BOALA LIMBII ALBASTRE Bluetongue

Boala limbii albastre, cunoscută şi sub numele de febra

catarală epidemică, este o boală infecţioasă acută a oilor
si altor specii de rumegatoare, caracterizată prin febră şi
inflamaţia catarală sau ulcero-necrotică a mucoasei nazale,
bucale şi a bureletului coronarian.

Încadrare taxonomică :
Familia Reoviridae,
Genul Orbivirus
26 serotipuri distincte
 Înrudirea filogenetică între cele 26 tulpini virale de referință ale serotipurilor BTV

Serotipul 26 Kuwait

Serotipul 25 Elveția

Maan S, Maan NS, Nomikou K, Veronesi E, et al. (2011) Complete Genome Characterisation of a Novel 26th Bluetongue Virus Serotype from Kuwait. PLoS ONE
6(10): e26147. doi:10.1371/journal.pone.0026147
http://www.plosone.org/article/info:doi/10.1371/journal.pone.0026147
REPARTIZAREA GLOBALĂ A
SEROTIPURILOR DE BTV
DISTRIBUŢIE
1998: boala limbii albastre a început să se răspândească în Europa
La sfârşitul anului 2001, mai multe ţări mediteraneene şi învecinate
zonei s-au confruntat cu apariția acestei boli.

2001: Serotipurile noi raportate au fost 2, 4, 9 şi 16, de-a lungul

graniţelor ţărilor din sud-estul Europei, care s-au adăugat serotipurilor
6, 10 şi 13, diagnosticate anterior.

Emergenţa de noi serotipuri în Europa a început în August -

Septembrie 2006, când BTV-8 a fost diagnosticat în Olanda,
Germania şi Franţa, apoi în statele Europei vestice şi centrale.

În vara lui 2007, un nou serotip a fost diagnosticat în Europa, BTV- 1.
În acele condiţii, în Europa au existat, concomitent, zone în care evolua
un singur tip de virus şi zone infectate cu mai multe tipuri de virus.
Focarele de bluetongue in anul 2006 în Europa
Focarele de bluetongue in anul 2007 în Europa
Focarele de bluetongue in anul 2008 în Europa
Focarele de bluetongue in anul 2009 în Europa
Focarele de bluetongue in anul 2010 în Europa
Focarele de BT in perioada 2010 – 4 martie 2011 în Europa
Evoluţia Bluetongue în Europa, până în 2017
Harta zonelor de restricţie pentru bluetongue în statele membre
 STATE MEMBRE ŞI TERŢE UE ÎN CARE A
EVOLUAT BOALA IN 2014

Bulgaria BTV4: primul focar notificat în 11.07.2014 (toată

ţara aflată sub restricţii);
Grecia primul focar de BTV4 notificat în 06/06/2014
(toată zona continentală şi o insulă aflată sub restricţii);
focare cu alte serotipuri de bluetongue;
Turcia BTV4: 1 focar notificat în 19/08/2014
MACEDONIA BTV4: 1 focar notificat în 05/08/2014 şi 19
focare ulterior
Focare cu alte tipuri de virus in Italia, Spania, Portugalia
Primul caz de bluetongue în Bulgaria, 11 iulie 2014
 Harta focarelor BTV
notificate de Bulgaria
către OIE în data de 7
august 2014.

Distribuţia focarelor în regiunea balcanică în 2014

 SITUAŢIA BLUETONGUE ÎN
ROMÂNIA
PRIMUL FOCAR CONFIRMAT ÎN 22.08.2014, ÎN JUDEŢUL BUZĂU
SEROTIPUL CARE EVOLUEAZĂ: BTV4

Nr. Judeţul Nr. focare Nr. suspiciuni Nr. suspiciuni Nr. animale Nr. animale
crt. confirmate oficiale neoficiale moarte ucise
(ELISA) (semne clinice)

1. Buzău 63 41 0 5 0
2. Prahova 18 12 0 16 1
3. Vrancea 1 9 0 2 0
4. Argeş 5 7 0 0 0
5. Vâlcea 26 0 0 0 0
6. Gorj 16 0 0 1 0
7. Bacău 4 0 0 0 0
8. Ilfov 1 4 0 0 0
9. Olt 5 0 0 0 0
10. Vaslui 3 0 0 0 0
11. Botoşani 0 1 0 0 0
12 Dolj 0 6 0 1 0
Total 142 80 0 25 1
 EVOLUȚIA BTV ÎN ROMANIA
Probe confirmate pozitive pentru BTV utilizând
metoda real-time PCR pentru anul 2014

Județul Nr. total de Probe Probe Probe Probe

probe pozitive negative pozitive negative
(sange pe bovine bovine ovine ovine
EDTA)
ALBA 10 - 10 - -
VASLUI 2 2 - - -
IASI * 7 5 - - -
NEAMT 12 8 4 - -
BACAU 3 3 - - -
COVASNA 41 35 4 1 1
HARGHITA 9 6 1 2 -
GORJ 331 222 6 103 -
SIBIU 39 34 3 2 -

* 2 probe sange EDTA rumegătoare sălbatice negative

Evoluția bolii limbii albastre la data de 04.12.2014

EVOLUȚIA BTV ÎN ROMANIA

2015 2016
EPIDEMIOLOGIE

Mortalitatea este scăzută, doar în caz de epizootii putând

depăşi 10%
boala nu este contagioasă

Receptivitate
ovine: la care evoluează clinic, cu variaţii în funcţie de
susceptibilitatea efectivului;
bovine, caprine, dromaderi, rumegătoare sălbatice, la care
evoluează frecvent sub formă de infecţii inaparente
 Virusul bluetongue (BTV) este transmis prin
înţepătura unor specii de insecte hematofage,
din genul Culicoides

 Speciile de Culicoides care au acţionat ca

BTV nu se transmite (probabil), în
mod natural, prin contact direct între
animale, deşi calea de transmitere
mecanică, prin utilizarea acelor
hipodermice sau a echipamentului
chirurgical contaminat, nu poate fi
exclusă.
vectori în diverse zone ale Europei sunt
diferite între ele din punct de vedere al
biologiei şi comportamentului lor.
 Un vector hematofag poate călători până la
1.5 – 2 km/zi într-o zonă.
 În condiţii meteorologice optime (vânturi
predominante pe o anumită direcţie şi
perioadă, etc.), vectorii pot fi purtaţi pe
distanţe mult mai mari ce pot atinge până la
200 de km/zi.
 Distanţele de migrare pot varia în
funcţie de condiţiile de mediu, topografice şi
meteorologice dintr-o zonă.
(Sursă: după Purse et al., 2005)
 Transmiterea virusului bolii limbii albastre,
cu linie punctată căile de transmitere secundare probabile.
[Wilson et al. (2008)]
TABLOUL CLINIC
perioada de incubaţie este de 5-20 de zile
hipertermie (42°C), depresie;
inflamarea, ulcerarea şi eroziunea mucoasei bucale;
 limba este edemaţiată şi cu aspect cianotic uneori;
 şchiopătură dată de pododermatită sau miozită;
avort;
emaciere musculară;
pneumonii;
boala se termina fie prin moarte în decurs de 8-10 zile sau cu
o lungă perioada de convalescenţă, oile prezentând alopecie,
sterilitate şi întârzieri în creştere.
Infecţiile inaparente sunt mai frecvente la bovine.
 ASPECTE CLINICE LA BOVINE

Leziuni moderate de tip ulcero-necrotic Leziuni ulcero-necrotice severe la nivelul

la nivelul joncțiunii piele-mucoasă de la botului , cu jetaj sero-mucos.
nivelul botului.

Leziuni ulcero-necrotice la nivelul Ulcerații gingivale la aprox. 1 cm în

narinelor, cu jetaj purulent spatele incisivilor
Leziuni ulcerative ale musoasei bucale Dermatită perioculară

Edem submandibular Edem la nivel metacarpian

Eritemul glandei mamare Leziuni ulcero-necrotice la nivelul mamelonului

Dermatită necrotică uscată cu sfacelări de țesut cutanat

 Eritemul pielii glandei mamare

Hipersalivație și cianoza limbii Ulcere la nivelul mucoasei

(Yak; Bos grunniens grunniens). (Yak; Bos grunniens grunniens).
 ASPECTE CLINICE LA OVINE

Leziuni ulcero-necrotice la nivelul botului Leziuni ulcerative la nivelul mucoasei bucale

Edemul capului și hipersalivație

 Cianoza limbii Edem periocular

Miel: edemul capului și jetaj muco-purulent

Edem glotic
Jetaj mucopurulent abundent

Cianoza mucoasei bucale

 Cruste la nivelul narinelor

Edem la nivelul capului

 TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

congestii, edeme, hemoragii şi ulceraţii ale mucoasei digestive

şi respiratorii (cavitate bucală, esofag, stomac,intestin, mucoasa
traheală);
congestia ţesutului lamelar podal şi a regiunii coronariene;
hipertrofia limfonodurilor şi splenomegalie;
bronhopneumonie bilaterală severă (când apar complicaţii).
 ASPECTE ANATOMOPATOLOGICE

Ovine: hidropericard Ovine: hemoragii la nivelul peretelui

arterei pulmonare

Bovine: ulcere la nivelul pielii glandei mamare

 Leziuni la nivelul cavităţii bucale

Leziuni la nivelul prestomacelor

A- leziune coronariană
B – edem submandibular, hemoragii și ulcerații ale palatului dur
C – hemoragii la nivelul arterei pulmonare
D - pericardită
 INFECȚII DETERMINATE DE BUNIAVIRUSURI
Familia Genul Specia Entitatea determinată
Febra Văii Rift
Phlebovirus Rift Valley fever virus
(ovine,caprine, bovine, om)

Dugbe virus Boala de nairobi (ovine, caprine)

Nairovirus
Crimean-Congo hemorrhagic Febra hemoragică Crimean-Congo
fever (om și alte vertebrate)

Boala Akabane (bovine,ovine,

Bunyaviridae Akabane virus
caprine,etc)
Orthobunya- California encephalitis virus Encefalita de California (om)
virus Virusul Bunyamwera Encefalite (om și alte specii).
Schmallenberg virus Infecţii la rumegătoare
Virusul febrei hemoragice cu sindrom
Encefalite (om și alte specii).
renal
Hantavirus
Virusul sindromului pulmonar cu Sindromul pulmonar cu hantavirus
Hantavirus (om)
Distribuția geografică globală a virusurilor: Akabane, Aino, Shamonda și Schmallenberg
 INFECŢII PRODUSE DE
VIRUSUL SCHMALLENBERG
DEFINIŢIE
Infecţia cu virusul Schmallenberg este o boală emergentă
pe continentul European, afectând rumegătoarele
domestice și sălbatice, manifestată prin semne clinice
nespecifice și tranzitorii la animalele adulte și prin avorturi,
fătări premature și malformaţii la tineret.

Denumirea agentului cauzal provine de la numele localităţii din Germania

unde a fost semnalat pentru prima dată, în anul 2011.
Circulaţia virală a fost demonstrată, începând cu toamna anului 2011, în
majoritatea ţărilor din vestul Europei, unde se practică creşterea
rumegătoarelor pe scară largă, în sistem intensiv.
Distribuția infecției în anul 2012 la bovine, ovine și caprine
(după FAO-Empres data)
 A. Până în mai 2012

B. Iulie-august 2012

Distribuția Virusului Schmallenberg

în Europa
 Apariția și distribuția noilor cazuri de infecție
cu virus Schmallenberg la toate speciile receptive
(după European Food Safety Authority-EFSA)
 Distribuția bolii la bovinele adulte.
(cu albastru și galben- noi cazuri de forme acute)
(după European Food Safety Authority-EFSA)
ETIOLOGIE
familia Bunyaviridae,
genul Orthobunyavirus

Receptivitate
rumegătoarele domestice (bovine, ovine şi caprine)
dar şi cele sălbatice (bizonul).
Transmitere
virusul este transmis prin intermediul culicoidelor
(insecte din familia Ceratopogonidae).
nu a fost demonstrată transmiterea de la animal la
animal, dar este documentată transmiterea
transplacentară de la mamă la făt;
 TABLOUL CLINIC
Rumegătoarele exprimă boala sub formă clinică mai ales în
cazurile în care efectivele sunt situate în zone libere de boală, la
graniţa cu zone de endemicitate.
Odată trecute prin boală, animalele capătă o imunitate pasivă de
lungă durată, manifestările clinice fiind mult diminuate.

 La animalele adulte boala evoluează în majoritatea

cazurilor subclinic.
 În forma clinică se constată manifestări nespecifice și
tranzitorii (2 – 6 zile):
 febră,
 scăderea producţie de lapte cu până la 50%,
 scăderea apetitului,
 rareori diaree gravă.
TABLOUL CLINIC
Tulburările de reproducţie se caracterizează prin:
avorturi,
fătări premature,
malformaţii congenitale: artrogripoză severă, torticolis,
brahignatism, hidrocefalie, cifoză/scolioză (fig. 6.1).
nou - născuţii pot prezenta orbire, pareze, paralizie flască, edeme
subcutanate, mişcări exagerate, iritabilitate, ataxie, greutate în
hrănire.

Dintre rumegătoarele domestice, cele mai afectate sunt

ovinele. Semnele clinice sunt similare cu cele produse de
virusurile Akabane şi Aino.
Malformaţiile produse de acestea sunt grupate în sindromul
artrogripoză-hidrocefalie – AHS.
 mișcări exagerate, ataxie

orbire, pareze
Vițel (șapte zile) care prezintă disfuncții severe
ale sistemului nervos central (A-C)
A) decubit spontan;
B-C) menţinerea echilibrului cu asistență;
Amauroză

Hidrancefalie
Aspecte clinice în infecţia cu virusul Schmallenberg (Defra, 2012):
artrogripoză, hidrocefalie, torticolis, cifoză/scolioză
Ovine - malformaţii congenitale
Ovine - malformaţie congenitală
artrogrioză, scolioză și torticolis - (A),
brahignatism inferior - (B);
hipoplazie cerebrală - (C).

Sursă: Claine F. et al., 2015

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Se face faţă de:

bluetongue,
febra aftoasă,
diareea virală bovină
febra văii Rift,
intoxicaţii.
 DIAGNOSTIC

Probele recoltate pentru detecţia agentului patogen în faza

de infecţie acută sunt reprezentate de:
ser sanguin
sânge pe anticoagulant.
Probele prelevate pentru detecţia antigenului din cadavre:
creier,
 măduva spinării,
 splină,
 lichid toraco-abdominal, lichide placentare şi amniotice.
 DIAGNOSTIC

Examenul virusologic se efectuează prin metoda Real Time RT – PCR

și izolare prin cultivare pe culturi celulare
 celule de insecte(KC),
 celule de hamster(BHK),
 celule renale de maimuță(VERO)

Examenul serologic:
 ELISA
 Seroneutralizare
 Imunofluerescenţă indirectă
 PROFILAXIE ŞI COMBATERE
Boala nu este notificabilă şi nici declarabilă. Supravegherea pasivă
Nu sunt prevăzute măsuri specifice de restricţie Monitorizarea este
privind mişcarea animalelor sau comerţul cu produse efectuată de medicii
de la animale.
veterinari oficiali din
cadrul DSVSA, din LNR
Profilactic se poate recurge la controlul vectorilor prin pentru arboviroze din
asanarea habitatelor umede temporare din jurul cadrul IDSA, precum și
adăposturilor sau prin protecţia animalelor pe
parcursul nopţii (adăpostire în spaţii protejate). din cadrul ANSVSA.

Măsurile de profilaxie şi combatere trebuie să ţină

seama de faptul că numărul de cazuri declarate este Supravegherea activă
influenţat de gradul de responsabilizare a fermierilor
şi medicilor veterinari, capacitatea de diagnostic la solicitarea
existentă dar şi de debutul sezonului de fătări. proprietarului, în cazul
efecturării activităţilor
de comerţ