PARATUBERCULOZA

(ENTERITA CRONICĂ HIPERTROFIANTĂ)

DEFINIŢIE
• boală infecto-contagioasă a rumegătoarelor,
manifestată anatomopatologic prin leziuni de
enterită cronică proliferativă, iar clinic prin
diaree intermitentă şi progresivă care duce la
cahectizarea animalelor.
 Pigmentaţie
Micobacteriile netuberculoase (MNT) I galbenă după M. kansasii
FOTOCROMOGENE expunerea la M. marinum
lumină
Micobacteriile netuberculoase Creștere Pigmentaţie
(MNT) lentă II galben-orange în
M. scrofulaceum
M. gordonae
SCOTOCROMOGENE prezenţa sau
(> 7 zile) M. syulgai
• Pierderi economice și de productivitate absenţa luminii

• Distribuția MNT diferă în funcție de regiune III M. avium

NON- Nepigmentate M. intracellulare
• Diferite aspecte clinice întâlnite la animale și oameni FOTOCROMOGENE M. xenopi
și răspunsuri variate la tratament
Creștere M. fortuitum
M. chelonae
rapidă IV Nepigmentate
M. abcessus
(≤7 zile ) M. peregrinum

Clasificarea tradițională după Runyon

Nevoia de a stabili nișele de mediu ale
MNT, deoarece acestea pot interfera cu Conform ECOLOGIEI ȘI PATOGENICITĂȚII lor,
detectarea micobacteriilor TB sau chiar micobacteriile pot fi împărțite în trei grupe:
pot cauza pierderi economice, datorită •Micobacterii obligat-patogene (OPM)
•Micobacterii potențial-patogene (PPM)
capacității lor infecțioase oportuniste. •Micobacterii saprofite de mediu (ESM)
Sursa: Kazda J, Pavlik I, Falkinham III JO, Hruska K (eds.) (2009),The Ecology of Mycobacteria: Impact on Animal’s and Human’s Health. 1st ed.
Springer. XVIII,
Conceptul de APĂ (reziduală, ape
"ecologie naturale de râu sau
fiziologică" stătătoare, ape sărate
(JO Falkinham) piscine, rețelele de apă
urbane), în special din
zonele dezvoltate, orașele
și periferiile acestora

Surse pt NTM
Sol •aer (aerosoli) Mușchi,
•biofilme mușchiul de
•produse medicale turbă
•produse alimentare
MNT sunt organisme vii,
Micobacteriile pot împărți liber, prezente în mediu,
habitatele cu amoebele libere care au un impact
(FLA- Free-living amoeba) și puternic asupra virulenței
se pot dezvolta în interiorul acestora, prin
lor, ca endosimbionți. În acest temperatură, pH,
mod sunt protejate de inhibitori naturali, lumina
acțiunea dezinfectantelor și UV.
antibioticelor.
Complexul M. avium
• M. avium
• M. hominissuis
• M. silvaticum
• M. paratuberculosis
• M. intracellulare
• M. colombiense
• M. bouchedurhonense
• M. timonense
• M. arosiense
• M. marseillense
• M. chimera
• M. vulneris (sequevar)
 IMPLICAȚIILE MNT ÎN PATOLOGIA
VETERINARĂ
Numeroase specii de MNT au multe implicații în domeniul veterinar
al bolilor infecțioase și pot determina micobacterioze într-o gamă largă
de gazde, animale sălbatice și domestice, păsări și reptile.
- tuberculoza păsărilor
- infecţie granulomatoasă diseminată la persoanele imunodeficiente

- paratuberculoza rumegătoarelor /boala lui Johne

- boala Crohn la oameni ???

- “ micobacteria porumbelului de pădure “

- tuberculoza la păsări , paratuberculoza la mamifere

- limfadenite localizate la suine

- afecţiuni pulmonare, limfadenită şi infecţie diseminată la om
 M. avium subs. paratuberculosis
ANIMALE SĂLBATICE → EFECTIVELE DE RUMEGĂTOARE DOMESTICE
 Evoluția paratuberculozei în perioada Ianuarie- Iunie 2017

Efective de bovine
SUA: 20-40%
Rumegătoare mici:
Danemarca: 47%
Spania: 2-5% -ovine
Italia: 42% Ø Suedia și teritorii din
Norvegia: 9% -caprine
Australia
• Distribuţia paratuberculozei pe
judeţe în România, între anii 2008-2016 Evoluția paratuberculozei în Europa în
perioada Ianuarie- Iunie 2017
ETIOLOGIE
Mycobacterium avium subsp. Paratuberculosis
• bacil imobil, nesporulat, necapsulat
• acido-alcolo-rezistent
• prezintă două tipuri:
▫ bovin
▫ ovin
CARACTERE EPIDEMIOLOGICE
• RECEPTIVITATE
▫ bovine: cei mai receptivi fiind viţeii până la vârsta
de 4 luni;
▫ ovine şi caprine.
▫ bivol, căprioară, antilopă.
• apariţia clinică a bolii este determinată de
intervenţia factorilor favorizanţi:
▫ alimentaţie deficitară;
▫ exploatare intensivă;
▫ fătări repetate.
• SURSE DE INFECŢIE
▫ PRIMARE
▫ animalele cu forme clinice de boală
▫ animalele cu forme subclinice
▫ bacteriile sunt eliminate prin: fecale, lapte, urină, secreţii
genitale.
▫ SECUNDARE
obiecte, adăposturi, păşuni murdărite cu fecale provenite
de la animale infectate.

• CĂI DE TRANSMITERE
▫ Orizontal: digestivă
▫ Vertical: transplacentar
 PARATUBERCULOZA RUMEGATOARELOR
Mycobacterium avium ssp.paratuberculosis , “bacilul Johne”
Rezervor silvatic
iepure sãlbatic
cãprioara cu coadã albã
capra de munte
oaia bighorn
bizon
elan
cãprioara roşie
vulpe şi hermelinã
iepure de camp
mandril
mistreţ
caprioara
animale sãlbatice nerumegãtoare

M. avium subsp. paratuberculosis a mai fost izolat şi din colostru, lapte, uger,
tractusul genital.
Transmitere oro-fecală.
Clinic - animalele în vârstă de 3-6 ani
PATOGENEZĂ
• pătrunde pe cale digestivă→porţiunea terminală a
intestinului subţire (ileon şi zona valvulei ileo-
cecale)→proliferarea celulelor epiteliale →
granuloame epitelioide + macrofage în foliculii
limfoizi intestinali (afect primar) → invadarea
mucoasei →vase limfatice →limfonoduri
mezenterice (complex primar).
• îngroşarea peretelui intestinal +hipertrofia
formaţiunilor limfoide
• tulburări de absorbţie →slăbire progresivă
 PARATUBERCULOZA RUMEGATOARELOR
Patogeneză

Imunitatea faţă de M. paratuberculosis

TABLOUL CLINIC
• Bovine
▫ Faza preclinică
▫ durează între 3 şi 23 luni
▫ fără semne clinice
▫ animal purtător şi excretor de germeni
▫ Faza clinică
▫ oprire în dezvoltare la tineret şi slăbire progresivă la
adulte;
▫ abatere, astenie, scăderea secreţiei lactate;
▫ piele uscată fără elasticitate;
▫ diaree iniţial intermitentă, apoi continuă, rebelă la
tratament;
Aspecte clinice la bovine
• materiile fecale sunt apoase, spumoase, cu mucus
sau uneori cu strii de sânge;
• edeme la nivelul pleoapelor, în regiunea
submaxilară, substernală, abdominală sau
mamară;
• cahexie şi moartea animalului.
TABLOUL CLINIC
• Ovine şi caprine
▫ Faza preclinică
▫ Faza clinică
enterită ;
slăbire progresivă;
paliditatea mucoaselor aparente;
pierderea elasticitărţii pielii;
emaciere musculară;
polidipsie;
 Paratuberculoza ovină-
Slăbire avansată şi căderea lânii
TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC
• slăbire pronunţată;
• în zonele afectate intestinul este de culoare
albicioasă şi dur la palpare;
• mucoasă puternic îngroşată, cutată în falduri;
• la nivelul crestelor pliurilor se observă mici
hemoragii capilare.
• limfonodurile mezenterice sunt mărite în volum,
iar pe secţiune prezintă focare alb-cenuşii
• uneori pot apare plăci calcificate în peretele
aortei.
 PARATUBERCULOZA RUMEGATOARELOR

Intestin subţire.
Aglomerări de germeni fagocitaţi
în celule epiteloide.
M. paratuberculosis. Col. ZN, x 200
• Microscopic
▫ granuloame difuze în peretele intestinal;
▫ aflux de celule epitelioide şi rare celule gigante de
tip Langhans.

BAAR+ Celule gigante de tip Langhans

 BOALA CROHN

 "boli ale civilizaţiei",

 inflamaţie granulomatoasă cronică, intermitent transmurală, segmentală

 prima descriere Dalziel (1913)

 1932, Crohn denumește boala

 sunt afectate persoanele în vârstă de 15-30 de ani

 Incidenţă crescută a bolii a fost raportată pentru unele grupuri etnice, în

special evrei şi în mediul urban faţă de cel rural, ceea ce indică implicarea
atât genetică cât şi a factorilor externi
 BOALA CROHN

acidul gastric,
enzimele proteolitice,
sărurile biliare,
molecule antimicrobiene

Mycobacterium paratuberculosis

Fumatul

Yersinia, Campylobacter,
Brucella, Chlamydia,
citomegalovirus,
herpesvirusului, virusul
rujeolei