lucrărilor;
- recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
Pentru executarea recepţiei la terminarea lucrărilor, beneficiarul va organiza începerea recepţiei în maxim 15
zile de la notificarea terminării lucrărilor şi va comunica data stabilită:
a) membrilor comisiei de recepţie;
b) executantului;
c) proiectantului.
Proiectantul, în calitate de autor al proiectului, va întocmi şi va prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul
său de vedere privind execuţia construcţiei (Referat de prezentare).
Beneficiarul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în contractul de proiectare.
După acceptarea recepţiei de către beneficiar, cu sau fără obiecţii, acesta nu mai poate emite alte solicitări
de remedieri de lucrări, penalizări, diminuări de valori, decât cele consemnate în Procesul verbal de recepţie. Fac
excepţie viciile ascunse descoperite în termenul stabilit conform legii.
Recepţia finală este convocată de beneficiar în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie care
este prevăzută în contract.
1.15. DISPOZITII FINALE

Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă, cuprinse în prezentul plan, sunt minime şi nu exonerează
conducătorii societăţilor executante de răspunderea pe care o au în privinţa securităţii şi sănătăţii în muncă şi
protecţia mediului, de întocmirea planurilor proprii de securitate şi sănătate şi a instrucţiunilor proprii. Toţi participanţii
vor respecta măsurile prevăzute în prezentul plan, precum şi în Convenţia privind securitatea şi sănătatea în muncă
şi protecţia mediului. Măsurile din prezentul plan se vor actualiza în funcţie de nevoi.
Declararea, cercetarea, înregistrarea, raportarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
se face de societatea la care este angajat accidentatul, indiferent de cauzele şi/sau vinovaţii de producerea
accidentului.
Prezentul plan se aduce la cunoştinţa tuturor participanţilor şi se păstrează permanent în şantier la
şeful de şantier.
ANEXE
1.15.1. Lista actelor normative aplicabile
Toate activităţile de pe şantier trebuie să fie în concordanţă cu:
- Legea nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă – M.O nr.646/26.07.2006;
- HG 1425/2006- Normă metodologică de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă – M. O.,
Partea I nr. 882 din 30/10/2006;
- Hotărârea Guvernului nr. 355 din 11/04/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 332 din 17/05/2007, modificată prin:
- Hotărârea Guvernului nr. 37 din 16/01/2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 21/01/2008;
- Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat prin Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice şi
Amenajării Teritoriului nr. 9/N/15.03.1993;
- Normativului cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, aprobat prin Ordinul
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 225/1995- Monitorul Oficial nr. 189/ 21.08.1995;
- Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor – M.O. nr.633/21.07.2006;
- Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 163 din 28/02/2007 pentru aprobarea Normelor generale de
apărare împotriva incendiilor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 216 din 29/03/2007;
- Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora, Indicativ C 300 aprobat cu Ordinul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr.
20/N/1994;
- Ordinul nr.712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul
situaţiilor de urgenţă – M.O nr.599/12.07.2005;
- Ordin nr. 786 din 02/09/2005 privind modificarea şi completarea Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor
nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de
urgenţă, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 844 din 19/09/2005;
30
- Hotărârea nr.1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de muncă – M.O. nr.815/03.10.2006
- Hotărârea nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă – M.O. nr.722/23.08.2006;
- Hotărâre nr.971/26.07/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul
de muncă – M.O. nr.683/09.08.2006;
- Hotărâre nr.1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agenţilor chimici – M.O.
nr.845/13.10.2006;
- Hotărârea nr.1136/30.08.2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice – M.O. nr.769/11.09.2006;
- Hotărâre nr.1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă – M.O.
nr.739/30.08.2006;
- Hotărâre nr.1092/16.08.2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
biologici în muncă – M.O nr.762/07.09.2006;
- Hotărâre nr.1093/16.08.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă – M.O
nr.757/06.09.2006;
- Hotărârea nr.300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare şi
mobile – M.O. nr.252/21.03.2006, completată şi modificată de:
- Hotărârea nr. 601 din 13/06/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă, publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 470 din 12/07/2007;
- Ordin nr.94/07.02.2006 pentru aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele armonizate
referitoare la echipamente individuale de protecţie – M.O. nr.169/22.02.2006;
- O.U.G. nr. 195/2002 – privind circulaţia pe drumurile publice;
- ORDIN nr. 242 din 23 martie 2007, pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifică de coordonator
în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului şi/sau a realizării lucrării pentru şantiere
temporare ori mobile.
Legea nr. 319/28.06.2006: Cerinţe minime în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
1.15.2. Obligaţiile angajatorilor

În conformitate cu Legea nr. 319/28.06.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă CAPITOLUL III, SECŢIUNEA 1,
angajatorii au obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. În
cadrul responsabilităţilor lor, angajatorii au obligaţia să ia măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
Angajatorii au obligaţia să implementeze măsurile prevăzute mai sus, pe baza următoarelor principii generale de
prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor
de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm
predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de
muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorii au obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a
substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru
şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii
lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile
ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când îi
încredinţează sarcini;
31
d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau
reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de
alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie permis numai
lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate.
Atunci când în acelaşi loc de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi,
angajatorii acestora au următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă, luând în
considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale, luând în
considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici o situaţie obligaţii financiare
pentru lucrători.
În conformitate cu Legea nr. 319/28.06.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă CAPITOLUL III, SECTIUNEA a 3-a,
angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, adaptate
naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;
b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul
medical de urgenţă, salvare şi pompieri.
Pentru acest lucru, angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a
incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor, instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia acestora trebuie să fie
adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii.
Angajatorii mai au şi următoarele obligaţii:
a) să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol grav şi iminent despre
riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru protecţia
lor;
b) să ia măsuri şi să furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să
părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în caz de pericol grav şi iminent;
c) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi iminent, în afara
cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.
Lucrătorii care, în cazul unui pericol grav şi iminent, părăsesc locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu trebuie să
fie prejudiciaţi şi trebuie să fie protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia.
Angajatorul trebuie să se asigure că, în cazul unui pericol grav şi iminent pentru propria securitate sau a altor
persoane, atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toţi lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile
corespunzătoare, în conformitate cu cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita
consecinţele unui astfel de pericol.
Lucrătorii nu trebuie să fie prejudiciaţi pentru cazurile prevăzute la alin. (3), cu excepţia situaţiilor în care aceştia
acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă.
În conformitate cu Legea nr. 319/28.06.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă SECŢIUNEA a 4-a, alte obligaţii ale
angajatorilor sunt următoarele:
a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru
acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra echipamentului de protecţie care
trebuie utilizat;
c) să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru, a
accidentelor uşoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum şi a accidentelor de muncă, astfel
cum sunt definite la art. 5 lit. g);
d) să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale rapoarte privind
accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi.
În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi
a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă, precum şi de
elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi
sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire
profesională a lucrătorilor;
b) să întocmească un Plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de alta
natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii;
c) să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, înainte de începerea
oricărei activităţi, conform prevederilor legale;
32
d) să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;
e) să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de
securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în
responsabilitatea lor;
f) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în Planul de
prevenire şi protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin
lucrătorii desemnaţi prin propria competenţă sau prin servicii externe;
g) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante,
filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă;
h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este
expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie necesare;
i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică;
j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor,
corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi, după caz,
controlul psihologic periodic, ulterior angajării;
k) să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsura
şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în
desfăşurarea proceselor tehnologice;
m) să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării
cercetării evenimentelor;
n) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării
evenimentelor;
o) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la
cercetarea evenimentelor;
p) să nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în
care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane;
q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
r) să asigure echipamente individuale de protecţie;
s) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de
protecţie.
În conformitate cu Legea nr. 319/28.06.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă SECŢIUNEA a 5-a cu privire la
informarea lucrătorilor, ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii, angajatorul trebuie să ia măsuri
corespunzătoare, astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să primească, în conformitate cu prevederile
legale, toate informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general, cât şi la nivelul fiecărui post
de lucru şi/sau fiecărei funcţii şi măsurile luate
Angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare astfel încât angajatorii lucrătorilor din orice întreprindere şi/sau
unitate exterioară, care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau în unitatea sa, să primească informaţii adecvate
privind aspectele la care s-a făcut referire la alin. precedent care privesc aceşti lucrători.
Angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru ca lucrătorii desemnaşi sau reprezentanţii lucrătorilor, cu
răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor şi în conformitate
cu prevederile prezentei legi, să aibă acces la evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, la alte informaţii privind
măsurile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi informaţii provenind de la instituţiile de control şi
autorităţile competente în domeniu.
1.15.3. Obligaţiile lucrătorilor

(1) Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu
instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire
profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în
timpul procesului de muncă.
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte
mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la
locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor
de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze
corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive
întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a
sistemelor de protecţie;
33
e) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria
persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă
realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru
protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite
angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi
sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de
aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplica, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de muncă, potrivit
activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.
1.15.4. Coordonatori în materie de securitate şi sănătate

Coordonarea în materie de securitate şi sănătate trebuie să fie organizată atât în faza de studiu, concepţie şi
elaborare a proiectului, cât şi pe perioada executării lucrărilor.
Atunci când la elaborarea proiectului participa mai mulţi proiectanţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect
trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.
Atunci când la realizarea lucrărilor pe şantier participă mai mulţi antreprenori, un antreprenor şi unul sau mai
mulţi subantreprenori, un antreprenor şi lucrători independenţi ori mai mulţi lucrători independenţi, beneficiarul şi/sau
managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării
lucrării.
Funcţia de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării şi funcţia
de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării sau a intervenţiilor ulterioare pot fi
deţinute de aceeaşi persoană.
Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie:
a) să participe la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a lucrării;
b) să fie invitaţi la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului şi realizarea lucrării;
c) să primească, şi, dacă este cazul, să solicite managerului de proiect şi antreprenorului elementele necesare
îndeplinirii sarcinilor sale;
d) să întocmească şi să ţină la zi registrul de coordonare.
1.15.5. Instrucţiuni de lucru, de securitate şi sănătate în muncă

Executantul lucrărilor trebuie să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul legii, pentru completarea şi/sau
aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale
locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor.
Astfel, vor fi întocmite instrucţiuni ce se predau lucrătorilor sub semnătura pentru următoarele activităţi:
– lucrări de amenajarea terenului;
– prepararea, transportul, turnarea betonului şi executarea lucrărilor de beton armat;
– fasonarea şi montarea armăturilor din oţel beton;
– lucrări de construcţii-zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii;
– lucrări de dulgherie, construcţii-montaj;
– sudură electrică şi autogenă;
– lucrări de grunduire şi vopsire;
– transportul materialelor la/în şantier;
– manipularea maselor;
– lucrări de izolaţii termice şi hidroizolaţii
– lucrul la înălţime;
– execuţie lucrări parte hidrotehnică;
– execuţie lucrări parte termomecanică;
– execuţie lucrări parte electrică şi automatizări;
– lucrări de montare echipamente şi instalaţii tehnologice noi (cazan de abur de 260 t /h cu ardere în strat fluidizat,
elevatoare, transportatoare, instalaţie transportoare pneumatice, transformatoare electrice, ventilatoare, pompe,
instalaţii şi echipamente de automatizare, etc.);
– realizarea protecţiilor anticorosive pe elementele metalice;
– lucrări de verificare şi probe la noile instalaţii tehnologice;
34
– alte lucrări complementare celor prezentate mai sus;
1.15.6. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

În conformitate cu HotărâreA nr. 1425 din 11/10/2006-Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generală;
b) instruirea la locul de muncă;
c) instruirea periodică.
Instruirea introductiv-generală se face la angajarea lucrătorilor, lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere şi/sau

unitate la alta, lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta, lucrătorului pus la dispoziţie de către un
agent de muncă temporar.
Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii
respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie
la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general.
Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor
pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui
loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.
Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie de condiţiile locului de muncă
şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.
Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa
de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.
După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele
care au efectuat şi au verificat instruirea.
Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de
aptitudini, completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare, şi periodic
(anual). Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileşte,
prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare, reguli privind instruirea şi însoţirea
acestora în întreprindere şi/sau unitate. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară
activităţi pe bază de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul
beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii
respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie
la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii, în general. Instruirea se consemnează în fişa de instruire colectivă, conform
modelului prezentat în anexa nr. 12. din HG 1425 /2006. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două
exemplare, din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi
protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau, în cazul
vizitatorilor, de către conducătorul grupului.
35
2. DOSAR DE INTERVENTII ULTERIOARE
2.1. Cap.1. Definitii, continut

Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să cuprindă:
– documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice;
– prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea intervenţiilor ulterioare în condiţii de securitate şi sănătate.
Dosarul de intervenţii ulterioare se întocmeşte încă din faza de proiectare a lucrării de către coordonatorul în materie
de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.
Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie să fie transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării, pe baza de proces-verbal care se ataşează la dosar.
După recepţia finală a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-
verbal care se ataşează la dosar.
În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie să pună la dispoziţie coordonatorului în materie de securitate
şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate desemnat pe perioada intervenţiilor ulterioare trebuie să
completeze dosarul de intervenţii ulterioare şi să efectueze eventuale modificări cerute de noile lucrări.
2.2. Cap.2. Prevederi si informatii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare in conditii de securitate
si sanatate
 În şantier vor fi admişi doar lucrătorii care au efectuat instruirea de securitate şi sănătate în muncă conform
instrucţiunilor proprii de instruire a lucrătorilor, care sunt elaborate la nivelul societăţii şi sunt apţi din punct
de vedere al sănătăţii în muncă, având fişele de aptitudine cu concluzia medicului de medicina muncii “apt”
anexate fişelor individuale de instruire;
 Vor fi folosiţi pe şantier numai lucrători apţi din punct de vedere medical şi numai la lucrările pentru care au
primit aviz medical. Este interzis cu desăvârşire utilizarea lucrătorilor la activităţi pentru care nu au aviz
medical ;
 În toate locurile de muncă, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecţie specific pe care este
obligat să-l poarte în tot timpul lucrului şi până la părăsirea teritoriului şantierului;
 Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine. Se vor îngrădi cu împrejmuiri
continue, lucrările în curs de construcţie, situate de-a lungul drumurilor publice;
 Operaţiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare şi depozitare a materialelor se vor executa numai
sub conducerea şi supravegherea unui conducător, instruit şi numit pentru operaţiile respective;
 Lucrătorii care efectuează operaţiile de manipulare, descărcare-încărcare, vor purta echipament de lucru şi
echipament individual de protecţie adecvat condiţiilor de lucru şi particularităţilor materialelor respective;
 Nu vor fi demarate lucrările de construcţie pană când nu vor fi asigurate mijloacele materiale de protecţie,
echipamentele de protecţie colectivă cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
 Lucrătorii trebuie instruiţi şi verificaţi cu privire la modul de utilizare a instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor în
condiţiile lucrului la înălţime;
 Căile de circulaţie, inclusiv scările mobile, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare, trebuie să fie
calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât să poată fi utilizate uşor, în deplină
securitate şi în conformitate cu destinaţia lor;
 Lucrările de săpături se vor efectua în conformitate cu proiectul de execuţie şi numai sub directa îndrumare
a unui conducător de lucrare;
 În apropierea conductelor cu presiune mare şi a conductelor de gaz metan trebuie se va lucra cu multă grijă,
sub directa supraveghere a conducătorului de lucrare;
 Toate utilajele vor fi deservite numai de personal pregătit, instruit, verificat şi autorizat ca „deservenţi utilaj”,
care le exploatează în conformitate cu cartea tehnică şi cu instrucţiunile de exploatare;
 La executarea lucrărilor de terasamente pe locuri de utilitate publică, în zonele de circulaţie mare trebuie să
se ia măsuri de îngrădire a acestor locuri cu parapete de înălţimea de cel puţin 1 m. În timpul nopţii aceste
îngrădiri trebuie semnalizate iluminate pentru a se evita accidentele prin cădere în gol;
 Toate utilajele exploatate pe şantiere se verifică, întreţin şi repară după un plan de întreţinere şi reparaţii;
 Deserventul de utilaj nu are voie să lase fără supraveghere utilajul în funcţie. Dacă este obligat să
părăsească utilajul un timp, oricât de scurt, el va opri utilajul îl va bloca şi încuia; în situaţia în care pe acelaşi
utilaj se lucrează în schimburi, se va face predarea şi primirea utilajului între deservenţi, interzicându-se
părăsirea utilajului înainte de sosirea deserventului din schimbul următor;
 Dacă săparea şanţurilor se face cu pereţi mai înclinaţi decât unghiul taluzului natural şi în special cu pereţi
verticali, trebuie să se execute sprijinirea pereţilor pentru ca terenul să nu se surpe;
36
 Este permisă începerea lucrărilor de terasamente numai pe baza unui acord scris încheiat cu unitatea care
are instalaţii subterane (apă, gaze, electrice);
 Trasarea în teren a operaţiilor de terasamente se face astfel încât împrejmuirea cu panouri să permită
desfăşurarea nestânjenită a lucrărilor;
 În cazul în care se execută săpături în apropierea cablurilor electrice subterane sub tensiune, lucrările se pot
executa numai după ce s-a oprit alimentarea cu tensiune; în cazuri deosebite, când întreruperea curentului
electric nu se poate face, lucrările se vor efectua numai luând măsuri care să asigure securitatea lucrătorilor;
în aceste cazuri materialul de lângă instalaţie se va săpa cu ajutorul cazmalelor, fără a executa lovituri
bruşte şi numai sub supravegherea conducătorului locului de muncă;
 Pământul provenit din săpătură va fi aşezat la o distanţă de cel puţin 0,70 m de marginea pereţilor săpăturii;
este interzisă depozitarea de materiale de-a lungul şanţului peste pământul provenit din săpătură sau la o
distanţă mai mică de 0,75 m de marginea săpăturii;
 Personalul muncitor din şantiere va putea fi utilizat numai la lucrările şi în zona de lucru pentru care i s-a
făcut instruirea de SSM corespunzător sarcinii de muncă;
 La executarea mecanizată a săpăturilor pereţii vor fi sprijiniţi cu panouri dinainte confecţionate, care se vor
introduce de sus, pe măsura avansării lucrărilor, în timpul lucrului se vor lua măsuri pentru a nu se deteriora
sprijinirile;
 Conducătorul de utilaj este obligat să observe starea amprizei lucrării, iar în caz de pericol de alunecare să
îndepărteze utilajul din zona periculoasă;
 Conducătorul utilajului de săpat este obligat să observe starea săpăturii şi în caz de pericol de surpare să
îndepărteze utilajul din zona periculoasă; bucăţile mari de rocă dislocată vor fi astfel depozitate încât să nu
împiedice deplasarea rapidă a utilajului în caz de surpare a tranşeei;
 Se interzice întoarcerea utilajelor de compactare în locuri greu accesibile, lângă construcţii de beton,
conducte, pentru a nu le lovi;
 Se interzice trecerea cu compactorul prin apropierea şanţurilor în care se lucrează
 Este interzis ca lucrătorii să execute alte operaţii decât acelea care le-au fost repartizate de conducătorul
locului de muncă.
 Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea măsurilor de SSM la lucrările de sudură le au, potrivit legii, cei
care organizează şi conduc procesul de muncă. La nivelul agentului economic, patronul, administratorul, iar
la nivelul locului de muncă şeful de formaţie, secţie sau altă persoană cu responsabilitate numită de
conducerea societăţii;
 Respectarea prevederilor legale referitoare la condiţiile generale pentru lucrul la înălţime, modul de
încadrare a salariaţilor, instruirea, EIP necesar precum şi modul de organizare a locului de muncă, şi a celor
referitoare la mijloacele colective de protecţie (schele, cofraje, podine);
 Nu vor fi demarate lucrările la înălţime până când nu vor fi asigurate mijloacele de protecţie, echipamentele
de protecţie individuale cum sunt centuri de protecţie, balustradele, platformele ori plasele de prindere;
 Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi elementele de fixare,
de ancorare şi de sprijin, trebuie sa fie:
o bine proiectate şi construite şi să aibă o rezistenţă suficientă pentru utilizarea căreia îi sunt
destinate;
o corect instalate şi utilizate;
o întreţinute în stare bună de funcţionare;
o verificate şi supuse încercărilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
o manevrate de către lucrători calificaţi care au pregătirea corespunzătoare.
Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie să aibă marcată în mod vizibil
valoarea sarcinii maxime.
Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care
sunt destinate.
37
2.3. Cap.3. Jurnalul interventiilor ulterioare
Avize Aprobare
Obiectul intervenţiei
ulterioare Coordonator Antreprenor
Beneficiar
SSM general/Executant
38
2.4. Cap.4. Observatii la interventiile ulterioare executate
Vizat
Conţinutul observaţiei Antreprenor
Coordonator SSM
general/Executant
39
2.5. Cap.5. Rapoartele interventiilor ulterioare executate
Data intervenţiei Obiectul intervenţiei

Concluzii Aprobare
ulterioare ulterioare
40
2.6. Cap.6. Documentatia pentru interventiile ulterioare executate (planuri si note tehnice)
Denumirea Obiectul din Obiectul intervenţiei

Proiectant
documentaţiei documentaţie ulterioare Observaţii
41
3. REGISTRU DE COORDONARE
3.1. Cap.1. Definitii,continut
Registrul de coordonare este documentul sau ansamblul de documente ţinute de către coordonatorul pe linie
de SSM şi care reia, în pagini numerotate, datele şi adnotările privind coordonarea şi evenimentele de pe şantier.
În registrul de coordonare trebuie să se consemneze următoarele elemente:
1. Numele şi adresa intervenienţilor.
 Momentul intervenţiei fiecăruia pe şantier, efectivul prevăzut de lucrători precum şi durata de
execuţie a lucrărilor prevăzute.
2. Deciziile, constatările şi evenimentele importante pentru conceperea proiectului şi/sau realizarea lucrării.
3. Observaţiile antreprenorilor completate şi vizate
4. Observaţiile făcute intervenienţilor şi urmările lor.
5. Urmările observaţiilor asupra intervenienţilor şi a reprezentanţilor lucrătorilor care sunt importante pentru
conceperea proiectului sau pentru realizarea lucrării.
6. Lipsurile intervenienţilor în raport cu principiile generale de prevenire, regulile aplicabile şi măsurile concrete
adoptate la caracteristicile specifice ale şantierului sau în raport cu planul de securitate şi sănătate.
7. Raporturile reuniunilor din structura de conducere stabilite de HG300/2006 privind şantierele temporare sau
mobile.
8. Informaţii despre accidentele sau incidentele ce au avut loc (cauze, măsuri).
Coordonatorul in materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să transmită
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării registrul de coordonare, pe baza unui
proces-verbal care va fi ataşat la registru.
Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare, la cerere,
managerului de proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari.
Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate timp de 5
ani de la data recepţiei finale a lucrării.
42
3.2. Cap.2. Numele si adresa intervenientilor
Antreprenor general:
Adresa sediului: strada
Data intrării în şantier:
Efectivul propriu:
La intrare:
Pe durata execuţiei:
Durata executării lucrărilor:
Observaţii ale antreprenorului general
Vizat
Antreprenor general/Executant Coordonator SSM
43
NUMELE ŞI ADRESA INTERVENIENŢILOR:
1. Denumire:
2. Adresa: strada
3. Data intrării în şantier:
Durata execuţiei lucrărilor:
Efectiv: ………………..la intrare:
………………..pe durata:
Nominalizarea lucrărilor contractante:
A prezentat Planul Propriu de SSM pentru corelarea cu PGSSM Da_____ Nu______

2.
3.
4.
5.
44
3.3. Cap.3. Decizii, constatări și evenimente în: proiectare și realizarea lucrărilor
Obiectul analizat Avize Aprobare

Coordonator SSM Antreprenor
general/Executant
45
3.4. Cap.4. Observatii,informatii si propuneri privind securitatea si sanataea in munca
Vizat
Conţinutul observaţiei Antreprenor
Coordonator SSM
general/Executant
46
3.5. Cap.5. Observatii si propunerile interventiilor privind securitatea si sanatatea in munca
Observaţii Cine a făcut constatarea Cum s-a constatat
47
3.6. Cap.6. Abateri de la prevederile planului de securitate si sanatate
Constatări Unde s-a constatat Cum s-a rezolvat
48
3.7. Cap.7. Rapoartele reuniunilor
Data reuniunilor Obiectul analizat Concluzii Aprobare
49
3.8. Cap.8. Accidente de munca,incidente
Data Descrierea evenimentului Cauze Masuri dispuse
50

V.Goldis Nr. 6 BL 41

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

V.Goldis Nr. 6 BL 41

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN COORDONATOR SSM

BLOCUL M41, Str. Vasile Goldiș Nr. 6

Contract nr.: 4150 din 14.05.2013

Beneficiar: SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Cod proiect: 4150-140513-PT1925

ŞEF PROIECT dr. ing. LUNGU Cătălin

1.9.6.4. Facilitati de igiena personala,servirea mesei .................................................................................... 24

2. DOSAR DE INTERVENTII ULTERIOARE ............................................................................................ 36

1. PLAN COORDONATOR SSM

1.1.DATE GENERALE ALE INVESTIŢIEI

1.1.1.Denumirea şi amplasamentul obiectivului de investiţie

1.1.4. Elaboratorul documentaţiei tehnice

1.1.5. Baza legală pentru întocmirea proiectului tehnic

1.1.7.Data elaborarii documentatiei: august 2013

1.2. DEFINITII SI CONTINUTUL PLANULUI COORDONATOR SSM

1.3. INFORMATII GENERALE PRIVIND SANTIERUL

1.3.1. Adresa: .............................................................................................................................................

1.3.2. Beneficiarul lucrării: .......................................................................................................................

1.3.3. Şef şantier: ......................................................................................................................................

1.3.4. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării:

1.3.5. Data începerii lucrărilor: .................................................................................................................

1.3.6. Durata estimativă a lucrărilor pe şantier: .....................................................................................

1.3.7. Subantreprenori prevăzuţi pe şantier: ..........................................................................................

1.4. Descrierea lucrarilor

1.4.1.Lucrari de constructii rezistenta

1.4.2.Lucrari de arhitectură pentru creșterea eficienței energetice

3.izolarea la exterior a parapeţilor balcoanelor (inclusiv a planşeului balconului de la parter/etajul I la intrados) cu

1.4.3.INSTALAȚII AFERENTE CONSTRUCȚIILOR

1.4.3.1. INSTALAȚII DE ÎNCĂLZIRE

1.4.3.2. INSTALAȚII SANITARE

1.4.3.3. INSTALAȚII CONEXE

1.5.MASURI GENERALE DE ORGANIZARE A ȘANTIERULUI

În timpul desfăşurării lucrărilor de execuţie, muncitorii executanţi (constructori, montori, electricieni şi

- lucrări de montare echipamente şi instalaţii tehnologice noi (elevatoare, transportatoare, instalaţie

1.6.1.Factori de risc proprii mijloacelor de productie

Factori de risc mecanic:

Factori de risc termic:

Factori de risc chimic:

Factori de risc electric

1.6.2.Factori de risc proprii mediului de munca

Factori de risc fizic:

Factori de risc chimic:

1.6.3.Factori de risc proprii sarcinii de munca

- Solicitare psihică datorită concentrării permanente în timpul executării sarcinii de muncă;

Conţinut necorespunzător al sarcinii de muncă:

1.6.4.Factori de risc proprii executantului

1.7.MASURI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA SPECIFICE LUCRARILOR CARE SE EXECUTA

1. Măsuri de protecţie principale:

1.8.MASURI DE COORDONARE A ACTIVITATILOR PENTRU SIGURANTA SI SECURITATE IN MUNCA

1.8.2.Surse de apa ,energie electrica etc.

1.8.4.Utilaje si instalatii mecanice si electrice

1.9.1.Caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale

1.9.2.Limitarea manipularii manuale a sarcinilor

1.9.3.Delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale,in mod deosebit ,daca se

1.9.4.Conditiile de depozitare eliminare sau evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din

1.9.5.Conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate

1.9.6.Utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si a instalatiei electrice generale

1.9.6.1. Utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă

1.9.6.2. Utilizarea mijloacelor de protecţie a instalaţiei electrice generale

1.9.6.3. Evacuarea deseurilor provenite in urma activitatii executantului

1.9.6.4. Facilitati de igiena personala,servirea mesei

1.9.6.5. Lucru cu foc deschis

1.9.6.6. Reguli de comportament

A prezentat Planul Propriu de SSM pentru corelarea cu PGSSM Da_ Nu__