4

AU TOATE
˘
˘ FORMELE DE VIAT A
UN STRAMOS COMUN?
˘ ˘
Darwin considera ca toate formele de viat a provin dintr-un
˘ ˘ ˆ
stramos comun. El a comparat istoria vietii  de pe pamant
ˆ ˘ ˘
cu un arbore urias. Mai tarziu, alti cercetatori au afirmat ca
ˆ ˘
„arborele vietii”
 a fost la ınceput doar un trunchi, alcatuit din
ˆ
primele celule simple. Acest trunchi s-a ramificat, rezultand
noi specii; din acestea s-au format alte ramuri, sau familii
˘ ˘
de plante si animale; apoi au aparut crengutele,  adica toate
speciile din cadrul familiilor de plante si animale existente
ˆ ˘ ˆ ˆ
ın prezent. Dar oare asa sa se fi ıntamplat?

˘ ˆ ˘
Ce sustin
 multi oameni de stiin
 t a? In dezvaluit descoperirile din ultimii 150 de
˘
opinia lor, dovezile fosile sprijina teoria ani?
originii comune a tuturor formelor de via-
˘ ARBORELE LUIˆ DARWIN
ta. De asemenea, sus tin ei, din moment ce
toate vie tuitoarele folosesc acela si „limbaj ESTE ˆ DOBORAT
ˆ ˘ ˘ ˘
de programare”, sau ADN, ınseamna ca In ultimii ani, savan tii au reu sit sa com-
˘
ele au evoluat dintr-un stramo s comun. pare codurile genetice ale multor orga-
˘ nisme unicelulare, precum si pe cele ale
Ce spune Biblia? Potrivit relatarii din Ge- ˘
neza, plantele, vie tuitoarele acvatice, ani- plantelor si ale animalelor. Ei au sperat ca
˘ ˘ ˘
malele terestre si pasarile au fost create rezultatele aveau sa confirme ipoteza lui
˘ Darwin referitoare la „arborele vie tii”. To-
„dupa specia lor”. (Geneza 1:12, 20-25) ˆ ˆ
˘ tu si, nu s-a ıntamplat a sa.
Aceasta descriere nu exclude ideea de va- ˆ
ˆ ˘
rietate ın cadrul aceleia si „specii”, dar ara- Ce au demonstrat cercetarile? In 1999,
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ta clar ca ıntre „specii” exista bariere bine biologul Malcolm Gordon a scris: „Dupa
˘ ˆ
stabilite. De asemenea, relatarea biblica cat se pare, via ta are origini multiple; ar-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
despre crea tie lasa sa se ın teleaga ca fosi- borele universal al vie tii a avut mai multe
lele unor noi tipuri de vie tuitoare ar trebui ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ radacini, nu doar una”. Dar exista dovezi
sa demonstreze ca acestea au venit ın exis- ˘
˘ ca toate ramurile principale ale vie tii s-au
ten ta brusc, complet formate. dezvoltat dintr-un singur trunchi, a sa cum
˘ ˘
Ce arata dovezile? Sprijin a ele teoria credea Darwin? Gordon a mai scris: „S-ar
˘ ˘ ˘ ˘
lui Darwin sau relatarea biblica? Ce au parea ca versiunea clasica a teoriei descen-

ˆ ˘ ˆ
INCEPUTUL ISTORIEI PAMANTULUI TIMPUL

22 1
 ˘ ˆ
den tei comune nu se aplica la regnuri, a sa tat, ci au descoperit doar cateva probe dis-
ˆ
cum sunt ele cunoscute ın prezent. Proba- parate si irelevante”, spune paleontologul
˘
bil nu se aplica nici la multe dintre filu- evolu tionist David Raup. „Cu alte cuvinte,
ˆ
muri, sau chiar la niciunul, si, posibil, nici speciile apar brusc ın lan tul evolutiv, pe
˘
la multe clase din cadrul unui filum”.129 parcursul existen tei lor nu prezinta deloc
˘ ˘ ˘
Si
 descoperirile mai recente infirma te- schimbari, sau cel mult schimbari minore,
oria lui Darwin referitoare la originea co- iar apoi dispar la fel de brusc din arhiva fo-
˘ ˘ ˆ ˘
muna. De exemplu, iata ce se spunea ın silifera.”32
ˆ ˘
2009 ıntr-un articol din revista New Scien- Majoritatea fosilelor indica stabilitate
ˆ ˆ
tist, care cita cuvintele lui Eric Bapteste, ın randul vie tuitoarelor pe parcursul unor
˘ perioade lungi de timp. Dovezile nu ara-
om de stiin ta evolu tionist: „Nu avem nicio ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ta ca un tip de vie tuitoare ar fi evoluat
dovad
ˆ a ca arborele vie tii ar fi adevarat”.30
In acela si articol erau citate si cuvintele dintr-un alt tip de vie tuitoare. Structurile
ˆ
biologului evolu tionist Michael Rose: „Ar- anatomice distincte apar brusc ın arhiva
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
borele vie tii este ıngropat ˆ ˘ ın mod politi- fosilifera. Noile trasaturi apar, de aseme-
cos, to ti stim asta. Insa mai pu tin acceptat nea, brusc. De exemplu, liliecii care folo-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
este faptul ca trebuie sa abordam biologia sesc ecoloca tia nu au nicio legatura evi-
˘ ˘ ˘ ˘
dintr-o cu totul alta perspectiva”.231 denta cu vreun stramo s primitiv.
˘ ˘
˘ De fapt, se pare ca peste jumatate din-
CE DEZVALUIE DOVEZILE FOSILE? tre principalele diviziuni ale regnului ani-
˘ ˘ ˆ ˘
Mul ti oameni de stiin ta folosesc dovezi- mal ˆ au aparut ıntr-o perioada relativ scur-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
le fosile ca argumente ın favoarea ideii ca ta. Intrucat multe forme de via ta noi si
˘ ˆ ˘
toate formele de via ta au o origine comu- distincte apar brusc ın arhiva fosilifera,
˘
na. De exemplu, spun ei, fosilele dovedesc paleontologii folosesc expresia „explozie
˘ ˘ ˘
ca pe stii auˆ devenit amfibieni, iar reptilele, cambriana” cu referire la aceasta perioa-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mamifere. Insa ce dezvaluie ın realitate ar- da. Dar unde este plasata perioada cam-
˘ ˘
hiva fosilifera? briana pe axa timpului?
„Geologii din timpul lui Darwin, ca de ˆ ˘ ˘ ˘
˘ Considerand ca estimarile cercetatorilor
altfel si cei din zilele noastre, n-au gasit ni- ˘ ˆ
˘ ˘ sunt exacte, istoria pamantului ar putea fi
cio dovada ca via ta s-ar fi dezvoltat trep- ˘
reprezentata pe axa timpului printr-un seg-
ˆ ˘ ˘ ment de lungimea unui teren de fotbal (1).
˘ 1 Termenul biologic filum, sau ıncrengatura, se refe-
˘ ˘ ˘
ra˘ la un grup mare de animale care˘ au aceea si structu- La aceasta scara, ar trebui sa parcurgi sap-
˘
ra a corpului. Speciali stii utilizeaza diferite sisteme de te optimi de teren ca sa ajungi la ceea ce
clasificare a fiin telorˆ vii. Unul dintre acestea organi- paleontologii numesc perioada cambria-
˘
zeazaˆ vie˘ tuitoarele ın sapte grupe, fiecare ˘ fiind mai ˘ ˆ ˘
ˆ
restrans˘a decat cea precedenta. Prima
˘ na (2). In arhiva fosilifera, principalele di-
˘ ˆ grupa,˘ cea mai viziuni ale regnului animal apar ıntr-un in-
ˆ
generala, este regnul. Apoi urmeaza ıncrengatura, cla-
sa, ordinul, familia, genul si specia. De ˘ exemplu, calul ˘ ˘ ˆ
ˆ terval scurt din aceasta perioada. Cat de
face parte din regnul Animalia, ıncrengatura Chordata, ˆ ˘ ˆ
clasa Mammalia, ordinul Perissodactyla, familia Equi- scurt? Gande ste-te ca, ın timp ce mergi pe
dae, genul Equus, specia Caballus. terenul de fotbal, toate aceste vie tuitoare
2 Nici articolul ˘ din New ˘ ˘ ˘
˘ Scientist, nici ˘ Bapteste si apar dintr-odata pe o distan ta mai mica
nici Rose nu urm˘ areau sa demonstreze ca ˘ teoria evo-˘
˘
lu tiei este gre˘ sita. Mai degraba, sugerau ca nu exista de un pas!
˘
dovezi care ˆ sa confirme existen ta arborelui vie tii, unul Apari tia relativ brusca a diferitelor for-
dintre stˆ alpii de˘ sus ˘ tinere ai˘ teoriei lui Darwin. Ace sti ˘ ˆ ˘
˘
savan ti ıncearca sa gaseasca alte explica tii ın sprijinul
ˆ me de via ta ıi determina pe unii cerce-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
evolu tiei. tatori evolu tioni sti sa puna la ındoiala

˘
„EXPLOZIA CAMBRIANA“ PREZENT

23
2
ˆ ˆ ˘
IN UNELE IN REALITATE
˘ ˘ De ce unele manuale modifica scara la care sunt
MANUALE (MARIME RELATIVA) ˘ ˆ
reprezentate fosilele si le asaz
 a ıntr-o ordine anume?

˘
versiunea clasica a teoriei lui Darwin. De exem-
ˆ
plu, ıntr-un interviu din 2008, biologul evolu tio-
nist Stuart Newman a vorbit despre necesitatea
˘ ˘
elaborarii unei noi teorii a evolu tiei, care sa poa-
˘ ˘
ta explica apari tia brusca a noilor forme de via-
˘
ta. El a spus: „Mecanismul darwinist
˘
folosit pen-
tru explicarea tuturor schimbarilor evolutive va fi
considerat, cred eu, doar unul dintre multe alte
mecanisme, si probabil nu cel mai important pen-
ˆ ˘
tru ın telegerea macroevolu tiei, adica evolu tia mo-
˘ ˆ ˘
dificarilor majore ın structura anatomica”.33
PROBLEME
ˆ ˘ CU „DOVEZILE”
Insa ce se poate spune despre fosilele care par
˘ ˘
sa arate ca pe stii au devenit amfibieni, iar repti-
lele, mamifere? Constituie ele dovezi incontesta-
bile ale procesului evolutiv? La o examinare mai
˘ ˘ ˆ
atenta, ies la iveala cateva probleme.
ˆ ˆ ˆ
In primul rand, cand sunt comparate vie tuitoa-
re din secven ta reptile-mamifere, dimensiunea ˆ lor
˘ ˆ
este uneori reprezentata gre sit ın manuale. In rea-
˘
litate, ele nu sunt de aceea si marime, ci unele sunt
uria se, iar altele, mici.
ˆ ˆ ˘
In al doilea rand, o problema si mai mare este
˘ ˘
lipsa dovezilor care sa ateste ca acele vie tui-
ˆ ˘ ˘
toare sunt oarecum ınrudite. Dupa pare-
˘ ˆ
rea cercetatorilor, ıntre specimenele pla-
ˆ ˘
sate ın aceste secven te exista distan te de
milioane de ani. Referitor la aceste pe-
rioade lungi de timp, zoologul Henry
Gee a spus: „Intervalele de timp care
˘ ˆ ˆ ˆ
separa fosilele sunt atat de mari, ıncat
˘
nu putem afirma cu certitudine ca a
˘ ˘ ˆ ˘
existat o legatura ıntre ele prin stramo si
si descenden ti”.134
Referindu-se la fosilele de pe sti si de am-
˘ ˘
fibieni, biologul Malcolm Gordon afirm a c a
˘ ˘ ˘
acestea reprezinta doar o mica „mostra, proba-
˘ ˘
bil nereprezentativa, a biodiversita tii care a exis-
˘ ˘ ˘
1 Henry˘ Gee
˘ nu afirma ca teoria evolu tiei este gre sita. El
doar arata ca informa tiile oferite de dovezile fosile sunt limi-
tate.
 Amfibieni

 fara falci
 cu schelet cartilaginos

 cu schelet cartilaginos
 fara falci

Reptile

Pasari

Mamifere

Amfibieni

Reptile

Mamifere
 cu falci si placi osoase (disparu ti)

Pasari
 cu falci si placi osoase (disparu ti)

 ososi

 ososi
˘ ˘

˘ ˘
˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘

˘
˘

Pesti

Pesti
Pesti
Pesti

˘
˘

Pesti

Pesti
˘
˘

PERIOADELE GEOLOGICE ª

Pesti
Pesti

˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Liniile punctate indica presupusele legaturi Dovezile fosile nu indica nicio legatura

ˆ ˆ ˆ
tat ın cadrul acestor grupuri ın vremuri- de celelalte 95 de cadre ınainte de a- ti for-
˘ ˆ ˘
le acelea”. El adauga: „Nu putem sti ın ma o parere?
˘ ˘
ce masura au influen tat aceste organisme Cum putem aplica acest exemplu la „fil-
ˆ ˆ
evolu tiile ulterioare, ın cazul ın care le-au mul” evolu tiei? De si majoritatea fosilelor
˘
influen tat, sau care au fost legaturile din- – cele 95 de cadre ale filmului – dove-
tre ele”.1 35 ˘ ˘ ˆ
desc ca speciile nu sufera decat schim-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
bari minore ın timp, cercetatorii evolu tio-
CE ˆ ARATA IN REALITATE „FILMUL”?
ˆ
Intr-un articol publicat ın National Geo- ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ „Afirmatia ca un sir  de fosile reprezinta o linie
graphic ın 2004, arhiva fosilifera era asema- ˘ ˘
˘ genealogica nu constituie o ipoteza stiin  ti-

nata cu un „film al evolu tiei, din care 999‰ ˘ ˘
˘ fica ce poate fi demonstrata, ci o afirmatie 
din cadre au fost taiate la montaj”.36 Ce ˘
˘ la fel de credibila ca o poveste de adormit
idee transmite aceasta compara tie? ˘
˘ ˘ ˘ copiii; este amuzanta, poate chiar instructi-
Imagineaza- ti ca ai gasit 100 de cadre ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ale unui film care avea ini tial 100 000 de va, ınsa ın niciun caz stiin
 tific
 a.” (In Search of
cadre. Cum ti-ai putea da seama care este Deep Time – Beyond the Fossil Record to a New
˘ ˆ History of Life, de Henry Gee, pag. 116, 117)
subiectul filmului? Poate ca ın mintea ta
˘
ti-ai creat ˘ deja un scenariu. Dar sa presu-
punem ca, din cele 100 de cadre, numai
ˆ ˆ ˆ ˘ ni sti au negat ani de zile lucrul acesta. De
5 ar putea fi aranjate ın a sa fel ıncat sa ˘ ˆ
˘ ce au trecut sub tacere dovezi atat de im-
sus tina subiectul ales de tine, iar celelalte ˘
95 ar indica un fir narativ foarte diferit. portante? Autorul Richard Morris afirma:
˘ ˘ ˘ ˘
Ar fi logic sa afirmi ca scenariul tau este „Se pare ca paleontologii au adoptat ide-
ˆ ˘
corect bazandu-te doar pe cele cinci ca- ea tradi tionala despre schimbarea evoluti-
ˆ ˘ ˘ ˆ
dre? Nu cumva ai a sezat acele cadre ın or- va treptata si n-au renun tat la ea nici cand
˘ ˘
dinea respectiva doar pentru a- ti sus tine au descoperit dovezi care aratau contra-
˘ ˆ ˘
teoria? N-ar fi mai ra tional sa tii seama si riul. Ei au ıncercat sa interpreteze dovezi-
le fosile prin prisma ideilor evolu tioniste
1 Malcolm Gordon sus tine teoria evolu tiei. deja acceptate”.37
˘ ˘
4 AU TOATE FORMELE DE VIAT A UN STRAMOS COMUN? 25
 ˘ ˆ ˆ
lam cateva dintre ideile prezentate ın bro-
˘
sura:
˘ ˘ ˆ
˛ Primele forme de via ta de pe pamant nu
au fost simple.
˛ Probabilitatea ca fie si numai compo-
˘ ˘ ˆ ˆ
nentele unei celule sa fi aparut din ıntam-
˘ ˘ ˘ ˘
Daca „95 de cadre” din arhiva fosilifera arata plare este practic nula.
˘ ˘
ca animalele nu au evoluat de la o grupa la
˘ ˛ ADN-ul, „programul de calculator”, sau
alta, de ce paleontologii aranjeaza celelalte ˘
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ codul, care coordoneaza celula, este ex-
„5 cadre” ın asa
 fel ıncat sa sugereze ca trem de complex si are o capacitate ce de-
animalele ar fi evoluat? ˘
pa se ste cu mult orice program sau sistem
de stocare a informa tiilor conceput vreo-
Dar ce se poate spune despre evolu tio- ˘
˘ ˘ data de om.
ni stii din prezent? De ce continua ei sa ˘ ˘ ˘
ˆ ˘ ˛ Cercetarile genetice arata ca formele de
aranjeze fosilele ıntr-o anumita ordine? ˘ ˘
˘ ˘ ˘ via
ˆ ta nu provin dintr-un stramo s comun.
Pentru ca aceasta ordine este indicata de ˘ ˘ ˘
In plus, arhiva fosilifera arata ca principa-
majoritatea dovezilor fosile si genetice? ˘
˘ ˘ ˆ lele grupe de animale au aparut brusc.
Sau, mai degraba, pentru ca aceasta este ın ˆ ˆ
armonie cu ideile evolu tioniste acceptate Avand ın vedere toate cele prezentate
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
pe scara larga?1 pana acum, putem trage concluzia ca do-
ˆ
˘ vezile sunt ın armonie cu explica tia Bibliei
Tu ce crezi? Sprijina dovezile teoria lui privitoare la originea vie tii? Mul ti oameni
˘ ˘ ˘
Darwin sau relatarea biblica? Sa recapitu- sus tin ca stiin ta contrazice relatarea bibli-
˘ ˘
1 Vezi chenarul „Evolu tia omului: un fapt demon- ca despre crea tie. Dar a sa sa fie oare? Ce
strat?”. spune Biblia?

˘ ˆ ˘
ADEVARURI STIIN
 TIFICE
 SI
 INTREBARI
˘ ˘ ˘
˛ Adevar: Unii cercetatori care nu sunt de acord ˛ Adevar: Toate organismele vii au ADN-ul
˘ ˘ ˘
cu relatarea biblica despre creatie  contesta doua (codul, sau „programul de calculator”, care de-
˘ ˘ ˆ
idei fundamentale ale teoriei evolutiei:  ca toate termina ın mare parte forma si functiile  celulei)
˘ ˘ ˘ ˘
formele de viat a au o origine comuna si ca majo- realizat dupa acelasi proiect.
˘ ˆ ˘ ˘
ritatea structurilor anatomice noi au aparut ca ur- Intrebare: Nu este posibil ca aceasta asema-
˘ ˆ ˘
mare a mai multor modificari minore, ınregistrate nare sa se explice nu prin existenta  aceluiasi
pe parcursul unor perioade lungi de timp. ˘
ˆ ˆ stramos,  ci prin existenta
 aceluiasi
 Proiectant?
ˆ
Intrebare: Intrucat aceste idei fundamentale ale
teoriei lui Darwin sunt controversate, poate fi
˘ ˘
considerata teoria sa adevar stiin tific?


26 ORIGINEA VIETII

 Evolutia
 omului:
un fapt demonstrat?
˘ ˘
Daca vei cauta informatii  despre evolutia  omului, tat de cei care au desco-
ˆ ˘ ˘ ˘
ın multe manuale si enciclopedii vei gasi imagini perit o asa-zis
 a veriga din
˘ ˆ
succesive ale unor fiinte:  prima fiint a este ınco- lantul
 evolutiv. Articolul
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
voiata si seamana cu o maimut a, iar urmatoare- mentiona ca nu se stie 
ˆ ˆ
le au spatele din ce ın ce mai drept si capul din ce cand sau cum s-a desprins
ˆ ˘
ın ce mai mare. Ultimul din acest sir  este omul mo- linia umanaˆ din cea a antro-
˘ ˘ 41
˘ ˆ
dern. Aceste reprezentari, la care se adauga stiri-  poidelor. In 2002, Gyula Gyenis, cercetator ın ca-
˘
le senzationale
 despre descoperirea unor asa-zise  drul Departamentului de Antropologie Biologica al
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ¨ ¨ ´
verigi lipsa, creeaza impresia ca exista nenumara- Universitatii  Eotvos Lorand (Ungaria), a scris: „Mo-
˘ ˘ ˘
te dovezi ca omul a evoluat din fiinte  asemana- dul de clasificare si pozitionare  a fosilelor homini-
˘ ˆ ˆ
toare maimutelor.  Dar chiar exista dovezi solide ın de1 ın lantul  evolutiv constituie un subiect contro-
˘ ˘ ˘
acest sens? Sa vedem ce spun despre urmatoare- versat”. Acest autor a mai spus ca dovezile fosile
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
le subiecte unii cercetatori evolutioni  sti.1
 adunate pana acum nu ne ajuta prea mult sa sta-
ˆ
bilim exact cand, unde si cum au evoluat oamenii
˘ ˘ ˘ 42
MARTURIA DOVEZILOR FOSILE din fiinte asemanatoare maimutelor. 
˘ ˆ
˛ Adevar: La ınceputul secolului al XX-lea, toate ˘
ˆ ˘ ANUNTURI
 DESPRE „VERIGI LIPSA”
fosilele aduse ca dovezi ın sprijinul teoriei stra-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
mosului
 comun ıncapeau pe o masa de biliard. ˛ Adevar: Descoperirea unei noi „verigi lipsa”
˘ ˘ ˆ
De atunci, numarul acestor fosile a crescut. Se este de obicei amplu mediatizata. Asa  s-a ın-
˘ ˆ ˆ ˆ
spune ca acum ar umple un vagon.38 Totusi,  ma- tamplat ın 2009, cand s-a descoperit fosila numi-
ˆ ˘ ˘
joritatea nu sunt altceva decat dinti si oase dis- ta Ida. Potrivit unei reviste, acesteia i s-a facut „la
ˆ ˘
parate. Craniile ıntregi sunt o raritate, iar schele- fel de multa publicitate ca unei vedete rock”.43
˘
tele complete sunt practic inexistente.39 Pe prima pagina a ziarului The Guardian, din Ma-
ˆ ˘ ˘
Intrebare: I-a ajutat pe expertii  evolutioni
 sti
 rea Britanie, aparea urmatorul titlu: „Fosila Ida:
˘ ˘
numarul tot mai mare de fosile atribuite „arbo- Extraordinara descoperire a unei «verigi lipsa»
˘ ˘ ˘ 44 ˆ ˆ
relui familiei” umane sa ajunga la un punct de din evolutia  umana”. Totusi,  cateva zile mai tar-
ˆ ˘
vedere unanim cu privire la perioada si la modul ziu, ın revista stiin tific
 a New Scientist (Marea Bri-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ın care au evoluat oamenii din fiinte tanie) se spunea: „Ida nu este o «veriga lipsa» din
 asemana- ˘ 45
toare maimutelor? evolutia  umana”.
 ˆ
˘ Intrebare: De ce fiecare descoperire a unei „ve-
Raspuns: Nu. De fapt, lucrurile s-au complicat si ˘ ˘
ˆ ˆ rigi lipsa” este amplu mediatizata, iar infirmarea
mai mult, ıntrucat fosilele descoperite trebuiau
clasificate. Referitor la acest aspect, Robin apartenentei  acelei fosile la „arborele familiei”
˘
Derricourt, de la Universitatea din New South umane abia este mentionat  a?
ˆ ˘
Wales (Australia), a scris ın 2009: „Probabil sin- 1 Termenul
ˆ ˆ „hominid” se˘ refera la membrul unui
gurul consens la care s-a ajuns ın prezent este grup care, ın opinia
˘ cercetatorilor evolu tionisti,
 este
˘ ˘ format
˘ ˘ ˆ din familia umana si speciile preistorice asemanatoare
acela ca nu exista niciun consens”.40 In 2007, re- acesteia.
˘
vista stiin
 tific  a Nature a publicat un articol redac-
˘ ˆ
1 Niciunul
ˆ ˘ dintre
˘ cercet˘ atorii men tiona ti ın acest chenar
nu cred ınva tatura biblica despre crea tie. To ti sunt adep ti
ai teoriei evolu tiei.
 ˘ ˆ ˘ ˘
Raspuns: Robin Derricourt, mentionat  mai Intrebare: Reprezinta marimea creierului
ˆ
ınainte, spune despre cei care fac aceste un indiciu sigur al inteligentei? 
descoperiri: „Coordonatorul unei echipe de ˘ ˘
˘ Raspuns: Nu. Un grup de cercetatori care
cercetatori ar putea exagera caracterul unic ˘ ˘
˘ stabileau legatura dintre fiintele  disparute si
si exceptional al unei «descoperiri» ca sa ˆ ˘
˘ om ın functie  de marimea creierului au re-
atraga fonduri pentru cercetare din alte sur- ˘
ˆ cunoscut ca, ‘deseori, se simteau  pe nisi-
se decat cele academice conventionale.  Ei ˘ ˘
˘ ˆ puri misc  atoare’.48 De ce? Iata ce se spunea
vor fi cu sigurant a sustinu  ti ın demersul lor ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ ın 2008 ın revista Scientific American Mind:
de mass-media, aflata mereu ın cautarea ˘ ˘ ˘
„Oamenii de stiin  t a n-au reusit  sa gaseas-
unor stiri
 de senzatie”.
 46 ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ca o corespondent a ıntre marimea absoluta
˘ ˘
sau relativa a creierului si inteligent a, nici
DESENE SI
 MODELE ˘ la oameni, nici la alte specii de animale. Ei
ALE OAMENILOR-MAIMUT A ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
n-au putut sa gaseasca nici vreo paralela ın-
˘ ˘ ˘
˛ Adevar: Asa-zi  sii
 stramosi ai omului sunt tre ratiune  si existenta  sau marimea anumi-
ˆ ˆ
deseori reprezentati ın manuale si ın muzee tor zone ale creierului, probabil cu exceptia 
˘
cu diferite fizionomii, cu diferite culori ale zonei lui Broca, despre care se stie  ca este
˘
pielii si cu mai mult sau mai putin  par. Aces- centrul vorbirii”.49
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
te reprezentari ıi ınfati seaz  a pe „stramosii”  Tu ce crezi? De ce aranjeaza oamenii de sti- 
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mai ındepartati cu trasaturi de maimut a si int a fosilele ın lantul  „maimut a-om” dupa
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pe cei despre care se presupune ca sunt marimea creierului daca se stie  ca nu ma-
˘ ˘ ˘ ˘
stramosi mai apropiati cu trasaturi umane. rimea creierului determina inteligenta?  Oare
ˆ ˘ ˘ ˘
Intrebare: Pot oamenii de stiin  t a sa recon- nu exagereaza savantii  lucrurile din dorinta 
˘ ˘ ˆ
stituie fidel astfel de trasaturi bazandu-se de a-si sustine  teoria? De ce nu ajung la un
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
doar pe ramasi te  fosilizate? consens cand trebuie sa decida ce fosile
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Raspuns: Nu. In 2003, antropologul legist sa includa ın „arborele familiei” umane? Nu
˘
Carl Stephan, membru al Departamentului cumva fosilele pe care le analizeaza sunt
˘ ˘
de Stiin  te Anatomice din cadrul Universitatii  exact ceea ce par a fi, adica fosile ale unor
˘
din Adelaide (Australia), a scris: „Fizionomii- specii disparute de maimute? 
˘
le stramosilor  primitivi ai omului nu pot fi re- Dar ce se poate spune despre fosilele
ˆ
constituite sau verificate ın mod obiectiv”. El asa-numitului
 „om de Neanderthal”, prezen-
˘ ˘
a spus ca reconstituirile ce au ca model mai- tat deseori ca o dovada a existentei  omului-
˘ ˘ ˆ ˘
mutele  din prezent „sunt absolut inexacte, maimut a? Cercetatorii ıncepˆ sa-si schimbe
eronate si irelevante”. Care a fost concluzia opinia cu privire la acesta. In 2009, profe-
˘ ˆ
lui? „Probabil ca niciuna dintre «reconstituiri- sorul Milford Wolpoff a scris ın revista Ame-
˘
le» faciale ale primilor hominizi nu corespun- rican Journal of Physical Anthropology ca
˘ ˘
de realitatii.”  47 „neanderthalienii s-ar putea sa fi fost, de
˘
˘ fapt, o rasa de oameni”.50
MASURAREA INTELIGENTEI
 ˆ
˘ ˘ Observatorii impartiali  ısi dau seama ime-
DUPA MARIMEA CREIERULUI ˘ ˆ ˆ
diat ca mandria, banii si dorinta  de a fi ın
˘ ˘ ˘ ˆ
˛ Adevar: Un criteriu important dupa care atentia  presei influenteaz  a modul ın care
˘ ˘ ˘
evolutioni
 stii
 stabilesc unde sa plaseze cercetatorii prezinta „dovezile” evolutiei 
ˆ ˘ ˘
ın lantul
 evolutiv un presupus stramos al umane. Esti  dispus sa dai crezare unor
˘
omului este marimea creierului. astfel de „dovezi”?

28 ORIGINEA VIETII

CE ESTE GRE˘ SIT

LA ACEASTA
IMAGINE?

˘
˛ Imaginile de acest fel se bazeaza
pe ideile preconcepute si pe supozitiile 
˘
cercetatorilor si ale artistilor,
 nu pe
fapte.51

˛ Majoritatea desenelor de acest fel

sunt realizate pe baza unor fragmente
ˆ
de cranii si de maxilare. Craniile ıntregi
sunt o raritate, iar scheletele complete
sunt practic inexistente.
˘
˛ Cercetatorii n-au ajuns la un consens
ˆ ˆ
ın ce priveste
 modul ın care trebuie
clasificate fosilele.

˛ Artistii
 nu pot reprezenta cu˘ fidelitate
fizionomia, nuanta pielii si parul acestor
˘
fiinte
 disparute.
˘ ˘ ˘
˛ Desi dovezile arata ca marimea creierului nu este un
ˆ
indiciu sigur al inteligentei, fiintele sunt plasate ın lantul
ˆ ˘  
evolutiv ın functie
 de marimea cutiei craniene.

˘ ˘
4 AU TOATE FORMELE DE VIAT A UN STRAMOS COMUN? 29