AUTONOMII LOCALE ŞI INSTITUŢII CENTRALE ŞI ÎN SPAŢIULROMÂNESC

IN SECOLELE IX-XVIII

EVUL MEDIU

CADRUL ISTORIC GENERAL

Perioada medievală a istoriei românilor este marcată de două mari procese istorice. Evul mediu
românesc începe odată cu formarea statelor medievale româneşti (sec. X-XIV). Al doilea mare proces
istoric specific perioadei este legat de conflictele româno-otomane din sec. XIV-XVII

1. FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI

Cauzele f formării statelor medievale româneşti sunt atât de ordin int ern (dezvoltarea economică,
cristalizarea unei structuri sociale ce permite apariţia unei elite politico-militare, ce preia controlul asupra
mai multor obşti şi -statale/autonomii locale numite
cnezate şi voievodate)) cât şi de ordin extern (expansiunea regatului maghiar, slăbirea presiunilor
exercitate de popoarele migratoare asiatice (cumanii şi mongolo- tătarii) şi declinul bizantin la Dunărea de
Jos – cazul statului Dobrogea
În spaţiul carpato-danubiano-pontic s-au constituit patru state medievale româneşti. Trei dintre
ele au apărut în strânsă legătură cu extinderea puterii maghiare spre est (Transilvania, Ţara
Românească şi Moldova). Ultimul stat, Dobrogea, aflat între Dunăre şi Marea Neagră a apărut în contextul
slăbirii autorităţii bizantine (Imperiul grec ortodox medieval) în Balcani.
Transilvania (teritoriul cuprins în interiorul arcului carpatic) a fost cucerită în sec. X-XI de către regii
maghiari Arpad şi Ştefan). După anul 1176, Transilvania a fost organizată după modelul occidental catolic
într-un voievodat autonom în cadrul Ungariei (provincie cu voievod numit de rege dar cu structuri
legislative şi executive proprii)). Teritoriul a fost colonizat cu maghiari saşi şi secui. Iniţial cnejii şi voievozii
ortodocşi români au participat la conducere alături de ceilalţi dar după 1366 (când s -a condiţionat statutul
de nobil de apartenenţa la religia romano-catolică) au fost excluşi treptat din viaţa politică. Unii nobili
ortodocşi români au trecut la religia romano-catolică pentru a-şi păstra privilegiile; în timp, familile acestora
s-au maghiarizat. În 1541 Ungaria este ocupată şi devine paşalâc iar Transilvania devine principat
autonom (stat cu principe ales dar confirmat de sultan) în cadrul Imperiului Otoman.
Ţara Românească şi Moldova (statele extracarpatice) au avut procese de formare similară. După
etapa constituirii formaţiunilor pre-statale a urmat etapa descălecatului. Primii descălecători (Negru-
vodă/Ţara Românească şi Dragoş/Moldova au întemeiat statele respective dar în cadrul Ungariei ca
bariere ale Ungariei în faţa invaziilor tătare. Următorii doi descălecători (Basarab I Întemeietorul/Ţara
Românească şi Bogdan/Moldova au obţinut prin lupte independenţa faţă de Ungaria). Urmaşii
întemeitorilor au extins teritorial statul şi apoi l-au consolidat prin crearea instituţiilor politice de conducere
Organizarea politico-administrativă a statelor medievale Ţara Românească şi Moldova este una
similară (Monarhia absolută de drept divin, Biserica, Sfatul Domnesc, Adunarea Ţării). Organizarea
Transilvaniei are un caracter specific, dat de apartenenţa acesteia la structurile de tip occidental-catolic ale
statului catolic medieval
Dobrogea (teritoriul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră) a apărut în sec. XVI ca despotat autonom
(provincie) în cadrul Imperiului Bizantin in secolul XIV, sub conducerea lui Balica. Despotul Dobrotici
obţine independenţa şi este considerat întemeietorul statului. Ultimul conducător, Ivanco moare în
luptele cu turcii la 1388/1389 iar Dobrogea este înglobată în Imperiul Otoman până la 1878

31
 CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

TRANSILVANIA (Ardeal)
SEC. X ANONYMUS, GESTA HUNGARORUM (FAPTELE UNGURILOR)
descrie conflictele militare dintre unguri (conduşi de regele ARPAD) şi românii din Transilvania conduşi de
Glad (Banat), Gelu (centrul Transilv) şi Menumorut (Crişana) la sf. secolului X
SEC. XI LEGENDA SFÂNTULUI GERARD
 regele maghiar ŞTEFAN CEL SFÂNT cucereşte Transilvania (1002-1003) după ce îi invinge pe românii
conduşi de Ahtum (urmaşul lui Glad în Banat) şi Gyula (Gyla/ Jula) urmaşul lui Gelu în Transilvania
SEC XII – 1176-Transilvania devine Voievodat autonom în cadrul Ungariei→ drept de autoguvernare
SEC XIV - 1366- Regele Ludovic I cel Mare de Anjou condiţionează calitatea de nobil de apartenenţa la
religia romano-catolică. Nobilimea ortodoxă (română) dispare treptat

ŢARA ROMÂNEASCĂ (Ungro-Vlahia /Valahia / Muntenia)

SEC. XIII - 1247, iun.2- DIPLOMA CAVALERILOR IOANIŢI,-
Sunt atestate la S. Carpaţilor: Banatul Severinului, voievodatele lui Seneslau şi Litovoi, cnezatele lui
Farcaş şi Ioan- toate supuse Ungariei
1290- “DESCĂLECATUL”- trecerea la S. Carpaţilor a voievodului legendar “Radu Negru-vodă”-identificat
ca fiind Tihomir, tatăl lui Basarab I şi stabilirea lui la Câmpulung-Muscel (AG)-prima capitală
SEC. XIV - 1310-1352- Descălecătorul Basarab I Întemeietorul- unifică voievodatele sud-carpatice şi
întemeiază Ţara Românească- stat vasal Ungariei
1330- CRONICA PICTATĂ DE LA VIENA- descrie campania lui Carol-Robert de Anjou în Ţ. Rom. şi
înfrângerea lui la Posada- Cucerirea independenţei Ţ. Româneşti

MOLDOVA
Sec IX- XIV CRONICA VREMURILOR DE DEMULT numită şi CRONICA LUI NESTOR
menţionează autonomii locale româneşti precum Ţara Brodnicilor, Ţara berladnicilor dar şi ”, “câmpuri”,
“codri”, cobâle şi ocoale – Câmpul lui Drag, Câmpulung Moldovenesc, Codrii Cosminului, Codrii
Orheiului
SEC. XIV - 1345-1354- “DESCĂLECATUL”- regele maghiar Ludovic I cel Mare de Anjou întemeiază la
E. de Carpaţi o marcă militară maghiară cu rol de apărare a Transilvaniei şi Ungariei în faţa invaziilor
tătare - marca Moldova, condusă de voievodul maramureşean Dragoş. Acestuia i-au urmat Sas şi Balc.
1343- un document maghiar emis de Ludovic de Anjou îl declară pe voievodul maramureşean Bogdan
“infidel”( răzvrătit), toate demnităţile fiindu-i retrase.
1359- IOAN DE TÂRNAVE “CRONICA UNGURILOR”
descrie“ AL DOILEA DESCĂLECAT”- Bogdan trece munţii din Maramureş în Moldova şi îi alungă pe
Sas şi Balc. Ulterior Drăgoşeştii se v0r maghiariza. (marea familie nobiliară Dragfy)

DOBROGEA
SEC. X – 943- sunt atestaţi epigrafic (inscripţii in piatră) - “jupan Dimitrie” şi “jupan Gheorghe”
SEC XI ANA COMNENA, ALEXIADA,
Menţionează in spaţiul pontic autonomiile locale conduse de Tatos, Seslav şi Satza
SEC. XIII – 1230- Documente bizantine menţionează “Ţara Cărvunei”
SEC. XIV – 1335, 1346- Documentele bizantine îl atestă pe Balica – puternică căpetenie locală
1347- bizantinii menţionează unificarea teritoriului dintre Dunăre şi Mare de către Dobrotici – urmaşul şi
fratele lui Balica. Iniţial despot (vasal Imperiului), Dobrotici reuşeşte să se desprindă de Imperiu-
întemeiereaDobrogei ca stat independent faţă de Imperiul Bizantin
1388-1389- Ivanco-fiul şi urmaşul lui Dobrotici moare în luptele cu otomanii. Dobrogea este anexată de
Mircea cel Bătrân la Ţ. Românească
SEC XV- 1417-- Mircea cedează Dobrogea Otomanilor care o vor stăpâni până la 1878
32
REZUMAT
1. SPAŢIUL ISTORICO-GEOGRAFIC
TRANSILVANIA Spaţiul /teritoriul intracarpatic
Teritoriu aflat la Est de Carpaţi,
MOLDOVA
Teritoriu aflat la Răsărit de Carpaţi
Spaţiul cuprins intre Carpaţi şi Dunăre
Ţ. ROMÂNEASCĂ
Spaţiul aflat la Sud de Carpaţi
Spaţiul aflat la Dunărea de Jos
DOBROGEA Spaţiul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră
Spaţiul Pontic
2. AUTONOMII LOCALE
SEC. SURSA/IZVOR SPAŢIU INFORMAŢIE
IX-XIV CRONICA VREMURILOR DE DEMULT MOLDOVA Ţări, codri, câmpuri, cobâle şi ocoale
X ANONYMUS, GESTA HUNGARORUM TRANSILVANIA Arpad // Glad, Gelu şi Menumorut
XI LEGENDA SFÂNTULUI GERARD TRANSILVANIA Ştefan // Ahtum şi Gyula
XI ANA COMNENA, ALEXIADA DOBROGEA Tatos, Seslav şi Satza
XIII DOCUMENTE BIZANTINE DOBROGEA Ţara Cărvunei
ŢARA Banatul Severinului, voievodatele lui
XIII DIPLOMA CAVALERILOR IOANIŢI
ROMÂNEASCĂ Litovoi, Seneslau, Farcaş şi Ioan
3. ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE
ANUL SURSA/IZVOR SPAŢIU INFORMAŢIE
NEGRU-VODĂ
1290 DOCUMENTE MAGHIARE
Primul “DESCĂLECAT” – întemeierea ca stat
/ /
autonom in cadrul Ungariei ca formă de
Sec XIII TRADIŢIA ISTORICĂ
ŢARA protecţie in faţa invaziilor tătare
ROMÂNEASCĂ BASARAB I
1330
Al doilea “DESCĂLECAT”- obţinerea
/ CRONICA PICTATĂ DE LA VIENA
independenţei faţă de Ungaria in urma bătăliei
Sec XIV
de la POSADA
1345 / DRAGOŞ-VODĂ
DOCUMENTE MAGHIARE
1354 Primul “DESCĂLECAT” – întemeierea ca stat
/
/ autonom in cadrul Ungariei ca formă de
TRADIŢIA ISTORICĂ
Sec XIV protecţie in faţa invaziilor tătare
MOLDOVA
1359- BOGDAN I
1363 IOAN DE TÂRNAVE, CRONICA Al doilea “DESCĂLECAT”- obţinerea treptată a
/ UNGURILOR independenţei faţă de Ungaria in urma unor
Sec XIV conflicte militare
BALICA
Întemeiază statul ca despotat in cadrul
Imperiului Bizantin
DOBROTICI
Obţine independenţa faţă de bizantini
Sec XIV DOCUMENTE BIZANTINE DOBROGEA
IVANCO
Moare in luptele cu turcii. Dobrogea este alipită
temporar Ţ. Rom. de către Mircea cel Bătrân.
Din 1417 până in 1878 devine paşalâc adică
provincie otomană
33
 INSTITUŢII CENTRALE ŞI LOCALE
/ ŢARA ROMÂNEASCĂ şi MOLDOVA

DOMNIA, ARMATA, BISERICA, SFATUL DOMNESC, ADUNAREA ŢĂRII

DOMNIA
Titulatura oficială: “Io……vodă, mare voievod şi domn, cu mila lui D-zeu, singur stăpânitor”
Caracteristicile domniei:
 monarhie de drept divin (Io, mila lui D-zeu) puterea provine de la D-zeu.
 monarhie absolută (domn, singur stăpânitor) domnul deţine întreaga putere
 monarhie electiv-ereditară: Adunarea ţării alege pe domn din rândul membrilor familiei domnitoare -
dinastia Muşatinilor în Moldova şi a Basarabilor în Ţara Românească
Atribuţiile domnilor:
 legislative - emite legi; voinţa sa este lege (domnul este “legea vie”)
 executive - numeşte/revocă toţi dregătorii, acordă/retrage rangurile boiereşti şi proprietăţi
 judecătoreşti –judecător suprem; acordă pedeapsa cu moartea; are drept de graţiere
 militare (mare voievod) comandant militar suprem
 financiare - impune şi stabileşte valoarea dărilor; acordă scutiri de dări (taxe)
 bisericeşti - numeşte/revocă pe mitropolit şi episcope

SEC XVIII (1711-1821) – PERIOADA DOMNIILOR FANARIOTE – Ţările Române îşi pierd statutul de
state tributare şi devin provincii privilegiate ale Imperiului Otoman. Domnii nu mai sunt şefi de stat ci
funcţionari ai Imperiului. Domnitorii sunt de origine greacă (provin din cartierul Fanar din Istanbul) – îşi
cumpără domnia si sunt numiţi de sultan pe perioadă limitată. Instituţiile statului sunt grecizate→
începutul conflictului dintre boierimea pământeană şi cea greacă

ARMATA
Formată din Oastea cea mică ce are un caracter permanent (curtenii domneşti, steagurile boiereşti şi
lefegii / mercenari). In caz de război se adaugă şi Oastea cea mare cetele de ţărani). Un rol important il au
cetăţile de apărare:Ţara Românească (Giurgiu, Târgoviste) Moldova (Chilia, Cetatea Albă, Suceava, Neamţ)

SEC XVIII (1711-1821) – PERIOADA DOMNIILOR FANARIOTE. Armata este desfiinţată şi inlocuită cu
trupele de arnăuţi (mercenari creştini balcanici). Arnăuţii nu mai au rolul de apărare al ţării ci doar să
asigure liniştea şi mai ales să încaseze prin violenţă taxele şi impozitele

SFATUL DOMNESC
Instituţie cu rol executiv este formată din mari dregători/funcţionari cu atribuţii specializate:
vornicul (şeful curţii domneşti), logofătul (şeful cancelariei domneşti), vistiernicul (şeful visteriei ţării),
spătarul (purtătorul spadei domneşti), paharnicul, comisul, etc Dregătorii importante erau cea de Ban al
Olteniei în Ţara Românească şi Portar al Sucevei în Moldova
S fatul Domnesc avea şi alte atribuţii (pe plan judecătoresc sau pe plan extern) Astfel, asista pe domn la
scaunul de judecată, participa la încheierea tratatelor de alianţă cu puterile vecine.

34
MODELE DE SUBIECTE REZOLVATE S I (6-7); S II (6) S III
 Argumentaţi /formulaţi un punct de vedere /prezentaţi ----- printr-un fapt istoric relevant,
afirmaţiaconform căreia autonomiile locale precum şi românii maramureşeni au contribuit la
constituirea statului românesc medieval aflat la răsărit de Carpaţi

Constituirea statului medieval românesc numit mai târziu Moldova reprezintă un moment esenţial în
evoluţia politică a teritoriului aflat la est de Carpaţi La baza statului stau obştile săteşti, ţările, câmpurile, codrii,
cobâlele şi ocoalele. (ex Ţara Boholovenilor, Câmpulung Moldovenesc, Codrii Cosminului) Aceste tipuri de
formaţiuni prestatale sunt menţionate între secolele IX-XIV in izvorul medieval rusesc Cronica lui Nestor sau
Povestea vremurilor de demult
În primul rând, doi factori interni ce au contribuit la apariţia unor astfel de autonomii locale sunt
dezvoltarea economică a obştilor săteşti ce a permis apariţia unei elite cu rol militar şi apoi politic de
control asupra unui spaţiu istoric format din mai multe obşti săteşti. Din cronica rusă aflăm că populaţia din
aceste autonomii locale / formaţiuni prestatale era supusă în secolul al XIII-lea incursiunilor tătaro-mongole.
În al doilea rând, la baza constituirii Moldovei stă un dublu descălecat. Cu prilejul unor expediţii
împotriva tătarilor (1345-1354) iniţiate de regele maghiar Ludovic de Anjou la est de Carpaţi, ce dorea să
intemeieze o marcă militară cu rol de apărare a Transilvaniei şi Ungariei în faţa invaziilotr tătare,voievodul
maramureşean Dragoş se aşează în nordul Moldovei. El organizează acolo Moldova - o marcă de apărare
supusă coroanei ungureşti. Urmaşii lui Dragoş menţin raporturile de dependenţă faţă de Ungaria, ceea ce duce
în 1359 la izbucnirea unei răscoale local e. Profitând de aceasta, un alt voievod din Maramureş, Bogdan din
Cuhea, trece munţii la răsărit şi alungă pe urmaşii lui Dragoş.şi obţine independenţa Moldovei. Noul său statut
politico-juridic este recunoscut în 1364-1365 de către Ungaria.
În concluzie, spaţiul românesc aflat la est/răsărit de Carpaţi a evoluat de la apariţia autonomiilor locale
existente in sec IX- XIV la apariţia statului Moldova prin primul descălecat al lui Dragoş ca marcă militară
maghiară, ajungând ca in a doua jumătate a secolului a l XIV-lea să devină stat independent în urma acţiunilor lui
Bogdan, cel de-al doilea descălecător

 Argumentaţi /formulaţi un punct de vedere /prezentaţi ----- printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia
conform căreia o instituţie centrală (alta decât domnia) joacă un rol important în buna funcţionare
a statului medieval

Alături de Domnie, Biserică, Armată, Marea Adunare a Ţării şi instituţia centrală denumită Sfatul
Domnesc joacă un rol important in funcţionarea statului
În primul rând, această instituţie cu rol executiv este formată din mari dregători/funcţionari cu
atribuţii specializate: vornicul (şeful curţii domneşti), logofătul (şeful cancelariei domneşti), vistiernicul (şeful
visteriei ţării), spătarul (purtătorul spadei domneşti), paharnicul, comisul, etc Dregătorii importante erau cea de
Ban al Olteniei în Ţara Românească şi Portar al Sucevei în Moldova
În al doilea rând, Sfatul Domnesc (o instituţie medievală cu rol executiv) avea şi alte atribuţii (pe
plan judecătoresc sau pe plan extern) Astfel, asista pe domn la scaunul de judecată, participa la încheierea
tratatelor de alianţă cu puterile vecine.
În concluzie, Sfatul Domnesc este o instituţie medievală importantă cu rol executiv şi nu numai

35
EX 0-0-0 S I (6-7); S II (6), S III
ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI
1. Menţionaţi două cauze interne şi două cauze externe ale întemeierii statelor medievale
2. Menţionaţi o caracteristică a întemeierii unui stat românesc ce s-a constituit în sec XIV, între Dunărea de
Jos şi Marea Neagră
3. Prezentaţi două etape ale constituirii statului medieval intracarpatic in sec X-XI
4. Prezentaţi caracteristicile unei instituţii centrale medievale româneşti
5. Prezentaţi o asemănare şi o deosebire intre procesele de formare ale statelor medievale extracarpatice
6. Menţionaţi două autonomii locale româneşti din sec X-XIII din spaţiul aflat între Dunăre şi Marea Neagră,
precizând sursa istorică
7. Prezentaţi două surse istorice străine ce oferă informaţii despre evoluţia spaţiului românesc sud-carpatic in
sec XIII-XIV
8. Menţionaţi o asemănare între autonomiile locale din spaţiul românesc în Evul Mediu
9. Menționaţi două autonomii locale din spaţiul românesc intracarpatic, respectiv din spațiul românesc
extracarpatic, atestate în secolele al IX-lea – al XIII-lea;
10. Meţionaţi două instituţii centrale medievale româneşti, altele decât domnia

11. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o instituţie centrală este necesară pentru
funcţionarea unui stat românesc medieval extracarpatic
12. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o putere catolică vecină a jucat un rol
important in constituirea statului medieval aflat la sud de Carpaţi in prima jumătăte a secolului XIV
13. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o putere catolică vecină a jucat un rol
important in constituirea statului medieval aflat la răsărit de de Carpaţi
14. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia in sec XIII funcţionau autonomii locale
româneşti in spaţiul cuprins intre Carpaţi şi Dunăre
15. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale au contribuit la
constituirea statului, din spaţiul românesc medieval.

16. Formulaţi unui punct de vedere referitor la importanţa instituţiilor centrale pentru funcţionarea statelor
medievale româneşti şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
17. Formulaţi un punct de vedere referitor la asemănări şi deosebiri în procesul de formare a statelor medievale
româneşti. extracarpatice
18. Formulaţi un punct de vedere referitor la evoluţia spaţiului medieval intracarpatic în secolele X-XI şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric
19. Formulaţi un punct de vedere referitor la rolul primilor doi descălecători in procesul formării statelor
medievale româneşti extracarpatice şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric
20. Formulaţi un punct de vedere referitor la evolutia si dispariţia statului medieval cuprins între Dunăre şi Marea
Neagră şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric

EX 1
SUBIECTUL al III - lea 30 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statele medievale în spaţiul românesc, având în vedere:
· menţionarea unui izvor istoric care face referire la autonomiile locale româneşti intracarpatice din sec X
· menţionarea a doi factori favorizatori ai constituirii statelor medievale româneşti extracarpatice
-prezentarea a două etape ale constituirii unui stat medieval românesc cuprins intre Dunăre şi Marea Neagră şi
menţionarea cauzei dispariţiei acestuia
· menţionarea a două fapte istorice care au contri buit la constituirea şi consolidarea pe plan internaţional a unui
stat medieval românesc sud-carpatic
· formularea unui punct de vedere cu privire la evoluţia uneia dintre instituţiile centrale româneşti din prima
jumătate şi respectiv a doua jumătate a secolului XIV şi susţinerea acesteia printr-un argument istoric.
Notă: Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere
cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

36
STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI
IN SECOLELE XVIII-XX

PERIOADA MODERNĂ
CADRUL ISTORIC GENERAL
Se caracterizează prin două mari procese istorice ce au marcat istoria românilor în sec. XVIII - XIX.
Într-o primă fază este vorba de integrarea spaţiului românesc în problematica generală a crizei orientale
desfăşurată între asediul otoman eşuat asupra Vienei din 1683 şi dispariţia Imperiului Otoman odată cu
sfârşitul Primului Război Mondial (1914-1918).
În sec. al XIX-lea putem vorbi de preluarea de către intelectualii români a ideilor occidentale de
organizare a statului modern naţional-democrat (ideea naţională, apariţia statului naţional, valorile
democratice) şi de constituire a statului naţional-modern independent România

1. CRIZA/PROBLEMA ORIENTALĂ
Acest termen istoric defineşte cronologic perioada de declin a Imperiului Otoman cuprinsă între 1683-1918
iar pe plan politico-militar situaţia conflictuală din Europa de Est între Imperiul Otoman (denumit în
această perioadă „omul bolnav al Europei”) pe de-o parte şi Austria şi Rusia pe de altă parte. În sec. al
XVIII-lea, în spaţiul românesc, criza orientală are drept consecinţe ocuparea Transilvaniei de către habsburgi
şi totodată înstaurarea regimurilor fanariote în Ţara Românească şi Moldova. Totodată, spaţiul românesc este
în sec. XVIII zona unde se vor desfăşura marile războaie duse între cele trei mari puteri. În sec. al XIX-lea,
criza orientală este marcată de conflictul dintre Rusia (obiectiv - cucerirea teritoriilor slave ortodoxe balcanice)
şi Turcia şi are ca efecte apariţia statelor România, Serbia, Muntenegru Bulgaria şi ulterior obţinerea
independenţei acestora. Criza orientală ia sfârşit odată cu dispariţia Imperiului Otoman şi apariţia Republicii
Turcia – fondator Mustafa Atatủrk (părintele turcilor)
2. STATUL NAŢIONAL-MODERN INDEPENDENT ROMÂNIA.
Din prima jumătate a sec. al XIX-lea elita politică şi intelectuală românească adoptă ideile occidentale.
Acest fapt istoric este dovedit de revendicările boiereşti de la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec. XIX dar mai
ales de documentele programatice ale Revoluţiilor de la 1821 şi 1848
Istoria statului român modern este marcată de trei mari evenimente politico-militare: Mica Unire din
1859, Războiul de independenţă din 1877-1878 şi Marea Unire din 1918
Mica Unire din 1859 are ca punct de plecare Războiul Crimeii din 1853-1856 şi va culmina cu dubla
alegere a lui Cuza din 5-24 ian 1859, ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti Prin reformele sale, Cuza
pune bazele statului român modern
După venirea pe tron în 1866 a principelui Carol I de Hohenzollern, România va fi organizată prin
Constituţia din 1866 ca stat democrat ce funcţionează pe principiul suveranităţii naţionale, principiul separării
puterilor în stat, garantarea drepturilor politice şi civice ale cetăţenilor egali în faţa legii. Pe plan internaţional,
România continua să rămână stat autonom în cadrul Imperiului Otoman.
O nouă izbucnire a crizei orientale implică România într-un nou război ruso-turc (1877-1878, război
cunoscut in istoria noastră sub denumirea de Războiul de independenţă ce se va termina prin Tratatele de
pace de la San Stefano şi Berlin din 1878 ce impun pe plan internaţional recunoaşterea independenţei
României dar şi alipirea Dobrogei de Nord la România. Ca urmare a acestor evenimente majore, România
se afirmă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul sec. XX ca mică putere regională – fapt dovedit în anul
1881 când România devine Regat şi mai ales de participarea victorioasă, într-o ultimă manifestare a crizei
orientale, la Războaiele Balcanice din 1912-1913 în urma cărora România alipeşte în 1913 provincia
Dobrogea de Sud (Cadrilater) de la Bulgaria.
În 1916, intrarea României în Primul Război Mondial va culmina cu Marea Unire din 1918 când se
vor alătura ţării provinciile Basarabia, Bucovina, Transilvania (Banat şi Crişana-Maramureş)

37
SPAŢIUL ROMÂNESC ŞI MARILE PUTERI LA SFÂRŞITUL EVULUI MEDIU ŞI ÎNCEPUTUL
MODERNITĂŢII (sec XVII-XVIII)
In contextul CRIZEI ORIENTALE, domnitorii români se implică in relaţii internaţionale semnând tratate secrete cu
marile puteri creştine implicate in lupta antiotomană, Rusia/Imperiul Ţarist şi Austria/Imperiul Habsburgic
 Serban Cantacuzino (Ţ. Rom 1678-1688) semnează un tratat secret de alianţă antiotomană cu Austria
 Constantin Brâncoveanu (Ţ. Rom 1688-1714) duce o politică de alianţă cu Habsburgii împotriva otomanilor
 Dimitrie Cantemir (Mld. / 1710-1711) semnează tratatul de alianţă cu Rusia (Luţk, aprilie 1711) şi participă
la campania rusă antiotomană (ţarul rus Petru I cel Mare Romanov) → înfrângere creştină la Stănileşti pePrut
CONSECINŢĂ →→→ INSTAURAREA REGIMULUI FANARIOT (1711-1821)
CARACTERISTICI
 MODIFICAREA STATULI POLITICO-JURIDIC INTERNAŢIONAL: Ţările Române nu mai sunt state
autonome tributare, devin provincii privilegiate ale Imperilui iar domnii nu mai sunt sefi de stat, ei sunt
consideraţi funcţionari otomani. Ei nu mai sunt şefi de stat autonomi → dovadă a degradării instituţiei domniei şi
a statutului internaţional al Ţărilor Române
 Domnii nu mai sunt aleşi din rândul celor două familii domnitoare pământene. Ei sunt numiţi de sultan, fiind
domni greci creştini din cartierul Fanar din Istanbul ce işi cumpără domnia pe o perioadă limitată
 Domniile se cumpără pe o perioadă limitată de către grecii fanarioţi
 Funcţiile din stat şi din biserică se cumpără → are loc grecizarea instituţiilor statului şi a bisericii
 Creşte tributul dar şi alte obligaţii materiale faţă de otomani → creşterea uriaşă a impozitelor
 Armata este desfinţată şi înlocuită cu trupele de arnăuţi ce au ca sarcină asigurarea ordinii dar mai ales
încasarea taxelor şi impozitelor plătite de ţărani prin orice mijloace, inclusiv violente
 Spaţiul românesc devine zonă de conflict intre marile puteri, fapt ce duce la pierderi materiale şi umane
 Au loc pierderi teritoriale: . Aceste provincii vor fi recuperate în 1918 (MAREA UNIRE)
1699 – Transilvania/ Imperiul Habsburgic.
1718 - Banat şi Oltenia/Imperiul Habsburgic. Oltenia este recuperată în 1739
1775 – Bucovina/ Imperiul Habsburgic.
1812 – Basarabia /Rusia
 Boierimea română este înlăturată de la putere şi inlocuită cu noua boierie greacă. Boierii români 
pământeni se grupează in “Partida Naţională” şi începe lupta de înlăturare a regimului fanariot prin
elaborarea de proiecte politice şi memorii adresate marilor Puteri la Şistov şi Focşani 

PROIECTE DE REFORMĂ
1. Proiecte boiereşti : memorii trimise marilor puteri in timpul tratativelor de pace de la Şistov şi
Focşani prin care solicită înlăturarea regimului fanariot şi revenirea la domniile pământene
precum şi la Vechiul Regim, eecunoaşterea privilegiilor marii boierimi române
2. Proiecte domneşti: reforme pe plan adminstrativ, fiscal şi juridic înfăptuite de domnii fanarioţi
Mavrocordat, Caragea, Calimachi, Ipsilanti
3. Transilvania
Se înfiinţează BISERICA GRECO-CATOLICĂ /Biserica Română Unită cu Roma →→→ adepţii săi
primesc drepturi →→→ apare in timp o elită intelectuală românească greco-catolică, grupată in
curentul iluminist ŞCOALA ARDELEANĂ care militează pentru drepturi egale pentru toţi românii
→ →este lansată şi demonstrată teoria continuităţii, iniţiată de Ioan Inochentie Micu, episcop unit
din Transilvania:
→→1791: elaborarea SUPLLEX LIBELLUS VALACHORUM în care sunt afirmate drepturile
românilor de către: Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu etc.
Prevederi:drepturi egale ale românilor (indiferent de religie) cu naţiunile privilegiate etc

38
 SECOLUL al XIX-lea

PROIECTE POLITICE ELABORATE ÎNTRE 1821 ŞI 1848

1821 – Revoluţia lui TUDOR VLADIMIRESCU din Ţara Românească →Cauze (criza regimului fanariot,
agravarea situaţiei ţărănimii, legăturile cu organizaţia secretă greacă Eteria condusă de Alexandru Ipsilanti
ce lupta pentru eliberarea Greciei de sub dominaţie otomană.
Documentele programatice ale Revoluţiei de la 1821: PROCLAMAŢIA DE LA PADEŞ;
CERERILE NORODULUI ROMÂNESC
Revendicări: atât măsuri anti-fanariote cât şi prevederi moderne precum Principiul Suveranităţii
Poporului si ocuparea funcţiilor după merit, Respectarea autonomiei Principatelor
→→→→→→ÎNLĂTURAREA REGIMULUI FANARIOT

1822 – CONSTITUŢIA CĂRVUNARILOR – elaborată de marele boier IONIŢĂ TĂUTU → este primul
proiect politic ce propune organizarea Ţărilor Române pe baza noilor principii moderne occidentale
(principiul naţional, principiul suveranităţii naţionale, principiul separării puterilor in stat, principiul egalităţii
cetăţenilor)

1829- PACEA DE LA ADRIANOPOL

 Se modifică statutul internaţional. Suzeranitatea otomană este dublată de protectoratul
rusesc (orice modificare a statutului Principatelor putea fi făcută numai cu acordul Rusiei)
 Se asigură libertatea totală a comerţului precum şi libera circulaţie a persoanelor → tinerii
boieri incep să facă studii la Paris unde descoperă ideile politice modern occidentale → apare aşa
numită generaţie bonjuristă sau paşoptistă
 Se legitimează ocupaţia militară rusă în Principate (1828-1834)→ Gen. Pavel Kiseleff
introduce Regulamentele Organice

REGULAMENTELE ORGANICE
Redactate în timpul ocupaţiei ruse din 1828-1834 de către generalul rus Pavel Kiseleff – primele legi
fundamentale cu rol de CONSTITUŢII:
 Introducerea pentru prima oară a Principiului separării puterilor in stat (P.
Legislativă→Adunarea Obştească; P.Executivă→Domnul şi Sfatul Domnesc;
P.Judecătorească→Inaltul Divan Domnesc)
 Constituirea bugetului, restructurarea sistemului de impozite, reglementarea relaţiilor fiscale
dintre ţăranii clăcaşi şi stăpânii de pământuri, Invăţământul de stat
 Înfiinţarea Procuraturii, a corpului de avocaţi, a instanţelor teritoriale de judecată,
 Este reinfiinţată Armata (fusese desfiinţată odată cu introducerea domniilor fanariote)

DOCUMENTELE PROGRAMATICE ALE REVOLUŢIEI ROMÂNE DE LA 1848

MOLDOVA
 Revoluţionari: V. Alecsandri; M. Kogălniceanu; A. I. Cuza; etc este adoptată documentul
programatic PETIŢIA PROCLAMAŢIUNE” prin care solicită reorganizarea învăţământului,
desfiinţarea cenzurii, libertate personală, rezolvarea problemei ţărăneşti
 Domnitorul Mihail Sturdza respinge Petiţia; arestează o parte din revoluţionari, ceilalţi părăsesc
Moldova şi elaborează:

39
  “ PRINŢIPIILE NOASTRE PENTRU REFORMAREA PATRIEI” – Braşov (mai 1848) –
egalitate în faţa legii, desfiinţarea obligaţiilor ţărăneşti, improprietărire fără despăgubire şi mai
ales UNIREA MOLDOVEI CU ŢARA ROMÂNEASCĂ
 “ DORINŢELE PARTIDEI NAŢIONALE ÎN MOLDOVA” – Cernăuţi (aug 1848-Mihail
Kogălniceanu) – egalitate, în faţa legii, educaţie egală şi gratuită, libertatea de exprimare

ŢARA ROMÂNEASCĂ
 Revoluţionari: N. Bălcescu, C.A. Rosetti, fraţii Golescu, fraţii Brătianu, I. Ghica, I. Câmpineanu,
N. Magheru, este elaborată „PROCLAMAŢIA DE LA ISLAZ”→înlăturarea protectoratului rus,
autonomie, domn ales pe 5 ani, modernizarea instituţiilor statului, egalitate în faţa legii,
desfiinţarea obligaţiilor ţărăneşti, împroprietărire prin despăgubire, secularizarea averilor
mănăstireşti, etc.
 Măsurile uvernului provizoriu: Adoptarea tricolorului, a Imnului naţiona l, constituirea armatei
naţionale de voluntari (la Râureni/Vâlcea, condusă de gen Nicolae Magheru). Revoluţia este
zdrobită de otomani care ocupă Bucureştiul după ce ii inving in Bătălia de la Dealu Spirii pe
pompierii conduşi de căpitanul Nicolae Pleşoianu

TRANSILVANIA
 Revoluţionari: Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, George Bariţiu,
etc, “PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ”→ utilizarea lb. române ca limbă oficială, resping unirea
Transilvaniei cu Ungaria, participarea românilor la Dietă, înf iinţarea unei gărzi naţionale româneşti,
libertatea de exprimare.
 Revoluţionarul Avram Iancu incepe lupta împotriva armatei revoluţionare maghiare. Ambele
revoluţii, română si maghiară vor fi zdrobite de inervenţia armetelor rusă şi austriacă

CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN. DOMNIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

1853-1856- RĂZBOIUL CRIMEII → războiul ruso - franco/englezo/sardiniano/turc, terminat prin
înfrângerea Rusiei;→ →→→1856- CONGRESUL DE LA PARIS→ TRATATUL DE PACE DE LA PARIS
Prevederi
 Înlocuirea Protectoratului Rusesc cu Garanţia Colectivă a celor 7 Mari Puteri
 Rusia cedează Moldovei S. Basarabiei (jud. Cahul, Ismail şi Bolgrad)
 Convocarea în Principate a unor ADUNĂRI AD-HOC reprezentative (formate din deputaţi din toate
stările sociale) şi consultative (fără drept de a lua sau impune decizii) care urmau să exprime voinţa
românilor în problema unirii Principatelor
1857-Adunările Ad-Hoc, convocate în 1857 adoptă: “REZOLUŢIILE ADUNĂRILOR AD -HOC” →→
UNIRE, PRINŢ STRĂIN, AUTONOMIE, guvern reprezentativ (principiul separării puterilor în stat)

1858- Conferinţa de la Paris- adoptă CONVENŢIA DE LA PARIS

 are rol de CONSTITUŢIE (cuprinde statutul internaţional şi principiile de organizare a Principatelor)
 unirea formală a Principatelor ( denumirea oficială a statului- Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării
Româneşti)
 instituţii comune: - Comisia Centrală de la Focşani (elaborează legi comune)
 Înalta Curte de Justiţie şi de Casaţie de la Focşani
 instituţii separate:- Doi domni (aleşi pe viaţă de cele două Adunări Elective), două Parlamente
(Adunări Elective alese pe 7 ani), două Guverne

Dubla alegere a lui Cuza:

5 ian 1859 – Cuza este ales domn în Moldova 24 ian 1859 - Cuza este ales domn în Ţara Românească

40
DOMNIA LUI A. I. CUZA (1859-1866)

I. 24 ian 1859-24 ian 1862

 Sunt unificate: serviciile vamale, poştale, ministerele de externe şi de război, moneda, adoptarea
stemei unificate (capul de bour al Moldovei şi pajura cruciată a Ţării Româneşti)
 24 ianuarie 1862 – Parlamentul unic desemnează primul guvern comun (prim-ministru-Lascăr
Catargiu)--- →→→→→→→→→denumirea oficială a statului devine ROMÂNIA

II. 24 ian 1862 – 2 mai 1864

 1863- Incepe funcţionarea Ministerului de Externe a României
 DEC 1863 – LEGEA SECULARIZĂRII AVERILOR MĂNĂSTIREŞTI
martie – dezbaterea în Parlament a Proiectului de Lege Rurală – conflict între Parlamentul Conservator
care respinge proiectul şi Guvernul Liberal (M. Kogălniceanu)→→→→ LOVITURA DE STAT DE LA
2 MAI 1864 prin care Cuza dizolvă Parlamentul

III. 2 mai 1864- 11 feb.1866 (DOMNIA AUTORITARĂ)

 Este adoptat STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENŢIEI DE LA PARIS – cu
rol de CONSTITUŢIE
Domnul deţine singur puterea executivă - numeşte guvernul
Domnul iniţiază legi – concepute de Consiliul de Stat- numit de domn
Parlamentul devine bi-cameral – este înfiinţat Senatul (64 membri numiţi de domn)
MARILE REFORME din 1864:
1864
 Legea rurală – acordarea de pământ ţăranilor prin despăgubire
 Legea electorală – micşorarea censului----mărirea numărului de electori→alegătorii sunt împărţiţi
în direcţi (drept de vot individual) si primari (votează prin delegaţi)l
 Legea instrucţiunii publice – învăţământ primar (obligatoriu şi gratuit), gimnazial, liceal, superior
1865 Alte reforme:
 Legea de reorganizare a Justiţiei: sunt înfiinţate Judecătoriile de Plasă, Tribunalele Judeţene,
Curţile deApel, Curtea de Casaţie, sunt adoptate: Codul Penal – exclude pedeapsa cu moartea
precum si Codul Civil - introduce căsătoria şi divorţul civil (Starea Civilă),
 Legea organizării armatei

11/12 feb 1866----- Lovitură de stat------- Abdicarea Forţată – Cuza pleacă în exil, puterea este preluată
de o Locotenenţă Domnească: şef al statului este ales prinţul CAROL I de HOHENZOLLERN

MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ ŞI CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT

CONSTITUŢIA DIN 1866

 Adoptată pe 29 iunie1866 în contextul aducerii pe tronul României a prinţului CAROL I de

HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN
 Are ca model Constituţia regală a Belgiei
 România devine monarhie constituţională ereditară
 introduce principiul separării puterilor în stat precum şi „dreptul de veto absolut” pentru şeful statului
 Este cea mai liberală Constituţie din spaţiul Sud-Est European
 Garantează cetăţenilor români o serie de drepturi şi libertăţi politice→egalitatea in faţa legii

41
Principiul separării puterilor în stat
1. Puterea legislativă: deţinută de Domn şi de Parlament
 Domnul: are dreptul de Veto absolut: (poate respinge fără justificare orice lege a
Parlamentului) dizolvă Parlamentul, promulgă legile
 Parlamentul: rezultat prin vot cenzitar, bicameral, votează legi, aprobă guvernu
2. Puterea executivă: deţinută de Domn şi de Guvern
 Domnul: numeşte/revocă miniştrii, bate monedă, comandant suprem al armatei, declară război
încheie tratate
 Guvernul: numit de domn, aprobat de Parlament
3. Puterea judecătorească: deţinută de Domn şi de Instanţe Judecătoreşti
 Domnul: acordă amnistii şi graţieri;
 Instanţele judecătoreşti: judecă şi acordă sentinţe în numele Domnului

Caracteristici specifice Constituţiei din 1866

 Drept de veto absolut pentru şeful statului
 Votul censitar pentru bărbaţi→→ excluderea femeilor din viaţa politică,
 Art.7 din Constituţie → acordarea cetăţeniei doar creştinilor (eliminat în urma Congresului
de Pace de la Berlin din 1878→turco-tătariimusulmani din Dobrogea precum şi evreii
primesc cetăţenia română)
Constituţia de la 1866 rămâne în vigoare până în 1923 cu unele modificări (1917- votul universal +
reforma agrară)

CONSTITUIREA ROMÂNIEI MARI. MAREA UNIRE DE LA 1918

A. BASARABIA; B.BUCOVINA; C.TRANSILVANIA (BANAT/CRIŞANA-MARAMUREŞ)

A. BASARABIA
 Se formează Partidul Naţional Moldovenesc
 Se constituie Sfatul Ţării – organ legislativ şi Consiliul de Directori Generali – organ executiv -
Ion Inculeţ 2/15 dec 1917 este proclamată Republica Democratică Moldovenească (R.D.M.) stat
autonom in cadrul Rusiei
 24 ian 1918 – R.D.M. îşi proclamă independenţa →
 27 martie 1918 SFATUL ŢĂRII votează alipirea R.D.M. la România

B. BUCOVINA
 14/27 oct 1918 – Cernăuţi- Adunarea Naţională a Românilor care alege Consiliul Naţional →organ
legislativ şi un Comitet Executiv condus de Iancu Flondor
 Este proclamată autonomia
 15/28 nov – CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI (români, germani, polonezi, ruteni) votează
“unirea necondiţionată, pentru vecie, a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României”

42
C. TRANSILVANIA
 Îşi reiau activitatea cele două partide: Partidul Naţional Român (PNR) şi Partidul Social-Democrat
(PSD)
 30 oct 1918 - se constituie Consiliul Naţional Român Central (C.N.R.C.) – 6 membri PNR (Vasile
Goldiş, Al. Vaida Voievod, Ştefan Cicio-Pop, etc) + 6 membri PSD
 13-14 nov – negocieri eşuate la Arad cu reprezentanţii Republicii Ungaria
 Sunt înfinţate consilii locale şi gărzi naţionale care preiau puterea în localităţile româneşti.
Transilvania devine provincie autonomă controlată de români
 Este ales Marele Sfat Naţional – for legislativ condus de George Pop de Băseşti care desemnează
Consiliul Dirigent – for executiv condus de Iuliu Maniu – ambele cu sediul la Sibiu
 18 nov/1dec 1918 – MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ de la ALBA-IULIA
1228 de delegaţi în prezenţa a peste 100 000 de români au votat REZOLUŢIA DE UNIRE A
TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRIŞANEI şi a MARAMUREŞULUI CU ROMÂNIA

DE RETINUT LA LECŢIA “MAREA UNIRE”

 Un partid/organizatie centrală, un lider, o instituţie legislativă, o instituţie executivă,
data unirii cu România

 Etape: 1.Constituirea instituţiilor, 2.Declararea autonomiei, 3. Unirea cu România

Obs 1: Basarabia are o etapă suplimentară (după autonomie, urmează constituirea statului
/R.D.M pe 2 dec. 1917 şi proclamarea independenţei statului R.D.M. la 24 ian 1918
Obs.2: In Transilvania, organizaţie centrală ((C.N.R.C.) a dus negocieri cu R. Ungaria - eşuate

PARTID/ORGANIZAŢIE
PROVINCIE LIDER LEGISLATIV EXECUTIV DATA
CENTRALĂ
Consiliul de
Partidul Naţional
BASARABIA Ion inculeţ Sfatul Ţării Directori 27 martie 1918
Moldovenesc
Generali
Adunarea Naţională a 15 noiembrie
BUCOVINA Iancu Flondor Consiliul Naţional Comitet Executiv
Românilor 1918
Consiul Naţional Român
Marele Sfat 1 Decembrie
TRANSILVANIA Central Iuliu Maniu Consiliul Dirigent
Naţional 1918
Partidul Naţional Român

TABEL DE SINTEZĂ
ROMÂNIA MODERNĂ IN RELAŢII INTERNAŢIONALE

RĂZBOI TRATATE
Acordul româno-rus de la LIVADIA din aprilie 1876
RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ
Tratatul de la SAN STEFANO 1878 (19 feb./3 mart.)
(1877-1878)
Tratatul de la BERLIN 1878 aprilie
1883 – ADERAREA LA PUTERILE CENTRALE
RĂZBOAIELE BALCANICE Pacea de la BUCUREŞTI din 1913
Tratatul de alianţă militar şi politic cu ANTANTA (4 iulie 1916)
PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Tratatul de pace de la BUFTEA-BUCUREŞTI cu PUTERILE
(1914/1916-1918)
CENTRALE

43
TABEL SINTEZĂ
EVOLUŢIA STATUTULUI POLITICO-JURIDIC INTERNAŢIONAL AL ŢĂRILOR ROMÂNE

STATUTUL POLITICO-JURIDIC
STAT EVENIMENT-CAUZĂ DATA
INTERNAŢIONAL
Intemeierea prin descălecatele lui Negru- 1290-Ţ.Rom
State autonome in cadrul Ungariei
vodă/T.Rom şi Dragoş-vodă/Mld 1345? Mld
Victoria de la Posada a lui Basarab 1330 Ţ. Rom
State independente
I/Ţ.Rom şi descălecatul lui Bogdan I/Mld 1359 Mld
State autonome tributare in cadrul Acceptarea statutului de către Mircea cel 1417 Ţ.Rom
Imperiului Otoman Bătrân/Ţ.Rom şi Petru Aron/Mld 1456 Mld
ŢARA Provincii privilegiate ale Imp.
ROMÂNEASCĂ Otoman Impunerea Regimului Fanariot 1711-1716
şi State autonome in cadrul
Revoluţia lui Tudor Vladimirescu 1821
MOLDOVA Imperiului Otoman
Suzeranitate otomană dublată de
Tratatul de la Adrianopol 1829
protectorat rusesc
Inlocuirea protectoratului rusesc cu 1853-1856
Războiul Crimeii/Tratatul de la Paris
garanţia colectivă a Marilor Puteri 1856
State autonome in cadrul 5, 24 ian.
Dubla alegere a lui Cuza
Imperiului Otoman 1859
Stat autonom in cadrul Imperiului
Constituirea României 1859-1862
Otoman
ROMÂNIA
Războiul de independenţă. Tratatele de 1877-1878
Stat independent
pace de la San Stefano şi Berlin 1878
Stat autonom (voievodat) in cadrul Cucerirea Transilvaniei de către regii
Sec X-XI
Ungariei Arpad şi Stefan
Infrângerea armatei maghiare de către
Principat autonom tributar in cadrul
turci la Mohaci in 1526 1541
Imperiului Otoman
Dispariţia Ungariei ca stat in 1541
TRANSILVANIA
Principat autonom in cadrul Tratatul de pace austriaco-otoman de la
1699
Imperiului Habsburgic Karlowitz din 1699
Provincie in cadrul Regatului Constituirea Imperiului Austro-Ungar
1867
Ungariei /Reapariţia Ungariei ca stat
Provincie in cadrul României Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 1918

44
EX 0-0-0 S I (6-7); S II (6), S III
SPAŢIUL ROMÂNESC LA SFÂRŞITUL EVUL MEDIU ŞI ÎNCEPUTUL MODERNITĂŢII (secolele XVII-XVIII)
Termeni cheie:
 Ţara Românească şi Moldova: Criza Orientală, Şerban Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Tratatul de la Luţk (1711),
Bătălia de la Stănileşti pe Prut (1711) → → instaurarea regimului fanariot →→Pierderile teritoriale, „partida
naţională” conflictele dintre boierimea greacă şi cea pământeană, proiectele de reformă domneşti şi boiereşti
 Transilvania: Supplex Libellus Valachorum, egalitatea in drepturi a românilor cu maghiarii, Şcoala Ardeleană,
Teoria continuităţii

1. Menţionaţi doi domni români din secolul XVII care se implică în relaţii internaţionale
2. Prezentaţi o instituţie centrală în secolul XVIII
3. Precizaţi o asemănare dintre două proiecte de reformă din secolul XVIII
4. Prezentaţi criza orientală in sec XVIII şi menţionaţi o consecinţă pe plan intern a acesteia
5. Menţionaţi pierderile teritoriale din secolul XVIII
6. Menţionaţi două reforme domneşti din perioada fanariotă
7. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia Ţările Române se implică in relaţii
internaţionale diplomatice şi miltare in secolul XVIII şi menţionaţi principala consecinţă pe plan intern
8. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în Transilvania, principalul proiect
de reformă are in primul rând un caracter naţional
9. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia criza orientală are consecinţe
negative asupra spaţiului românesc din perspectiva pierderilor teritoriale
10. Formularea un punct de vedere referitor la evoluţia unei instituţii centrale in secolul XVIII şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric
11. Formularea un punct de vedere referitor la rolul proiectelor de reformă domneşti şi boiereşti din
secolul al XVIII-lea în reorganizarea politică internă ulterioară a Ţărilor Române şi susţinerea acestuia
printr-un argument istoric

STATUL ROMÂN MODERN. DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI

Partea I (1821-1878)
Termeni cheie:
 Revoluţia de la 1821/Tudor Vladimirescu, tratatul de la Adrianopol/1829, Regulamentele Organice, Cele 4 principii
occidentale de organizare a statului modern, Revoluţia de la 1848,
 Războiul Crimeii (1853-1856), Convenţia de la Paris (1858), Mica Unire, Lovitura de stat de la 2 mai 1864, Statutul
Dezvoltător al Convenţiei de la Paris/1864, Anul marilor reforme (1864- agrară, electorală, educaţională), alte reforme,
Constituţia de la 1866,

1. Menţionaţi o revoluţie desfăşurată in prima jumătate a secolului al XIX-lea şi pricipala consecinţă

2. Precizaţi două revoluţii ce au precedat constituirea statului român modern
3. Menţionaţi trei proiecte de reformă din prima jumătate a secolului XIX ce au precedat anului 1848
4. Menţionaţi trei documente programatice elaborate de paşoptiştii din Moldova
5. Menţionaţi trei revendicări paşoptiste, pe plan social, economic şi politic ale revoluţionarilor de la 1848
6. Prezentaţi desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 in Ţara Românească
7. Prezentaţi două asemănări între revoluţiile de la 1848 in Ţara Românească şi Transilvania din
perspectiva formei de acţiune şi desfăşurare
8. Prezentaţi două caracteristici specifice Convenţiei la la Paris din 1858
9. Prezentaţi două modificări in organizarea constituţională a statului român introduse de Statutul
Dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 1864
10. Menţionaţi două reforme ale lui Cuza, altele decât cele adoptate in 1864
11. Prezenţai Constituţia de la 1866 scoţând in evidenţă două caracteristic specifice acesteia
12. Menţionaţi o asemănare şi o deosebire intre teoriile politice ale celor două mari partide politice
româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
13. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un eveniment petrecut in prima
jumătate a sec XIX, in cadrul Crizei Orientale are drept consecinţă elaborarea unui prim act
fundamental modern cu caracter constituţional

45
14. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în Ţara Românească, revoluţia de
la 1848 are un caracter complex
15. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în Transilvania şi în Ţara
Românească revoluţia de la 1848 au fost zdrobite in urma implicării militare străine
16. Argumentaţi printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia Convenţia româno-rusă din aprilie
1877 nu a fost respectată de ruşi la sfârşitul războiului de Independenţă
17. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia implicarea României in Criza
Orientală in a doua jumătate a secolului al XIX-lea duce la consolidarea poziţiei statului român modern
pe plan internaţional
18. Formularea unui punct de vedere referitor la importanţa adoptării Regulamentelor Organice şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
19. Formularea un punct de vedere referitor la motivaţia modificării articolului 7 din Constituţia de la 1866
şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

EX 1
SUBIECTUL al III-lea 30 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia statului român modern, având în
vedere:
- menţionarea unui proiect politic şi a două idei înscrise în acesta care exprimă voinţa românilor de
modernizare;
- prezentarea unui fapt istoric prin care s-a format statul român modern, în secolul al XIX-lea şi
precizarea unei consecinţe interne a acestui fapt istoric;
- menţionarea unui fapt istoric care atestă afirmarea - formularea unui punct de vedere referitor la
importanţa formării statului român modern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

BAREM SUBIECTUL III (30 de puncte)

Informaţia istorică –24 de puncte distribuite astfel:
• 3 puncte pentru menţionarea oricărui proiect politic care exprimă voinţa românilor de modernizare;
• câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două idei înscrise în proiectul politic pentru care s-a optat;
(3px2=6p)
• 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric prin care s-a format statul român modern, în secolul al XIX-
lea;
• 3 puncte pentru prezentarea coerentă a faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
• 2 puncte pentru precizarea oricărei consecinţe interne a faptului istoric menţionat;
• 3 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric care atestă afirmarea in cadrul statului român modern a
valorilor politice democratice in a doua jumătate a secolului al XIX-lea
• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere cu privire la importanţa formării statului român modern;
• 4 puncte pentru coerenţa argumentării punctului de vedere formulat; pentru pertinenţa argumentării punctului
de vedere formulat; pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de vedere formulat;
pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea respectiv, concluzia
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte

46