Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Strategie 2015
Strategie 2015
2014-2020
“Trenul dezvoltării trece cam odată la un secol pe lângă naţiuni. Dacă naţiunea va avea înţelepciunea
de a prinde acest tren, atunci va urma dezvoltarea sa. Dacă nu, mai
1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………………………………
pag. 3
Capitolul I.
EUROPA 2020……………………………………………………………………………………………………………………………..
pag. 6
Capitolul II.
Capitolul III.
Capitolul IV.
Capitolul V .
Capitolul VI .
2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
INTRODUCERE
Strategia de dezvoltare locală a comunei Siliştea îşi propune crearea unui mediu de afaceri stimulativ
şi competitiv, menit să atragă investiţii private importante din ţară şi străinătate şi să valorifice potenţialul şi
oportunităţile existente pentru dezvoltare.Totodată işi propune atragerea de investiţii private din ţară şi din
Uniunea Europeana.
Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunităţile locale îl pot utiliza
În obiectivele propuse s-a ţinut cont de stimularea capacităţii de adaptare a cetăţenilor la cultura
schimbării, la utilizarea eficientă a tuturor resurselor locale împreuna cu atragerea si utilizarea raţionala a
tuturor ţărilor de către ONU, prin care se caută armonizarea a trei componente fundamentale: Resursele
economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice si
Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv strategic internaţional adaptat la specificul fiecărei ţări.
Dezvoltarea durabilă, este conceptul de dezvoltare socio-economica care permite folosirea pe termen
3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Dezvoltarea durabilă presupune corelarea a patru idei fundamentale, aparent independente, dar care
b) îndeplinirea nevoilor - care defineşte scopul dezvoltării (dezvoltarea care răspunde necesităţilor
d) implementarea unui proces al schimbării - care confirmă că definirea cerinţelor şi nevoilor pentru
Cadrul organizatoric pentru dezvoltare durabilă s-a instituit în ultimul deceniu al secolului 20 prin
Băncii Mondiale, Organizaţiei Naţiunilor Unite, Consiliului şi Parlamentului Europei, Consiliului Mondial al
Energiei, prin elaborarea de către instituţii naţionale şi internaţionale a unor studii şi scenarii pentru
În România, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Durabilă pentru perioada 2007-2013, la nivel
Avînd in vedere schimbările generate de statutul României de ţară membră a Uniunii Europene,
precum si de efectele crizei economice mondiale, asupra situaţiei europene, naţionale, regionale, judeţene si
locale, se impune elaborarea noilor Strategii de Dezvoltare Durabilă, pentru perioada programată 2014-2020.
4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul general al comunei". Punerea în aplicare a
acţiunilor conţinute în Strategie, va permite Autorităţii Publice Locale a comunei Siliştea, judetul Constanta,
pe termen scurt şi mediu, să îmbunătăţească calitatea vieţii locuitorilor, în contextul unei dezvoltării
armonioase a localităţii, obţinute prin aplicarea soluţiilor potrivite, documentul constituindu-se în bază de
informaţii în argumentarea elaborării si aplicării de cereri de finanţare, pentru liniile deschise prin
Programele Structurale si de Coeziune dar si prin oricare alte surse de finanţare active în România.
5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
CAPITOLUL I
EUROPA 2020
- Ocuparea forţei de muncă: rata de ocupare a forţei de muncă de 75% în rândul populaţiei cu vârste
- Schimbări climatice şi energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu
30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990, creşterea ponderii surselor de energie
- Educaţie: reducerea abandonului şcolar la sub 10%, creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor
- Sărăcie şi excluziune sociala: reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care
În propunerile sale pentru un cadru financiar multianual, Comisia a stabilit un program ambiţios de
privind dispoziţiile comune pentru a asigura o mai mare coerenţă şi coordonare intersectorială, precum şi
pentru a încuraja sinergiile potenţiale. Aceste măsuri de raţionalizare ar trebui să faciliteze transmiterea şi
beneficiarii fondurilor CSC. În acelaşi timp, Comisia a căutat o mai mare armonizare a normelor atât în
cadrul regulamentului financiar, cât şi între regulamentele sectoriale, pentru a promova simplificarea şi
coordonarea.
6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
responsabile de punerea în aplicare a fondurilor CSC colaborează îndeaproape pentru elaborarea, punerea în
trebui să stabilească dispoziţiile menite să asigure această coordonare şi măsurile concrete care vor fi luate
pentru a menţine această coordonare pe toată durata perioadei de programare. Această coordonare ar trebui
să cuprindă:
- identificarea domeniilor de intervenţie în care fondurile CSC pot colabora în mod complementar pentru a
atinge obiectivele tematice stabilite în propunerea de regulament privind dispoziţiile comune. Acest lucru
poate fi realizat prin intermediul unei coordonări strânse a programării în cadrul a diferite programe finanţate
dintr-un singur fond (monofound). În mod alternativ, statele membre au opţiunea de a pregăti şi a pune în
aplicare programe finanţate din mai multe fonduri (multifound), care combină FEDER, FSE şi Fondul de
- includerea, de către autorităţile de management responsabile de unul dintre fondurile CSC, a altor autorităţi
de management şi ministere relevante în dezvoltarea unor scheme de sprijin menite să asigure sinergii şi să
evite suprapunerile;
- stabilirea de comitete mixte de monitorizare pentru programele de punere în aplicare a fondurilor CSC şi
dezvoltarea altor măsuri de gestionare şi de control comune pentru a facilita coordonarea între autorităţile
- o mai mare utilizare a soluţiilor comune de e-guvernanţă orientate către solicitanţi şi beneficiari şi a
„ghişeelor unice” pentru consiliere privind posibilităţile de sprijin din partea tuturor fondurilor CSC poate
7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Statele membre ar trebui să urmărească obiectivul egalităţii între bărbaţi şi femei, astfel cum este
prevăzut la articolul 8 din TFUE şi să asigure integrarea acestuia în pregătirea, punerea în aplicare,
monitorizarea şi evaluarea acţiunilor din cadrul tuturor fondurilor CSC. Programele din cadrul FEDER, al
FSE şi al Fondului de coeziune ar trebui să precizeze în mod explicit contribuţia preconizată a acestor
fonduri la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, stabilind în detaliu obiectivele şi instrumentele. Analiza
problemelor referitoare la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi ar trebui inclusă în analiza obiectivelor
şanse între femei şi bărbaţi în cadrul parteneriatului. Se recomandă cu tărie organizarea unor structuri
permanente sau însărcinarea explicită a structurilor existente să ofere consultanţă privind egalitatea de şanse
între femei şi bărbaţi, pentru a oferi expertiza necesară în ceea ce priveşte pregătirea, monitorizarea şi
imagine clară a modului în care programele îndeplinesc obiectivele în materie de egalitate de şanse între
femei şi bărbaţi. În acest sens, în loc să se impună abordarea acestor aspecte în toate activităţile de evaluare,
exerciţii de autoevaluare generale, studii de evaluare specifice sau o reflecţie structurată axată pe aplicarea
principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Componenţa comitetelor de monitorizare ar trebui să fie
8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex,
rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, precum şi pentru a
cofinanţate prin fondurile CSC şi pentru a descrie în mod explicit acţiunile menite să ţină cont de acest
principiu în programe.
- Dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea durabilă impune respectarea acquis-ului în domeniul mediului. Întrucât fondurile CSC
sunt principala sursă de finanţare a UE în ceea ce priveşte mediul, fondurile trebuie, de asemenea, să
contribuie în mod substanţial la îmbunătăţirea mediului şi cel puţin 20% din bugetul UE pentru perioada
2014-2020 ar trebui alocat obiectivelor în materie de schimbări climatice. Prin urmare, este esenţial ca
statele membre să furnizeze în timp util informaţii complete privind valoarea cheltuielilor legate de climă, în
Provocările cu care se confruntă regiunile şi statele membre depăşesc adesea frontierele naţionale şi
regionale. Un răspuns eficace necesită o acţiune comună, orientată spre cooperare, precum şi un schimb de
cunoştinţe la nivelul teritorial corespunzător. Această acţiune ar trebui să fie sprijinită atât prin FEDER, cât
şi prin FSE. În cazurile în au fost puse în aplicare strategii privind macroregiunile şi bazinele maritime, toate
obiectivelor strategiei Europa 2020 şi pentru a evita fragmentarea finanţării disponibile, este necesar să se
concentreze resursele FEDER şi să se garanteze coordonarea cu alte programe finanţate de UE. O atenţie
9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Pentru a spori eficacitatea politicilor sprijinite prin FSE prin intermediul învăţării reciproce, este
important să se promoveze cooperarea transnaţională între partenerii de la nivel naţional şi/sau regional.
energiei, precum şi necesitatea de a face faţă consecinţelor economice şi sociale ale crizei, vor avea efecte
diferite în diferite regiuni. Capacitatea statelor membre şi a regiunilor de a realiza o creştere inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii depinde de potenţialul lor de dezvoltare specific şi de atuurile lor în materie
de capital uman, fizic şi natural, de cunoştinţe, de instituţii şi de reţele. La rândul său, acest lucru necesită ca
programele din cadrul fondurilor CSC să reflecte diversitatea regiunilor europene în ceea ce priveşte
ocuparea forţei de muncă şi caracteristicile pieţei muncii, modelele de deplasare a lucrătorilor între domiciliu
şi locul în care îşi desfăşoară activitatea profesională, îmbătrânirea populaţiei şi schimbările demografice,
accesibilitatea şi legăturile dintre zonele rurale şi cele urbane. Prin urmare, statele membre şi regiunile ar
trebui să ţină cont de cinci elemente atunci când îşi elaborează contractele de parteneriat şi programele:
1) primul element este o analiză a potenţialului de dezvoltare şi a capacităţilor de care dispune statul
membru sau regiunea, în special în ceea ce priveşte principalele provocări identificate în strategia Europa
2020, în programele naţionale de reformă şi în recomandările specifice pentru fiecare ţară. În acest sens, este
10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
locale;
2) al doilea element, derivat în mod direct din primul element, este o evaluare a principalelor
provocări care trebuie abordate de regiune sau de statul membru. În cadrul acestui proces este esenţială
identificarea blocajelor şi a verigilor lipsă, a lacunelor în domeniul inovării, inclusiv a lipsei planificării şi
capacităţii de punere în aplicare care inhibă potenţialul pe termen lung în materie de creştere şi de locuri de
muncă. Acest lucru va evidenţia domeniile şi activităţile posibile pentru stabilirea de priorităţi politice,
3) multe dintre provocările societale şi de mediu cu care se confruntă regiunile şi statele membre ale
UE depăşesc limitele administrative şi frontierele naţionale. Prin urmare, al treilea element necesită luarea în
2020 cu actorii de la nivel regional şi local, va necesita o mai bună coordonare între diferitele niveluri
abordări;
5) al cincea element constă în dezvoltarea unui contract de parteneriat şi a unor programe bazate pe
obiectivele tematice stabilite în propunerea de regulament privind dispoziţiile comune, pentru a obţine
rezultate. Prin urmare, obiectivele specifice ale fiecărui program ar trebui să fie exprimate prin intermediul
unor indicatori de rezultat adecvaţi, pentru a reflecta modificările pe care programul este destinat să le
faciliteze.
11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Dezvoltarea unor contracte de parteneriat şi a unor programe care ţin cont de aceste elemente va
permite statelor membre şi regiunilor să beneficieze de diversitatea Uniunii Europene într-un mod
constitui o bază solidă pentru identificarea modului în care fondurile CSC pot funcţiona împreună în mod
optim pentru a descătuşa potenţialul pe care Tratatul de la Lisabona l-a adăugat la coeziunea teritorială, la
principiile coeziunii economice şi sociale şi este clar că aceste caracteristici geografice sau demografice pot
agrava problemele de dezvoltare. Prin urmare, această abordare generală pentru promovarea unei creşteri
inteligente, durabile şi favorabile incluziunii va trebui să reflecte rolul oraşelor, al zonelor rurale, al zonelor
de pescuit şi de coastă, precum şi al zonelor care se confruntă cu probleme geografice sau demografice
specifice. De asemenea, ea va trebui să ţină cont de provocările specifice care afectează regiunile
ultraperiferice, regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populaţiei, precum şi regiunile
insulare, transfrontaliere sau muntoase, astfel cum a recunoscut în mod explicit Tratatul de la Lisabona. În
sfârşit, coeziunea teritorială înseamnă, de asemenea, abordarea legăturilor dintre mediul urban şi cel rural,
din punct de vedere al accesului la infrastructuri şi servicii abordabile şi de calitate, precum şi a problemelor
din regiunile cu o mare concentrare de comunităţi marginalizate din punct de vedere social.
12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
7.Promovarea unor sisteme de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii reţelelor
majore.
OBIECTIVE RO
“Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de gaze cu
efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi mediului.”
“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi
crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerintelor unei economii
aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării
durabile.”
sistemului energetic national, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi eficienţei
climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării unui nou acord global
13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
în domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performantele medii ale UE privind indicatorii
II Transport durabil
sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra
„Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi in România care să
„Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei
infrastructurii de transport."
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toţi parametrii de
14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
maximală a acestora prin promovarea unui model de consum şi producţie care să permită o creştere
economică sustenabilă pe termen lung şi apropierea treptată de nivelul mediu de performanţă al ţărilor UE."
“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Decuplarea creşterii economice de degradarea mediului prin
inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de valoare adăugată şi apropierea de indicii medii
“Orizont 2030. Obiectiv national: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de ţările membre
“Obiectiv general SDD/UE: Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor
“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu
privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, prin dezvoltarea unor
„Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii
„Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de performanţele de mediu ale celorlalte
V Sănătatea publică
„Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate şi
15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
„Orizont 2013. Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului
medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de sănătate a populaţiei
„Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi de nivelul mediu actual al stării
de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea deplină la nivelul mediu de performanţă, inclusiv sub
“Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială prin luarea în
considerare a solidaritatii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii calitătii vieţii cetăţenilor ca
“Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ modern
pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalităţii de şanse
“Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi instituţional, a
grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale pe termen lung privind populaţia
şi fenomenele migratorii.”
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte state
16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global şi asigurarea
punerii de acord a politicilor interne şi externe ale Uniunii Europene cu principiile dezvoltării durabile şi
statutului, a Romaniei ca ţară donatoare de asistenţă pentru dezvoltare, conform obligaţiilor de stat membru
al UE; stabilirea prioritaţilor şi modalităţilor de acţiune şi alocarea în acest scop a circa 0,25% din venitul
naţional brut (VNB) în 2013 si 0,33% în 2015, cu ţinta intermediară de 0,17% din VNB in 2010."
resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi alocarea în acest scop a circa
“Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea completa a Romaniei la politicile Uniunii Europene în
domeniul cooperării pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocărilor bugetare ca procent din
Alte strategii naţionale îşi propun ca prin atingerea obiectivelor stabilite să contribuie la protejarea
mediului, la îmbunătăţirea calităţii apelor, la cresterea atractivităţii zonelor de turism, astfel încât, gradul
17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
CAPITOLUL II
„Incluziunea socială este definită ca un proces prin care se asigură ca persoanele confruntate cu riscul
sărăciei şi excluziunii să dobândească oportunităţile şi resursele necesare pentru a participa pe deplin la viaţa
„Guvernul Romaniei consideră incluziunea socială un aspect ce trebuie reflectat în toate domeniile
Scopul Strategiei: asigurarea incluziunii socio - economice a cetăţenilor români prin implementarea
unor politici integrate în domeniul educaţiei, ocupării forţei de muncă, sănătăţii, locuirii, culturii şi
infrastructurii sociale.”
Obiectivele Strategiei:
„1. Asigurarea accesului egal, gratuit şi universal al cetăţenilor români la educaţie de calitate la toate
nivelurile în sistemul public de învăţământ, pentru a sprijini creşterea economică şi dezvoltarea societăţii
bazate pe cunoaştere.
eliminarea segregării, precum şi combaterea discriminării pe baze etnice, de statut social, dizabilităţi sau alte
criterii care afectează copiii şi tinerii proveniţi din grupuri dezavantajate, inclusiv rromi.
18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
3.Stimularea creşterii ocupării forţei de muncă a persoanelor aparţinând minorităţii rrome şi creşterea
5. Asigurarea de către instituţiile centrale, locale şi partenerii sociali a condiţiilor de locuit decente în
comunitaţile defavorizate din punct de vedere economic şi social, precum şi asigurarea accesului la servicii
minorităţiilor.
7.Dezvoltarea, de către instituţii, a unor măsuri care, prin serviciile pe care le oferă, să raspundă unor
nevoi sociale ale categoriilor sociale, inclusiv a membrilor minorităţii rrome în domeniile: dezvoltare
Una din marile întrebări la care trebuie să răspundă factorii de decizie de astazi, la nivel mondial, este
cea referitoare la cum va arăta agricultura viitorului, o agricultură care trebuie să hrănească, la fiecare 12-14
ani, un miliard de indivizi în plus. Pe măsura întrebării apar şi răspunsurile. Astfel se pot sintetiza două
curente majoritare:
I Primul curent de gândire (productivist sau biotehnic) are la bază impunerea tehnologiei ca
instrument de asigurare a nevoilor alimentare ale lumii. La baza acestui curent de gândire stă ipoteza că
tehnologia poate înlocui resursele neregenerabile, cum ar fi solul, omul fiind capabil să obţină, din sisteme
agricole fără sol, produse alimentare suficiente. Monocultura este practica permanent întâlnită în acest sistem
19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
biotehnic, în care zonarea culturilor are la bază pretabilitatea specifică a anumitor regiuni, specializate pentru
anumite culturi. Astăzi, sistemul este experimentat preponderent în ţări precum Spania şi ţările nordice
(Finlanda, Danemarca, Suedia), ce nu deţin pământ de bună calitate, şi în ţările mici, precum Belgia,
Luxemburg, Olanda. Sistemul şi-a atins deja limita socială, întrucât consumatorii europeni refuză din ce în
ce mai mult “bombele alimentare cu ceas ” de la Almeria si Murcia din Spania. Astfel de legume arată foarte
bine estetic, dar sunt crescute pe roca brută, în sisteme artificiale, cu vată minerală, perfuzate cu N, P, K prin
sisteme de irigare. Sunt produse fără gust, dopate cu chimicale. Acest curent de gândire este cunoscut astăzi
sub diferite forme, plecând de la sisteme de agricultură de precizie, sisteme agricole fără sol, sisteme
II Al doilea curent de gândire (socioecologist) are la bază construcţia unui sistem trilateral între
planta cultivată, arbore si animal. Potrivit acestuia, sistemul agricol mondial, bazat pe arătură, nu poate hrani
în viitor o populaţie mondială în creştere, din cauza epuizării resursei sale primordiale, solul, şi datorită
comenzii sociale de produse mai sănătoase. Pentru a răspunde acestor două deziderate, sistemul agricol pune
pomul/arborele în centrul tripletei vieţtii (planta anuală- POM/ARBORE-animal). Este vorba de promovarea
de sisteme mixte agrosilvice sau zoosilvice (fermă agrosilvică, fermă zoosilvică, fermă zoopomicolă, fermă
zooviticolă, fermă zoolegumicolă, fermă zoofloricolă), prin plantarea de arbori şi, evident, nu prin
20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
culturilor;
zootehnice protejate;
- crearea unui echilibru între populaţiile patogene pentru culturile agricole şi populaţiile de
pradători.
familiale are la bază conceptul european de fermă familială, în vederea constructiei unui model
Obiectivul major de politică agricolă pe care Romania trebuie să şi-l propună este legalizarea
bucătăriei ţărăncii românce, care este capabila să gătească alimente extrem de apreciate de străini, dar
care nu întruneşte condiţiile de legalitate din punct de vedere sanitar veterinar. Pasul pe care trebuie
să-l facă astăzi o familie de ţărani este organizarea legalităţii procesării produselor alimentare.
Această etapă presupune următorii paşi: înscrierea codului CAEN aferent activităţii de procesare la
21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
sanitar veterinare (ord. 111) pentru spaţiul de procesare; autorizarea de mediu la IPM.
La nivel european şi mondial sunt aplicate canale de vânzare şi anume vânzarea directă şi indirectă.
La prima vedere ţinânt cont de istoria ultimilor ani, cel mai adecvat canal de vânzare a fost canalul vânzării
directe. Totuşi în ultimii ani câştigă teren şi vânzările on line, iar în prezent se construiesc canale mixte
directe/indirecte care asociază beneficiile celor două (Vânzare/Socializare on line împreună cu vânzarea
directă).
a) Vânzarea directă
ecologice şi tradiţionale”, în actual context de globalizare a vânzărilor, putem asocia şi dimensiunea locală.
1.Vânzarea în târguri şi pieţe Prima etapă a vânzării directe şi cea mai răspândită este aceea a
Tradiţionale şi Ecologice din Maramureş în diferite oraşe din ţară (Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, etc.).
Avantajele sistemului:
- din punct de vedere financiar se constituie într-un avantaj deosebit pentru ţărani;
Dezavantajelele sistemului:
- momentul desfăşurării acestuia (vineri, sâmbătă, duminica), când mare parte dintre
22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
- condiţiile climatice deosebite pe care sunt obligaţi să le îndure ţăranii (frig, ploaie,
- sistemul nu permite o fidelizare coerentă a clientelei din cauza prezenţei sporadice în acelaşi
loc.
Vânzarea în magazinele ţăranilor a început timid prin 2008, când apărea primul magazin cooperativă
la Sibiu (Biocop). A continuat în 2011 la Cluj-Napoca (Coşul Ţărănesc), respectiv la Bucureşti (Asociaţia
Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice din Maramureş) şi Alba Iulia (magazinul Asociaţiei
Funcţionarea sistemului
Acest sistem, în care minim cinci ţărani se asociază într-o structură de tip asociativ sau cooperativ,
pentru a-şi vinde producţia, este foarte cunoscut la nivel european (Franţa şi Germania au peste 5000 de
magazine cooperativă fiecare). Magazinele pot să fie specializate (ex. cinci producători de vin) sau
generaliste (ex. cinci producători cu produse diferite: carne, brânzeturi, miere, pâine, ouă). Tendinţa
europeană este dată de magazinele generaliste care sunt mult mai atractive pentru consumatori datorită
diversităţii acestora. Funcţionarea efectivă a magazinului cunoaşte două variante: fie vânzarea este facută în
fiecare zi a săptămânii de către unul dintre producători, fie magazinul angajează vânzători.
23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Avantajele sistemului:
- agricultorul este ocupat cu vânzarea doar o zi pe săptămână, restul timpului câştigat putând fi
Dezavantajelele sistemului
- prejudecăţile care există în rândul ţăranilor români privind noţiunea de asociere sau
cooperativă;
- apariţia unui intermediar (vânzătorul), între ţăran şi consumator, în cazul magazinelor care
angajează vânzători.
Tendinţa agricultorilor europeni este de a abandona încet, încet primele două sisteme de vânzare
directă şi de a se îndrepta atât către vânzarea la domiciliul consumatorilor (sau în puncte intermediare), cât şi
Sistemul constă în organizarea formală sau juridică a două grupuri de producători şi consumatori care
bat palma pe durata vieţii pentru o distribuţie de produse agroalimentare pe bază de abonament săptămânal.
De regulă, acest sistem este focalizat pe distribuţia de produse ecologice, tradiţionale sau “ţărăneşti”.
Organizarea grupului de producători se poate realiza într-o manieră non formală sau juridică (grup de
vânzare). De regulă, grupul se organizează non formal la început, după care, pe măsură ce se stabilizează ca
număr şi compoziţie, se trece la organizarea juridică. Şi grupul de consumatori, la rândul lui, funcţionează o
vreme într-o manieră non formală, până se stabilesc legături puternice între membrii săi, după care alunecă
24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
încet către organizarea juridică. În cazul ambelor grupuri, de producători şi consumatori, organizarea
- organizarea comenzilor;
intermediare de distribuţie);
- consumatorul primeşte la domiciliu sau într-un punct apropiat de casa lui, o dată pe
sănătate”.
25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
- timpul necesar pentru formarea unei comunităţi de consumatori este destul de lung, ţinând
supermarket;
- efortul necesar pentru menţinerea stabilităţii unei comunităţi de consumatori este destul de
mare
4.Vânzarea în fermă
Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vândă producţia direct din fermă. Un astfel de vis este
posibil, de regulă, după parcurgerea cu răbdare, în ordine cronologică, a fiecărei etape de vânzare directă
prezentată mai sus. Un astfel de vis este un obiectiv pe termen mediu sau lung, pe care fiecare agricultor şi-l
Avantaje
Dezavantaje
străine (clienţii);
26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
b)Vânzarea indirectă
Un astfel de sistem este destul de comod şi este luat în calcul de mulţi agricultori români. Însă este
limpede că, din punct de vedere social, economic şi ecologic, un astfel de sistem nu poate să producă
beneficii durabile.
Vânzarea în magazine terţe este o practică curentă pentru agricultori, graţie concepţiei însăşi a
sistemului. La ora actuală, acest sistem este dominant în cazul agricultorilor şi practic inexistent în cazul
ţăranilor. Un sistem mixt a fost propus în ultima vreme de către supermarketuri prin organizarea de târguri în
termen mediu şi lung, chiar dacă pe termen scurt ea poate fi benefică financiar pentru producători. În ultimii
ani, România a cunoscut un fenomen exploziv prin apariţia a sute de magazine ecologice sau tradiţionale,
organizate de către comercianţi. Din păcate, aceste magazine vând peste 90% din produse din ţări străine,
nefiind foarte interesate de promovarea produselor româneşti. O parte dintre agricultorii români este
tentată totuşi să vândă în acest tip de magazine, decizie corectă financiar pe termen scurt, dar nedurabilă pe
termen mediu şi lung. Logica unui comerciant este cunoscută: atâta timp cât afacerea merge, nu renunţă, iar
când aceasta patinează sau nu prea merge, o închide. O astfel de gândire pe termen scurt nu este benefică
pentru agricultor, motiv pentru care comerţul european de produse ecologice şi tradiţionale este realizat de
agricultori, nu de comercianţi.
Avantaje
27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Dezavantaje
- afacerea agricultorului este la mâna magazinului în ceea ce priveşte fixarea preţului, frecvenţa
- mărimea fermei este condiţionată de volumul vânzărilor magazinului (în special în cazul
- riscul intrării în cursa reducerii preţului, atunci când magazinul este un supermarket;
public de masă;
O practică indirectă de vânzare o constituie vânzarea produselor prin curierat. O astfel de practică
presupune parcurgerea fie a unor etape prezentate în cadrul vânzării directe, pentru formarea unei imagini
Avantaje
Dezavantaje
28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
3.Vânzarea on line
Comerţul electronic, bazat pe existenţa unui “magazin virtual”, cunoaşte o explozie nemaicunoscută
vreodată de umanitate în ceea ce priveşte volumul vânzărilor într-o perioadă definită de timp. România
cunoaşte o explozie de astfel de sisteme în ultimii ani. Două variante au fost create până acum, şi anume
- E-comerţul
Sistemul de E-comerţ presupune organizarea unui magazin virtual în care, cu mijloace umane şi
financiare limitate, se poate crea o platformă de vânzare. Sistemul este rapid, comod şi uşor de pus în
practică. Agricultorul şi consumatorul stau acasă în faţa unui calculator şi îşi realizează vânzările şi
consumatori.
- Mobil-comerţul
O variantă de comerţ electronic este dată de sistemul “Mobil -comerţ”, în care magazinul virtual este
realizat pe telefonul mobil „inteligent” sau pe tableta mobilă. Acest tip de comerţ a cunoscut o viteză şi mai
mare de dezvoltare decât “E-comerţul” şi poate fi avută în vedere de către agricultorii care nu au acasă
calculator, dar posedă în schimb un telefon mobil. Doar timpul ne desparte de momentul în care ciobanul din
varf de munte, luând o pauză de la cântatul la fluier, se apucă de vânzarea mieilor direct de pe telefon.
Sistemele de vânzare “multi nivel” se practică în România după anii ’90 de către diferite societăţi
străine. Relativ recent, la Timişoara a apărut o societate care vinde produse ecologice prin sistem M.L.M.,
29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
din păcate de provenienţă străină în mare parte. Cifra de afaceri foarte mare realizată în ultimii ani ne arată
că aceste sisteme pot fi avute în vedere şi pentru produse ecologice şi tradiţionale româneşti.
5.Vănzarea “inteligentă”
Cum nu exista sisteme perfecte, în ultima vreme se lucrează la un “sistem de vânzare inteligentă”
acestora. Fenomenul de globalizare obligă agricultorii la construcţia unor canale de vânzare care să se
adapteze noilor schimbări. Astfel, se pregăteşte lansarea pe piaţă, de către un grup de agricultori, a unui
sistem de vânzare inteligent, care să îmbine avantajelele a mai multor sisteme de vânzare sau socializare
locale. Pentru aceasta este nevoie de o gândire globală şi de acţiune locală. O astfel de economie locală
trebuie organizată pe o distanţă maximă de 100 de km între fermă şi consumator (în România vorbim de
suprafaţa unui judeţ). Pentru a înţelege mai bine aspectele pozitive ale unei astfel de economii vom reda
- furnizarea de produse proaspete consumatorilor, fără să mai fie nevoie de intervenţii chimice
sau fizice (iradiere), pentru a ajuta produsele alimentare „să arate bine”, uneori chiar şi la
distanţe;
- crearea unei legături strânse între ţărani şi consumatori, prin protejarea unei agriculturi
30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Presiunea exercitată de umanitate asupra energiei fosile şi criza actuală a sistemului financiar
mondial obligă umanitatea la gândirea, până în 2050, unei noi economii mondiale, bazate pe resurse
regenerabile şi pe sisteme financiare durabile. Nu mai este posibil să ne imaginăm, peste 10 ani, că un
produs alimentar mai poate să călătorească 5-8000 de km, “din fermă în farfuria consumatorului”, la preţul
litrului de combustibil de la acea vreme. O astfel de gândire ar dubla sau tripla preţul produsului
agroalimentar, ceea ce îl va face nevandabil pe piaţă, iar singurul răspuns al industriei agroalimentare va fi să
Acest nou concept de economie construit pe filosofia finantelor solidare are la baza integrarea în
sistemul actual de economie a noţiunii de capital social şi a legaturilor sociale prin intermediul unor sisteme
economice şi instrumente economice solidare. Cel mai important instrument de ecoeconomie, alături de
băncile etice, îl reprezintă comerţul solidar la nivel local cu multiplele sale fatete.
Banca etică si sistemele de microcredit etic sunt instrumente care funcţionează pe principiile unei
bănci normale, dar care şi-a fixat ca principiu de bază acordarea de “împrumuturi etice” pentru investiţii care
să încurajeze protecţia mediului, precum agricultura ecologică (împrumuturi verzi); producţia şi comerţul
echitabil (împrumuturi echitabile). Aceste sisteme se aplică în ţări cu mari probleme de saracie (India,
Banglades, ţări din Asia de sud-est, America de sud, America Latină) şi au la bază funcţionarea unor sisteme
de microcredit ce funcţionează integrând legăturile sociale şi capitalul social dobândit. Obiectivul acestor
instrumente este de a transforma ţărani nebancabili (excluşi de sistemul bancar clasic) în tarani bancabili.
31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Ca să facă faţă crizei economice, ţări bogate sau sărace crează monede alternative. În acest sens, ne
vom rezuma, din mii de exemple existente în lume, la doar două. Primul exemplu este cel al Elveţiei, o ţară
bogată care, acum 90 de ani, a creat o “monedă complementară virtuală-WIR’. În 2011, schimburile
Al doilea exemplu este cel al unei ţări sărace, şi anume Argentina, care a introdus, de peste 70 de ani,
În majoritatea ţărilor europene funcţionează astfel de “sisteme financiare virtuale de troc”, în care
moneda europeană “euro” este înlocuită parţial cu “monede complementare cu diverse denumiri”. Cum
economia mondială nu dă semne de revenire, rămânând încă multă vreme în criză, astfel de “soluţii
alternative” ar trebui luate în calcul de către guvernul României, mai ales în cazul scenariului nedorit al
Sistemul de achiziţie publică de alimente, la nivelul diferitelor ţări, se ridica la procente importante
din P.I.B. In cadrul acestui sistem, diferite structuri publice (universitaţi, şcoli,gradiniţe, administraţii
naţionale şi locale etc.) fac cheltuieli însemnate cu alimente în cantine şi restaurante, la protocoale, precum şi
la diferite evenimente organizate. In acest context, la nivel european se dezvoltă, în cadrul unor organizatii,
sisteme de parteneriat cu structurile publice, pentru achiziţia de alimente ce provin din sisteme de producţie
solidare. Cel mai cunoscut exemplu european este cel a “Reţelei celor 500 de oraşe solidare, în care circa
254 de primării de oraşe europene au decis ca toate achiziţiile publice de alimente, la nivelul acelor
comunitaţi, să devină achiziţii solidare. Astfel, la nivel national, daca dorim sa dăm o şansă unei agriculturi
32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
ţărăneşti, ce practică prin definiţie un sistem de producţie solidar, trebuie să amendăm legea achiziţiilor
Prezentarea subfunctiilor economice (Servicii publice in amonte; Producţie (P.); Procesare (P.);
Parametri Detalii
în comun de către trei-cinci ţărani, din doua motive esenţiale legate de aspecte
comună Angajatul este angajat pe o norma intreaga la mai multi fermieri (2-4 fermieri)
33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Această structură este necesară pentru situaţia în care agricultorul are nevoie de un
Structuri de înlocuire a Perioada de înlocuire a agricultorului de către agricultori ucenici în fermă este
Agricultorul ucenic preia ferma din punct de vedere juridic şi financiar. Pe această
Parametri Detalii
Obiectiv Fixarea ca obiectiv, pentru 2020, ca 60 % din teritoriul agricol naţional (circa 9
Teritorii pentru Teritoriile strategice recomandate pentru agricultura de calitate din Romania
34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Parametri Detalii
Obiectiv Obiectivul major de politică agricolă pe care Romania trebuie să şi-l propună este
implicit a vânzării
Toţi ţăranii vizează să parcurgă cele cinci etape din actul de vânzare directă, pentru a ajunge la
Parametri Detalii
Obiectiv Visul oricărui agricultor este să reuşească să-şi vândă producţia direct din fermă. Un astfel
35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
5 pasi) serviciile complementare din ferme (servicii agroturistice, agropedagogice, sociale etc.);
diversitatea produselor;
Avantajele economie de timp pentru vânzarea produselor, valorificată în cadrul familiei;crearea unei
vanzarii in legături pe termen lung cu consumatorul; crearea unei economii locale din care profită
ferma regiunea.
Dezavantajele - necesitatea diversificării activităţilor fermei, pentru asigurarea unui venit decent;
36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Parametri Detalii
Noţiunea de calitate a alimentelor, asa cum este văzută astazi în România, trebuie să evolueze şi ea
datorită cerinţelor consumatorilor care solicită depăşirea criteriilor de natura vizuală (mărime, formă,
culoare, preţ) şi integrarea altor criterii de calitate (organoleptice, etice, nutriţionale, reziduale şi
tehnologice). Astfel, pe lângă indicatorii de calitate vizuala, trebuie integraţi indicatorii de calitate
organoleptica (gust, savoare, arome); de calitate nutritională (conţinut in vitamine, glucide, proteine, lipide,
37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
enzime); de calitate reziduala sau ecologica (continut in nitrati, nitriti, metale grele, pesticide); de calitate
tehnologică (rezistentă la păstrare si transport);de calitate etică (agricultura ecologică, agricultura raţională,
agricultură durabilă, agricultură ţărănească, agricultura tradiţională, produse tradiţionale (DOP, IGP, TSG),
produse fermier, label rosu). Grijă faţa de sănătatea consumatorului şi faţă de protecţia mediului înconjurator
sunt doua obiective estenţiale pentru ţăranii care practică agricultură ecologică. Pentru a putea masura
fiecare indicator de calitate în parte, a fost construit la nivel european un “Sistem Global de Analiza” care
integreaza :
- metode de analiza biotechnica sau tehnostiintifica (metoda Kirlian si GDV, Gaz Discharge
Echilibrarea venitului într-o fermă ţărănească, în anii care vin, trebuie să ţină cont de o serie de
obiective de natură socială, precum producţia de alimente de calitate, de alimente traditionale, montane,
locale, care sa fie puse în valoare prin intermediul unor ferme agropedagogice şi agroturistice. Astfel de
obiective au putut fi atinse la nivel european doar în cadrul unor ferme ţărănesti familiale, datorită
38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
demonstrative, Fermă socio/ terapeutică, Servicii comunitare, Activităţi culturale, Activităţi politice,
Activităţi sociale, Fermă agro-lingvistică, Fermă de prod. Tradiţionale, Fermă de produse etice, Ferme de
O mare provocare care stă în faţa ţărăncii române este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă, la
statutul de ţărancă/profesor.
Printre cele mai simple modalităţi de fidelizare a unei clientele de către un agricultor se numără şi
ferma agropedagogică. O astfel de fermă permite unei clase de elevi să înţeleagă modul de funcţionare a
fermei prin participarea acestora la diferite activităţi. La nivel european, vorbim de o legislaţie aferentă
fermelor pedagogice şi de un fenomen în care peste cinci milioane de elevi petrec minim o zi într-o fermă, de
regulă ecologică. Se pregăteşte, pe de o parte, generaţia consumatorului de mâine, iar pe de altă parte, se mai
corectează, prin intermediul copiilor, anumite comportamente de cumpărare greşite ale părinţilor. Este vorba
de o educaţie a părinţilor prin intermediul copiilor, fenomen care îşi pune amprenta activ în mediul
actul său de cumpărare. De regulă, ferma pedagogică oferă contra cost şi o masă de prânz la solicitarea
elevilor sau părinţilor, formând astfel un venit complementar pentru ţăran. Acest tip de serviciu benevol,
adus de ţăran societăţii de astăzi, nu este deocamdată remunerat de către PAC, în schimb este prevăzut a fi
39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Exemple:
octombrie 2011, de către “Coşul Ţărănesc” Cluj Napoca - sistem în care, în fiecare săptămână, o clasă de
elevi cu părinţii şi profesorii lor participă la un eveniment pedagogic la magazin. Asfel, în cadrul
evenimentului săptămânal, un ţăran îşi prezintă povestea (povestea găinii fericite; povestea pâinii negre;
povestea sucului natural de mere; povestea ţuicii; povestea mierii de albine etc.). O aplicaţie mai cunoscută a
fermei pedagogice o reprezintă fermele de practică, în care elevii şi studenţii îşi desăvârşesc o parte din
pregătirea profesională.
Parametri Detalii
publicului participant;
Conditiile din ferma: trebuie sa respecte legislatia in vigoare in materie sociala; sanitar
veterinara; sanitara; securitate; asigurare; Logistica minimala: sala de primire; toalete; apa;
trusa de farmacie; parking; cadru primitor Public vizat: Prescolari; Scolari; Liceeni; Studenti;
40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
respectarea unei curricule şcolare (preşcolari şi şcolari); Extraşcolar: Vizitele sunt organizate în special
creat la Cluj Napoca, de către “Coşul Ţărănesc” Cluj Napoca (povestea găinii fericite; povestea pâinii negre;
povestea sucului natural de mere; povestea ţuicii; povestea mierii de albine etc.)
O altă provocare care stă în faţa ţărancii române este aceea de a evolua de la statutul de ţărancă, la
statutul de manager de agropensiune. Una din marile bogăţii pentru un ţăran român, care nu este pusă deloc
în valoare de către acesta, este casa în care locuieşte. Punerea în valoare a acestei case este destul de simplă
şi presupune începerea unei proceduri de acordare a unei “margarete” de către ministerul de resort. Pe baza
unei solicitări scrise, responsabilul cu turismul în cadrul consiliului judeţean face o vizită în teren şi
agricultorii la căutarea unor surse de venit complementare în sezoane mai puţin intense, prin oferirea de
servicii comunităţii din care fac parte. O astfel de abordare îi permite şi comunităţii să valorifice şi să
remunereze o mână de lucru locală, de încredere, mai ieftină, pentru diferite servicii cu încredinţare directă,
necesare periodic:
a) Servicii de deszăpezire;
b) Servicii sezoniere de iarnă (salvamont, monitor de ski etc.);
c) Servicii de întreţinere a vegetaţiei şanţurilor din jurul arterelor de circulaţie rurale;
d )Servicii de întreţinere a păşunilor (eliminarea vegetaţiei, locuri de adăpat etc.);
41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Parametri Detalii
Obiectiv Fenomenul de exod rural crează în sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural, prin
abandonarea terenurilor. Astfel, spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural, cu
grave consecinţe pentru bugetul ţăranilor rămaşi. În acelasi timp spaţiul rural nu mai devine
tehnica necesară.
Se formează astfel un venit suplimentar pentru ţăran, în anumite perioade când în fermă
comunitate, s-a creat premisa unui demers asimilator între gestiunea unui ecosistem ca
- Tăiatul şi transportul lemnelor de foc pentru instituţiile publice şi pentru familiile sociale;
42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
culturale, este esenţială pentru reuşita actului de vânzare directă. Această implicare are la bază organizarea
Parametri Detalii
directa -construcţia unei relaţii de încredere între ţăran şi consumator, prin fidelizarea acestuia; -
43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Parametri Detalii
Obiectiv Organizarea politicilor agricole la nivelul unei comune presupune organizarea ţăranilor
într-o structură adecvată care, la nivel european, poartă denumirea de camera agricolă.
Ţăranii dintr-o zona (sat sau comuna), interesaţi de continuarea activităţii agricole,
devin membrii cu drept de vot prin aderarea voluntară la Camera Zonala, ce devine
Decizia de înfiinţare a unei C.A.Z. poate fi luata de sus în jos, către C.A.J., dacă deţine
un buget suficient pentru cât mai multe structuri zonale, sau poate proveni de jos în sus.
44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Parametrii Detalii
Obiectiv Implicarea taranului în viaţa socială a comunităţii şi în viaţa profesională a sectorului sau
Activităţi Membru sau responsabil în O.N.G. legate de viaţa comunităţii :Asociaţia Fiilor Satului;
Membru sau responsabil in asociaţii profesionale : la nivel local; la nivel judeţean;la nivel
utilizatorilor de apa;
45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Parametrii Detalii
Obiectiv Învăţarea limbii române de către tineri europeni prin integrarea acestora pe o durată
Activităţi Cadrul legal european şi mondial permite la ora actuală funcţionarea mai multor reţele
Pe baza unui contract ţăranul şi stagiarul îşi asumă obiectivele stagiului prin participarea
maxim 6 ore pe zi. Stagiarului i se asigură casa, masa (bani de buzunar la latitudinea
taranului). Stagiarul îşi asigură cheltuielile de transport între fermele de stagiu lingvistic.
De regulă durata stagiului este predefinitată dar de la caz la caz durata stagiului poate fi
redusă ân caz de incompatibilitate între părţi sau crescută în caz de înţelegere deosebită
între părţi.
Exemple de activitati: Activităţi de învăţare teoretică a limbii; Activităţile cotidiene ale familiei în
casă; Activităţile cotidiene ale familiei în fermă; Activităţile cotidiene recreaţionale ale familiei; Activităţile
46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Când spui tradiţie, spui identitate alimentară pentru un agricultor sau o comunitate. Identitatea ia
forma unui paşaport alimentar care permite accesul pe o piaţă conştientă ce apreciază valori precum tradiţia,
Noţiunea de tradiţie a unui produs agroalimentar este sinonimă în multe situaţii cu ceea ce produce
un ţăran român. Mulţi ţărani care au atestat un produs tradiţional au început să trăiască mai bine construindu-
şi o afacere. Simpla adăugare a cuvântului „tradiţional” pe o etichetă face ca acest produs să se vândă mai
bine, consumatorul român fiind sătul de produsele chimizate cu care este hrănit în ultima vreme. Această
nevoie de produse tradiţionale duce şi la derapaje din partea unora care folosesc acest termen de „tradiţional”
pe eticheta sau în denumirea magazinului, în afara legii. Pentru a putea trăi mai bine, acesta trebuie să
conştientizeze că face un produs deosebit şi că, pentru a putea comunica acest lucru unui consumator, trebuie
să ateste produsul ca fiind tradiţional. Din păcate, nu mai este suficient să spui, ca ţăran, că produci în mod
tradiţional, pentru că nu te mai crede nimeni. Astfel, pentru a creşte valoarea adăugată a unui produs
ţăranesc, trebuie realizată atestarea acestuia din punct de vedere legal. Paşii de parcurs pentru atestarea unui
- atestarea la nivel naţional (depunerea la DADR a unui caiet de sarcini conform legii din partea
operatorului; verificarea în teren de către DADR a conformităţii caietului de sarcini cu realitatea; publicarea
caietului de sarcini pe site-ul MADR pentru eventuale contestaţii; eliberarea certificatului de către MADR).
- atestarea la nivel european (depunerea la MADR a unui caiet de sarcini de catre un grup de
producători (minim 5); trimiterea caietului de sarcini la Comisia Europeană şi publicarea pe site-ul Comisiei
Europene; perioada de opoziţie de 12 luni în care orice persoană din cele 27 de state membre poate contesta
47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Activităţi O serie de agricultori fac paşi însemnaţi în direcţia obţinerii unor produse de calitate. Astfel
regăsim la nivel naţional agricultori care pe cale voluntară fac pasul înspre obţinerea de
produse tradiţionale (DOP; IGP; TSG) ca şi o primă etapă înspre obiectivul final de calitate
la nivel individual (prin construcţia unui paşaport alimentar individual de către un agricultor:
la nivel de microregiune sau judeţ (paşaport alimentar microregional sau judeţean: ex. Brânza
de Ţaga) ;
48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Parametrii Detalii
servicii nonagricole.
parte din nevoile ei (bunuri, servicii) să o asigure prin schimb intre membrii comunităţii.
Schimbul de bunuri şi servicii are la baza o referinţă de schimb sub forma unei “monede
baza căruia îşi procură de la membrii asociaţiei bunuri şi servicii ce se regăsesc într-un
membru în aşa fel încât la sfârşit de an creditul şi debitul fiecărui membru să fie nul dacă
este posibil.
Imbracaminte; Artizanat
Exemple de servicii: Tăiat şi transport lemne din pădure; Cules prune, etc...; Cosit iarba; Adunat fân;
- Fermă ecologică
- Fermă biodinamică
- Fermă energetică
49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
- Servicii de polenizare
- Fermă recreaţională/divertisment
- Servicii de agromediu
(servicii ecologice)
Cel mai important efect social pe care ferma ecologică europeană îl produce este cel legat de
menţinerea unui ţesut social echilibrat în spaţiul rural. Acest efect social este generat de articularea
socioeconomica a activităţilor unei ferme ţăraneşti în jurul familiei. Astfel, s-a creat un sistem de agricultură
familială ţărănească, în care se crează locuri de muncă pentru membrii familiei care, de altfel, generează şi
marimea fermei. De regulă, ferma este construită în jurul părinţilor şi eventual a unuia dintre copiii adulţi, în
vederea transmiterii acesteia. Structura economică a activitaţilor într-o fermă familială este extrem de bine
definită. În mod obişnuit, bărbatul preia activităţile legate de productie, iar soţia activităţile de procesare,
socioeconomic a stat ca principal obstacol în calea “exodului uman” din spaţiul rural european, iar României
de astăzi îi vine ca o manuşă pentru evitarea aceluiaşi fenomen. Într-o Românie în care menţinerea fermei
ţărăneşti familiale este văzută doar ca “tampon social si electoral”, avem nevoie şi de alte motivaţii pentru
menţinerea acesteia, precum cele de natură economică, în urma transformării acesteia într-o unitate
comercială. O astfel de fermă se adaptează foarte bine realităţilor socio-economice ale Romăniei din zonele
50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Toată lumea ştie că un produs alimentar de la ţară este mai sănătos decât cel cumpărat de la oraş, şi
totuşi consumatorul cumpără prea puţin de la ţăranul român. În aceste condiţii, ţăranul mai trebuie să
realizeze doi paşi în direcţia creerii unei valori adăugate pentru produsele sale, din care primul este
certificarea ecologică a producţiei, acolo unde acest lucru este posibil. Prin această certificare, ţăranul mai
are acces şi la două subvenţii consecutive de la APIA (subvenţia de conversie la agricultura ecologică,
respectiv pachetul 5 de Agromediu de Agricultura Ecologică). Chiar dacă mulţi ţărani fug după această
subvenţie, ea nu trebuie să devină un scop în sine, pentru că, dacă analizăm situaţia la nivel european, vom
3.Alegerea operatorului de certificare este un lucru foarte serios de luat în seamă. De fapt, prin
certificare, un ţăran face dovada seriozităţii sale în relaţia cu sănătatea consumatorului. Prin ştampila de
„ecologic” se transmite de către certificator consumatorului un mesaj, că acest ţăran este un om serios şi
responsabil care are grijă de viaţa consumatorului. Certificatul de produs ecologic pentru un ţăran este, de
fapt, un fel de “certificat de bună purtare” sau, mai bine spus, un „paşaport de intrare în curtea
consumatorului”. Ţăranul ştie din moşi strămoşi că, atunci când porneşti la un drum lung, nu te însoţeşti cu
orişicine. Un consumator de fapt se uită pe etichetă şi caută numele certificatorului atunci când cumpără un
produs agroalimentar. În acest nume are mai multă sau mai puţină încredere, şi în funcţie de acest lucru
51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Elementul major furnizat de certificarea ecologică a unui produs este încrederea. Ori, încrederea între
oameni a dispărut de ceva vreme, iar procesul de recâştigare a încrederii între agricultori şi consumatori
necesită timp. Fiind vorba de un proces pe termen mediu şi lung vor câstiga doar agricultorii care vor avea
răbdare în fidelizarea unei clientele proprii, pe durata vieţii active a acestora. De la o gândire pe termen
scurt, ţăranii trebuie să treacă la o gândire pe termen lung, dacă vor să trăiască mai bine.
Parametri Detalii
Biomasă silvică şi Salcâm, plop, salcie, mesteacăn, dejecţii animale, porumb, sfeclă, rapiţă, canolina,
Energie hidro Amplasarea turbinei: direct pe cursul de apă pentru preluarea amplitudinii cursului
de apă;în lateral prin devierea cursului de apă şi realizarea unei căderi de apă;
Energie Sisteme de puturi verticale;
geotermala Sisteme de tubulatură orizontală;
52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
13.Ferma recreaţionala/divertisment
complementare producţiei de biomasă energetică (plantaţii energetice, perdele de protecţie). Chiar dacă nu
va exista o remunerare efectivă a statului pentru aceasta funcţie, ţăranul poate să aducă venituri suplimentare
Parametrii Detalii
Obiectiv Crearea unui cadru recreaţional sau de diversiment pentru clienţi coroborat cu aducerea
biomasă silvică (plantaţii energetice, perdele de protecţie; păduri, etc.). Chiar dacă nu va
exista o remunerare efectivă a statului pentru această funcţie, ţăranul poate să aducă
venituri suplimentare prin prestarea acestor servicii în mod direct sau indirect.
Tip de investiţie:
protecţie; Benzi florale; Baltă; Lac; Heleşteu; Labirint istoric (cultura de porumb, stuf
Artizanat;
53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Parametrii Detalii
APIA (RO) P3/M 214. ;Pajişti importante pentru păsări Crex crex; Lanius minor; Falco vespertinus;
P.5/M. 214 Agricultura ecologica:ex. 393 euro/ha Pomi; 155 euro/ha culturi furajere -
P.7/M.214: Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu
APIA (Fr) - Protecţia agrobiodiversităţii din ferme prin instalarea de perdele de protecţie - 150
euro/ha;
APIA (It) - Prezervarea agrobiodiversităţii în ferme pomicole prin instalarea de caşute pentru păsări
-175 euro/ha;
Măsuri în alte - utilizarea de sisteme zoopomicole, zooviticole, zoolegumicole; utilizarea de sisteme de
ţări U.E. cultura agro/silvice sau zoo/silvice; utilizarea de păşuni permanente; utilizarea de
populaţii locale; utilizarea de soiuri şi rase rare; parcele menţinute în ogor negru; parcele
animal; efectuarea arăturii pe curbe de nivel; sisteme de producţie în aer liber; sisteme de
54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Parametrii Detalii
Obiectiv Obiectivul major vizat de această activitate este crearea unei linii de minimă rezistenţă la
nivelul unei ferme agricole prin adapostirea, ântreţinerea şi înmulţirea acestei bogăţii ce ne-
a mai ramas pentru a răspunde provocărilor actuale. Schimbările climatice majore alături de
Activităţi - Inventar şi crestere de rase rustice animale rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de
stres; Inventariere şi plantare de populaţii locale pomicole rezistente la boli, dăunători ţi alţi
locale floricole rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres; Inventariere şi plantare de
populaţii locale de specii cerealiere rezistente la boli, dăunători şi alţi factori de stres;
locale de arbori, arbusti, plante din flora sălbatică rezistente la boli, dăunători şi alti factori
55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Una din marile provocări pentru ţăranul român este aceea de a evolua de la “ţăran” la “gestionar de
peisaj”.
Fenomenul de exod rural crează în sine şi efecte distructive la nivelul peisajului rural, prin
abandonarea terenurilor. Astfel, spaţiul rural nu mai devine atractiv pentru turismul rural, cu grave
Reforma actuală a PAC defineşte, pentru perioada 2014-2020, un buget structurat pe obiective
extrem de clare, printre care cel mai important este inversarea tendinţei de transformare actuală a ţăranului în
agricultor. Capitolele bugetare sunt astfel structurate, încât se doreşte o redefinire a noţiunii de ţăran şi,
implicit, o implicare a acestuia într-o gestiune mai echilibrată a spaţiului rural. Se doreşte o basculare a
noţiunii de agricultor în aceea de ţăran, mult mai adecvată realitaţilor socio-economice şi politice actuale ale
societăţii.
Această reformă va crea trei tendinte majore vizând noţiunile de agricultor şi ţăran:
1) prima tendinţă este legată de transformarea obiectivelor fermelor agricole industriale (cca 10% din
agricultorii europeni), prin integrarea anumitor parametrii de natura socială şi ecologică, în fermele acestora.
O serie de măsuri din noua PAC prefigurează această tendinţă (plafonarea subvenţiilor la o anumită
suprafaţă; condiţionarea subvenţiilor doar pentru agricultori activi; creşterea nivelului de ecofiscalitate prin
2) a doua tendinţă este cea legată de o redefinire a noţiunii de ţăran şi a transformării multor
agricultori în ţărani. Ştiind că, la nivel european, peste 40% dintre fermele familiale comerciale vest
europene au suprafete mici (2-50 ha), aceşti agricultori sunt vizaţi de tendinţa de a redeveni ţărani. Pasul pe
56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
care aceşti agricultori trebuie să-l facă nu este foarte mare în cele mai multe situaţii. Pasul este unul
obligatoriu pentru aceştia, altfel ei vor dispărea din peisajul agricol din cauza presiunilor exersate de fermele
agricole industriale.
3) a treia tendinţă este legată de transformarea fermelor de subzistenţă (1-5 ha) din estul Europei
(Romania, Polonia, Bulgaria etc. ), ce reprezintă circa 50 % din totalul fermelor europene, în ferme ţăraneşti
comerciale. Pasul ce trebuie făcut este unul serios, dar situaţia este fără ieşire. Ţăranul care nu face pasul,
iese din sistem şi intră în istorie. Dispariţie sau adaptare - se va citi simbolic pe fruntea acestuia în următorii
ani.
Conform teoriei lui David R. Davila-Villers (1997), fenomenul de industrializare, cuplat cu cel de
liberalizare, în contextul actual de mondializare, ne permit identificarea a “trei categorii de lumi rurale”:
agricultori/antreprenori, prezentată mai sus ca prima tendinţă. Puterea economică îi permite un rol
important în viaţa politică şi socială la nivel local sau global. În Romania această categorie este
reprezentată de marii investitori, preponderent din agricultura din Baragan, Dobrogea, Campia de
- Rural World2 (R.W.2), reprezentată de fermele familiale prezentate mai sus ca a doua
tendinţă. Această lume oscilează între perspectiva fericită de a ajunge în prima categorie de
agricultori/antreprenori sau perspectiva nefericită de a ajunge în categoria a treia (vezi mai jos). Este
o luptă filozofică între tradiţie şi modernitate, ce se petrece în mintea fiecaruia, între statutul de
ţăran/agricultor şi cel de agricultor/ţăran, în care doar trecerea timpului poate oferi un răspuns. La
nivelul unui judeţ din România, vorbim astazi de cca 30-100 de ţărani/agricultori în această
categorie.
57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
prezentată că a treia tendinţă. Această lume nu are decât două opţiuni: fie integrează a doua tendinţă
(Rural World 2), fie dispare. Mare parte din ţăranii României de azi se regăsesc în aceasta situaţie
neconfortabilă. La nivelul unui judeţ vorbim de circa 10-12 000 de ţărani în aceasta categorie.
Cum cele “trei lumi rurale” se întâlnesc pe aceiaşi piaţă, în acelaşi sistem economic,
diferenţele majore de ordin structural dintre acestea le pun în faţă doar opţiunea confruntării
filozofice, economice, sociale si politice. Această confruntare ideologică între Tradiţie şi Modernitate
creaza un raport de forţe între cele trei lumi rurale în care regăsim pe de o parte:
- agricultorii/antreprenori din prima categorie (R.W. 1), ce se opun vehement categoriei a treia (RW
- pe de alta parte, sunt ţăranii din categoria a treia (RW 3) şi o parte însemnată din ţăranii din RW.2,
ce se opun modelului technico-economic reprezentat de prima categorie. Aceste doua lumi, la rândul lor, vor
forma în timp o singura lume (RW2), pe măsură ce o parte dintre ei (RW 3) vor intregra contextul unei
ferme familiale ţăraneşti comerciale. Mare parte din ţăranii din R.W.3 vor pierde pariul cu adaptarea la RW2
şi vor dispărea din peisajul agricol, cu toate consecinţele aferente pentru mediul rural.
Politica are ca şi obiectiv strategic valorificarea teritoriilor rurale din punct de vedere economic
social şi ecologic ţinînd cont de diversitatea acestora şi a populaţiilor prezente în spaţiul rural.
Ea are are o ambitie strategică ce deriva din cele 3 mari obiective ale PAC:
dezvoltarea unei economii competitive creatoare şi menţinătoare de locuri de muncă în sectorul primar
58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
naturale şi combaterea schimbărilor climatice): asigurarea unei gestiuni durabile a resurselor naturale (apă;
echilibrată a zonelor rurale): promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate pentru populaţiile rurale
ţinand cont de diversitatea acestora şi asigurarea unei gestiuni durabile a patrimoniului cultural;
PNDR PNDR
L.1 Promovarea unei creşteri ce respectă mediul şi care luptă împotriva O.2. P3.
59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Ecologic/ dezvoltare rurală durabilă care presupune îmbinarea armonioasă între componenta
60
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
- Exodul rural şi necesitatea menţinereii unui ţesut social echilibrat în mediul rural;
agricole;
2014-2020
- Sectorul de agromediu;
zoolegumicole; zoofloricole);
- Servicii de silvomediu;
- Transferul de cunoştinţe;
- Servicii de consiliere;
62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
- Cooperare;
- Programele subtematice:
- Tineri agricultori;
- Zona montana;
evenimente catastrofale.
evenimente catastrofale.
3) Gestionarea riscurilor.
5)Fonduri mutuale pentru bolile animalelor şi ale plantelor şi pentru incidenţele de mediu.
bază.
63
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
CAPITOLUL III
Caracteristici demo-geografice
Regiunea Sud - Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km2 sau 15 % din
suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 ale României.
Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului,
podişul Dobrogei cu Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi
Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi
este mărginit la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu
specific climatic continental. În 2012, Regiunea avea o populaţie de 2.846.379 locuitori, reprezentând 13,1
% din populaţia ţării; densitatea de 79,6 loc/kmp este sub media pe ţară (90,7 loc/kmp), cea mai mare
densitate a populaţiei fiind în judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu
acelaşi nume, iar cea mai mică, în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp), unde condiţiile naturale şi economice sunt
mai puţin propice.Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea
forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa. Reţeaua de
localităţi a regiunii Sud - Est era alcătuită din 35 de oraşe (dintre care 11 erau municipii) şi 1.447 de sate
(organizate în 354 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este Constanţa (307.447 locuitori), urmat de
Galaţi (298.941 locuitori), Brăila (locuitori), Buzău (137.161 locuitori), Focşani (101.294 locuitori) si Tulcea
(92.676 locuitori).
64
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
În 2012, populaţia ocupată reprezenta 36,1% din total, cea mai mare parte în servicii (44,5,%) şi
agricultură (32%), urmate de industrie (23,5%). Se remarcă ponderea ridicată a populaţiei ocupate în sectorul
serviciilor în judeţele Constanţa şi Galaţi, datorită staţiunilor turistice din lungul litoralului şi prezenţei
porturilor Constanţa şi Mangalia, şi respectiv Galaţi. Spre deosebire de acestea, în judeţul Vrancea,
aproximativ 49% din populaţia ocupată lucrează în agricultură, iar 62% din populaţia judeţului locuieşte în
mediul rural. Şomajul, cu o valoare de 6,4% (2005) depăşeşte media ţării (5,9%). Disponibilizările din
industria metalurgică (MITTAL GROUP) au determinat ca judeţul Galaţi să deţină cea mai ridicată rată a
şomajului (8,3%), urmat de Buzău (7,4%) si Brăila (6,8%). Lipsa locurilor de muncă adecvate, salarizarea
neatractivă, dar şi calificarea necorespunzătoare determină plecări masive a activilor spre arealele de creştere
economică din ţară sau străinătate. Migraţia cea mai accentuată se înregistrează în judeţul Vrancea, în special
din cauza structurii economice neconsolidate, unde populaţia tânără a părăsit masiv localităţile pentru a lucra
în străinătate.
65
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Economia regională
Cu un PIB care reprezintă 11,3% din economia ţării, regiunea se situează pe locul 6, în timp ce pe
locuitor acest indicator se situează sub media naţională. Până în 2012, productivitatea muncii deţinea o
poziţie de mijloc între regiunile ţării, cu valorile cele mai ridicate în judeţul Constanţa. Specificul Regiunii
Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila -
Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale complexe izolate (Buzău, Focşani), areale cu specific
turistic (litoralul şi Delta Dunării) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole. Regiunii îi este
servicii, turism) şi agricole. Această situaţie este generată de specializarea intra- regională. Astfel, Galaţi şi
Constanţa sunt caracterizate de o rată mai mare a populaţiei ocupate în industrie, Buzău şi Brăila cu procente
mai mari de populaţie ocupate în agricultură, Constanţa, Galaţi şi Tulcea în construcţie şi servicii.
Restructurările industriale care au avut loc în procesul tranziţiei la economia de piaţă, au dus la creşterea
masivă a şomajului în marile centre de industrie grea (Galaţi, Brăila, Buzău) şi în micile centre urbane
mono-industriale. Activitatea intensă de construcţii de locuinţe proprietate privată din jurul marilor centre
urbane, litoral şi alte areale turistice din Subcarpaţi a preluat o parte din forţa de muncă disponibilizată şi
astfel şocul social al disponibilizărilor a fost atenuat. Deşi zona Brăila - Galaţi, Constanţa - Năvodari a fost
marcată de un puternic fenomen de disponibilizări, ultimii ani prezintă un oarecare reviriment al activităţilor
industriale, respectiv un proces de stabilizare a întreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe
industriale restructurate. Astfel, pot fi menţionate atât întreprinderile (textile) care funcţionează la Brăila cât
industriei îl reprezintă Buzău, unde au apărut numeroase întreprinderi noi, ca de exemplu cele de prelucrare
66
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
superioară a lemnului şi sticlei, etc. Spre deosebire de acest proces de oarecare stabilizare economică a
marilor centre urbane, oraşele mici nu reuşesc să-şi găsească echilibrul, pierzând în continuare locuri de
muncă (Babadag, Negru Vodă, Hârşova, Făurei, Tulcea, Măcin, etc.). Aici nu există investiţii străine şi din
cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri, alimentări cu apă, canalizări, etc). Arealele de maximă sărăcie
cuprind nordul judeţului Galaţi, estul şi sudul Brăilei, nordul Dobrogei, Delta Dunării, precum şi estul
Judeţului Vrancei.
Infrastructura Transport
Regiunea este străbătută de importante coridoare de transport care asigură legătura centrelor urbane
cu capitala ţării, între care se remarcă marile artere rutiere europene (E60, E85, E87, E70, E581). Din cei
10.856 km drumuri publice regionale, doar 19,4% sunt modernizaţi, regiunea înregistrând cea mai mică
pondere pe ţară. Valoarea redusă a indicatorului referitor la densitatea drumurilor pentru Tulcea se explică
prin faptul că Delta Dunării acoperă aproape jumătate din suprafaţa acestui judeţ.
Principalele problemele ale reţelei de drumuri sunt: calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de
iluminare şi marcare stradală, iar situaţia drumurilor în mediul rural este critică, majoritatea localităţilor
rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate. Inundaţiile din anul 2010 au arătat nu numai insuficienţa
reţelei rutiere dar şi lipsa unei strategii privind măsuri de protecţie activă a acestora. S-a dovedit că nu există
posibilităţi reale dar şi economice pentru trasee de rezervă, existând pericolul izolării unor areale cât şi
întreruperii legăturilor dintre marile regiuni ale României. Tot în această situaţie s-a evidenţiat şi starea
precară a podurilor rutiere. Există două elemente esenţiale în regiune care favorizează transportul naval:
fluviul Dunărea şi Marea Neagră. Portul maritim Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră şi al patrulea
din Europa, oferă servicii (facilităţi) pentru toate tipurile de transport (auto, feroviar, maritim, aerian), fiind
67
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
utilat cu depozite şi terminale pentru toate tipurile de bunuri. Acest port este situat la intersecţia dintre
Utilităţile publice
Regiunea Sud-Est înregistra, în anul 2010, o pondere ridicată a străzilor orăşeneşti modernizate, 69%
din cei 2 954 km de străzi orăşeneşti din regiune, fiind modernizaţi. Există însă mari diferenţe intraregionale,
judeţele Buzău, Constanţa şi Galaţi având peste 70% străzi orăşeneşti modernizate, faţă de doar 46% în
judeţul Vrancea. Această situaţie se datorează prezenţei atât a unor oraşe mari, cât şi a unora mijlocii (Buzău,
Constanţa, respectiv Galaţi) - în cazul primelor trei judeţe - în care majoritatea străzilor sunt modernizate, în
timp ce în judeţul Vrancea, oraşului Focşani i se adaugă doar patru oraşe mici (sub 20.000 de locuitori) - în
care doar o mică parte a străzilor sunt modernizate.În privinţa utilităţilor publice de bază, la sfârşitul anului
2005 Regiunea Sud-Est ocupa al doilea loc la nivel naţional în privinţa lungimii simple a reţelei de
distribuţie a apei potabile (17,4 % din total pe ţară), iar din numărul total de localităţi 80% aveau instalaţii de
alimentare cu apă potabilă, acestea concentrându-se mai mult în judeţele Constanţa şi Brăila - apropiate de
Dunăre, şi mai puţin în Buzău şi Vrancea. Însă, trebuie menţionat că foarte multe din aceste instalaţii
prezintă un grad avansat de uzură, necesitând reabilitarea şi chiar înlocuirea lor.O situaţie îngrijorătoare
există în cazul reţelei de canalizare, doar 22,1% din localităţile regiunii fiind dotate cu această utilitate. La
nivel intraregional, există aceleaşi diferenţe, dacă avem în vedere că 70% din localităţile dotate cu canalizare
sunt localizate în cele trei judeţe estice ale regiunii (Constanţa, Galaţi şi Tulcea).
68
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Educaţie
La nivel regional, în anul şcolar 2011/2012, în învăţământul public existau 570 grădiniţe, care au
trebuit să facă faţă creşterii numărului de copii înscrişi, în ultimii ani. Pentru învăţământul primar şi
gimnazial, existau 1.000 de şcoli, iar cel liceal era deservit de 176 de licee. Acestora li se adaugă 9 şcoli
profesionale şi de ucenici, precum şi 11 unităţi postliceale, a căror bună funcţionare este esenţială pentru
asigurarea pieţei forţei de muncă cu persoane calificate în diferite domenii.Pentru formarea unei forţe de
muncă înalt calificate, absolut necesară pentru asigurarea dezvoltării regiunii, este esenţială buna funcţionare
a celor 9 universităţi cu 58 de facultăţi existente în regiune. Cele mai importante sunt universităţile din
Constanţa şi Galaţi.
Sănătate
În regiune există 47 de spitale, dintre care 24 sunt localizate în Constanţa şi Galaţi. De asemenea, în
regiune îşi mai desfăşoară activitatea 13 policlinici şi 41 dispensare medicale, la care se adaugă alte tipuri de
unităţi sanitare. Serviciile medicale pentru populaţia din mediul rural sunt slab dezvoltate, fiind necesară
organizarea unui proces de planificare medicală. Speranţa de viaţă este în medie de 71 ani pentru bărbaţi,
respectiv 75 ani pentru femei. Infrastructura de sănătate din regiune, atât din punct de vedere al
construcţiilor, cât şi al dotărilor, este precară, fiind necesare reabilitarea clădirilor, precum şi dotarea
corespunzătoare a acestora.
Servicii Sociale
Trei din cele 6 judeţe (Buzău, Vrancea şi Tulcea) nu au centre de zi. Copii sunt ocrotiţi în instituţii de
tip familial (65,7%) sau de servicii rezidenţiale (34.3%). La sfârşitul anului 2011, erau 8.818 copii cu
69
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
dizabilităţi, din care doar 462 beneficiau de servicii de reintegrare. Judeţele Brăila, Buzău şi Galaţi nu au
Zone problemă
În regiune au fost identificate şi promovate pentru a beneficia de proiecte eligibile sub Programul
- Zona industrială a Subcarpaţilor de Curbură, care include şi oraşele Buzău, Râmnicu Sărat,
Mediul natural este puternic afectat de către defrişările necontrolate realizate în ultimul
deceniu, care au fost dublate de lipsa lucrărilor pentru limitarea alunecărilor de teren.
- Zona industrială şi de servicii a Dunării de Jos, cuprinzând oraşele Brăila, Galaţi, Tulcea,
Măcin şi Isaccea, se confruntă cu probleme legate de: şomaj ridicat, diminuarea rolului jucat
de porturile din zonă, ca porţi maritime ale ţărilor din centrul Europei lipsite de ieşire la mare,
în urma realizării canalului Dunăre - Marea Neagră; pierderea flotei de pescuit oceanic. Celor
două zone de restructurare industrială, li se adaugă alte zone cu probleme grave de dezvoltare.
Este vorba de zona minieră Altân-Tepe şi Hârşova (Tulcea), oraşele Nehoiu (Buzău),
Mărăşeşti (Vrancea).
- Zona rurală în totalitate este caracterizată de grave probleme de dezvoltare cauzate atât de
procesul de migrare a populaţiei tinere în marile oraşe sau în străinătate, cât şi de lipsa
infrastructurii de bază.
70
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Exceptând uşoara îmbunătăţire a situaţiei şantierului naval Galaţi şi a Mittal Steel Industry Galaţi
Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot juca un
rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt zăcămintele de ţiţei
şi gaze naturale (Subcarpaţii Buzăului, vestul judeţului Brăila şi sudul judeţului Galaţi), carierele de granit
(Munţii Măcinului), sarea, etc.Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica, este reprezentat de prezenţa
portului Constanţa, secondat de porturile dunărene Galaţi, Brăila şi Tulcea. Legăturile acestora cu marile
porturi ale lumii, pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei regiunii,
cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul ţării.
Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii, este reprezentat însă de resursele turistice:
Litoralul Mării Negre, care cuprinde 13 staţiuni, cu unităţi de cazare, tratament si agrement (hoteluri,
moteluri, vile, campinguri) desfăşurate de-a lungul a 70 km de coastă între Năvodari şi Mangalia.
Delta Dunării, care prezintă o atracţie ştiinţifică şi un potenţial turistic ridicat, în special după
includerea sa în 1990, împreuna cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit, cu o veche tradiţie Lacul Techirghiol, Eforie Nord (nămol
Regiunea prezintă şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agro-turismului (Brăila, Galaţi si Tulcea)
cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit) în Insula Mică a
Zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, şi zone
turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi (Berca), peşterile de la Bozioru, Focurile Vii.
71
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarcă cetăţile getice, romane, greceşti, bizantine şi locaşuri
Potenţialul industrial al regiunii este foarte important şi diversificat, în acelaşi timp. În anul 2003,
valoarea adăugată brută a acestui sector (incluzând sectorul de construcţii) a fost de 2 mil. euro, reprezentând
31,3% valoarea adăugată brută pe regiune. Industria regională este concentrată în special în centrele urbane:
- este concentrată în marile oraşe, fiind foarte puţin prezentă în zonele rurale
- Agricultura este de asemenea, un sector foarte important pentru economia regională: circa
40% din populaţia ocupată lucrează în acest sector, care contribuie cu 16% la PIB regional.
Terenurile cultivate deţin 65% din suprafaţa regiunii şi prezintă potenţial de dezvoltare în
viitor. Deşi există acest potenţial agricol, capacitate de procesare a produselor agricole este
limitată (scăzută) din cauza tehnologiilor depăşite. Gradul ridicat de fragmentare a terenului
72
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
regiunea se ocupa primul loc la nivel naţional, în ceea ce priveşte producţia produselor specifice, şi
anume struguri şi floarea-soarelui, şi locul al doilea la producţia de grâu, cereale şi fasole. În ceea ce
priveşte sectorul de creştere a animalelor şi cel zootehnic, regiunea se situează pe primul loc la
73
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
CAPITOLUL IV
Judeţul Constanţa este situat în partea de S-E a României, învecinându- se la Nord cu judeţul Tulcea,
Suprafaţa judeţului Constanţa este de 7.071 km2 si ocupă în acest sens locul 8 între judeţele
României.
74
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Scurt istoric
Judeţul Constanţa, alături de judeţul Tulcea, face parte din Dobrogea străveche provincie de pe
ţărmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră), localităţile acestui ţinut fiind dintre cele mai vechi din
Începând de la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au întemeiat
o serie de colonii pe ţărmul maritim al actualului judeţ Constanţa, printre care se numărau Histria şi Tomis,
Înainte de cucerirea Daciei de către romani, Dobrogea - pe atunci Schythia Minor - a intrat sub
stăpânirea romana (secolul I î.e.n.). Ca urmare, Dobrogea poate fi considerată ca fiind prima provincie
Situat în partea de mijloc a Dobrogei, judeţul Constanţa a avut o evoluţie asemănătoare întregii
regiuni, singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinătatea mării şi construirea
podului feroviar de peste Dunăre, care a scos ţinutul din izolarea faţă de restul ţării şi a accelerat integrarea
Relief
Relieful este de podiş jos, fragmentat de râuri (cele mai multe se varsă în Dunăre; pe unele există
lacuri de tip liman - Bugeac, Oltina, Vederoasa etc.); alt. de 10-250 m; cea mai mare parte este situată în
Podişul Dobrogei de Sud; secţionat de Valea Caraşu pe care s-a amenajat Canalul Dunare-Marea Neagră; în
75
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Clima
(situarea între Dunăre şi Marea Neagră), precum şi de particularităţile fizico-geografice ale teritoriului.
Vegetaţie
Vegetaţie este de stepă şi silvostepă, înlocuită cu culturi cerealiere irigate. În sud-vest se găsesc
păduri de câmpie cu elemente sudice. Solurile sunt dominant cernoziomice. Pe litoral se găsesc lacuri de tip
Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a judeţului este formată de următoarele cursuri de apă: Dunărea, pe o lungime
La Est, judeţul este scăldat de apele Mării Negre, o mare continentală cu golfuri larg deschise şi
puţine peninsule. Datorită configuraţiei ţărmului şi reliefului submarin, adâncimea apei este mică în dreptul
litoralului românesc.
Reţeaua hidrografică s-a îmbogăţit prin darea în exploatare a Canalului Dunăre - Marea Neagră pe o
distanţă de 64,2 km, Canalul Poarta Albă - Midia pe o distanţă de 27,5 km şi alte canale de irigaţie din Valea
Carasu.
Resurse naturale
În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numără mineralele feroase, apele
76
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Suprafaţa podişului este în mare parte acoperită de o pătură de calcar şi loess, podişul Casimcea
având chiar o structură aparte: un amestec de şisturi verzi acoperite de calcare jurasice şi straturi de loess.
Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi şi minerale puse în valoare pe
măsura dării în folosinţă a unor instalaţii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor, un interes special
îl prezintă lacurile sărate Techirghiol şi Nuntaşi cu importantele lor rezerve de nămol sapropelic cu valoroase
calităţi terapeutice.
Agricultura
Bogăţiile solului sunt reprezentate de suprafeţele întinse de terenuri agricole, terenuri care reprezintă
80% din suprafaţa totală, din care suprafaţa arabilă reprezintă cca. 85%.
Evoluţia demografică
Populaţia judeţului Constanţa era, la 01.07.2011, de 684 082 locuitori, situându-se pe locul 6 între
judeţele ţării. Densitatea era de 101 de locuitori pe km2, peste media pe ţară. Municipiul Constanţa este
Ca grad de urbanizare, judeţul Constanţa se află pe locul trei în ţară, concentrând 73,5% din populaţie
Populaţia ocupată era, la 01.07.2011, de 276.100 persoane, din care: 27,4% în agricultură, 17,7% în
77
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Forţa de muncă
Tranziţia la economia de piaţă si-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii în judeţul
muncă.
Faţă de evoluţia demografică din alte judeţe, asa cum s-a văzut si mai sus, în judeţul Constanţa
indicele demografic se află pe o curbă ascendentă, fapt care îmbunătăţeste potenţialul forţei de muncă.
Transport
În domeniul transporturilor judeţul Constanţa îmbină transportul feroviar cu cel rutier, maritim şi
fluvial. Reţeaua feroviară măsoară 392 km, din care 129 km linie dublă electrificată.
Lungimea drumurilor publice totalizează 2.269 km, din care 510 km sunt modernizate şi 847 km cu
Judeţul este străbătut de magistrala feroviară Bucureşti-Constanţa, de o cale ferată nord-sud (prin
centru) şi şase artere rutiere principale care converg în Constanţa.Tot legat de transportul rutier judetul
Constanţa este traversat de la est la vest de Autostrada A2 ( Autostrada Soarelui) fapt ce a permis
dezvoltarea transporturilor rutiere precum şi o descongestionare a traficului rutier mai ales în perioada
sezonului estival . Judeţul Constanţa beneficiază şi de serviciile unui aeroport internaţional pe raza localităţii
Mihail Kogălniceanu.
Căile ferate
78
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Mangalia - Constanţa - 43 km
Căile navale
Dunăre - Marea Neagră cu legătură spre Marea Nordului prin magistrala Dunăre-Maine-Rhin.
Căile aeriene
Contextul economic
Economia judeţului Constanţa are un profil industrial, agrar şi turistic, cu o agricultură şi un transport
economiei ţării.
În judeţul Constanţa funcţionează circa 31 de regii autonome, 25.303 societăţi comerciale, din care:
66 cu capital de stat, 618 cu capital mixt, 25.119 cu capital privat şi 169 organizaţii cooperatiste.
79
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Aportul judeţului Constanţa la producţia industrială a ţării este de circa 10,3% la ţiţei extras; 18,5%
la ţiţei prelucrat; 18,2% la acid sulfuric; 19,2% la ciment; 2,3% la îngrăşăminte chimice; 1,6% la ţesături din
realizează vrachiere, mineraliere şi petroliere de mare tonaj până la 200.000 tdw, feriboturi, docuri plutitoare
si reparaţii de nave, situându-se printre cele mai moderne santiere din lume.
moderne instalaţii si care prelucrează anual 3,5 mil. tone de ţiţei, "FERTILCHIM" Năvodari care produce
acid sulfuric, îngrăsăminte chimice fosfatice pentru consumul intern si export si S.C."ENERGIA" Constanţa,
specializată în echipamente tehnologice, articole tehnice din cauciuc, articole injectate si extrudate din mase
plastice.
care extrage anual din platforma continentală a Mării Negre peste 700 de mii tone de ţiţei si 400 mil.
mJ gaze.
Energia electrică şi termică se realizează prin Centralele electrice Constanţa, Ovidiu, Năvodari si
prin Centrala Nucleară Electrică Cernavoda, care produce circa 900 mil. kwh/an.
şi hârtiei.
80
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Industria alimentară este reprezentată de mai mulţi agenţi economici profilaţi pe prelucrarea
produselor de: morărit şi panificaţie, carne, lactate, uleiuri vegetale, conserve, legume şi fructe, sucuri,
Obiectivul general al strategiei este punerea în valoare a potenţialului material şi uman în folosirea
resurselor existente şi a identificării altor surse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a
localităţilor judeţului, în sensul asigurării unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional, economico-
social şi cultural, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse al capitalului natural.
81
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
CAPITOLUL V
COMUNA SILIŞTEA
Repere istorice
Istoria comunei Siliştea este strâns legată de istoria Dobrogei care, timp de câteva veacuri, s-a aflat
Satul Siliştea este atestat documentar pentru prima dată în anul 1852, an în care aici s-au stabilit
primii locuitori de origine turco-tătară, refugiaţi din Peninsula Crimeea, populaţie ce avea ca principală
ocupaţie agricultura şi comerţul cu cereale. După Războiul de Independenţă din 1877, o parte din turcii şi
Primii locuitori români au sosit în anul 1866 din Ţara Bârsei şi Vrancea. Ei se ocupau cu creşterea
oilor, fiind atraşi de pământurile mănoase, pajiştile întinse şi bogatele resurse de apă. La început, coloniştii s-
au instalat în bordeie, iar mai târziu, şi-au construit case din chirpici acoperite cu olană, după modelul
turcesc. Majoritatea locuitorilor comunei nu învăţau carte, condiţiile culturale fiind exploatate la nivel
minim.
În lucrarea „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea”, scrisă în anul 1904 de către Marin Ionescu
Dobrogianu, găsim valoroase informaţii despre satele componente Siliştea şi Ţepeş Vodă.
„Comuna Taş-Punar, (Taş – piatră, Punar – fântână), se întinde între Valea de Mijloc a râului
Boazgik şi cea superioară a Văii Siliştea. Comuna se compune din satele Taş-Punar (Siliştea de astăzi), ca
reşedinţă, la 19 km spre nord-vest de Medgidia, sat cu aspect frumos şi case bune, şi Kior-Ceşmea
82
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
(„Cişmeaua seacă”), sat cu români şi tătari, cu case mici, aşezate în mod neregulat. Case sunt 510, din care
27 bordeie. Şcoli sunt două: una clădită în anul 1899 în Kior-Ceşmea şi una în Taş-Punar, clădită în 1902,
fiecare cu câte un învăţător; numărul elevilor în medie 190. Biserici sunt două: una în Taş-Punar, cu hramul
Sf. Ilie, clădită în anul 1888 şi alta în Kior-Ceşmea, cu hramul Sf. Treime, clădită în anul 1899. În cele două
Reforma agrară a reuşit să împroprietărească pe ţărani cu pământ, moment în care moşierimea a fost
desfiinţată. În anul 1950 a început cooperativizarea, iar industria producătoare de maşini a creat posibiliatea
apeleze la specialişti în agricultură, fapt ce a determinat sporirea importanţei sectorului agricol. Paralel cu
creşterea producţiei agricole s-a dezvoltat şi transportul rutier, iar comuna a cunoscut o perioadă de înflorire
economică şi socială.
Aşezare geografica
83
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Constanţa - 60 km pe DN 2A si DN 22C;
Medgidia - 19 km;
Cernavodă - 16 km;
Comuna Siliştea este tranzitată de următoarle artere rutiere asfaltate: D.J. 224 Medgidia – Siliştea;
84
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Siliştea – 9 km:
Localitatea Siliştea are acces curent la servicii ale unităţilor existente în Municipiul Medgidia.
Instituţii, obiective economice sau activităţi din cuprinsul comunei sunt subordonate sau arondate celor
similare, de interes teritorial din municipiu: policlinica şi spitalul, gara CFR etc. Majoritatea elevilor din
învăţământul liceal frecventează liceele din Medgidia, recoltele de cereale se predau la silozul Medgidia,
Comuna Siliştea beneficiază de o poziţie avantajoasă, fiind situată în apropierea oraşelor Medgidia şi
Marea Neagră.
Relieful
Teritoriul comunei face parte din Podişul Medgidiei, o subdiviziune a Podişului Dobrogei de Sud cu
altitudini de 109 m. Podişul Medgidiei este traversat de Canalul Dunăre Marea – Neagră şi se află situate la
85
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Relieful are un aspect general de podiş jos şi cîmpie plană cu ondulaţii, ale cărui altitudini nu
depăşesc 100 m. Relieful în partea de nord a comunei este plan iar în partea de sud este accidentat, cu
eroziuni importante.
Teritoriul este favorabil practicării agriculturii şi zootehniei, procentul suprafeţei arabile reprezentând
cca. 83% iar suprafaţa agricolă fiind de 93% din total. Terenul arabil reprezintă sursa naturală principală a
comunei.
Solul
Solul este definit ca fiind formaţiunea naturală cea mai recentă, de la suprafaţa litosferei, reprezentată
printr-o succesiune de orizonturi care s-au format şi se formează permanent prin transformarea unor roci din
materiale organice sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici în zona de contact a
atmosferei cu litosfera. Rezultând din acţiunea factorilor de mediu, solul este un corp natural care se
formează şi evoluează la suprafaţa uscatului prin dezagregarea şi alterarea rocilor sub acţiunea organismelor
Ca urmare a condiţiilor naturale, pe raza comunei Siliştea apar urmatoarele tipuri de soluri:
caracteristice pentru stepa dobrogeană, ocupînd cea mai mare parte din suprafaţa judeţului.
În comuna Siliştea predomină solurile tipice de climat arid, cel mai întâlnit fiind cernoziomul, cu o
fertilitate naturală medie, fiind propice culturilor cerealiere, a plantelor tehnice, etc. şi care necesită lucrari
de îmbunătăţiri funciare, în special de irigaţii pentru obţinerea unor producţii agricole mari. Solul
predominant al comunei Siliştea este cernoziomul castaniu carbonatat, aşezat pe un strat de leoss. Orizontul
arabil este de 32,57 cm, cu un conţinu tmijlociu de humus, dar foarte bogat în calcar, având reacţie alcalină
86
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
pe tot profilul. Din cauza carbonatării şi secetei de vară, mobilizarea elementelor fertilizante este
nesatisfăcătoare. Textura este lut – nisipoasă. Pentru ridicarea capacităţii productive, se recomandă
completarea deficitului de apă prin irigaţii, efectuarea lucrărilor agricole la timp şi de bună calitate,
eroziunii solului.
Subsolul
fundament cutat, alcătuit din şisturi cristaline mezo şi epimetamorfozate şi o cuvertură sedimentară formată
din depozite paleozoice, terţiare şi cuaternare slab cutate sau necutate, caracterizate prin grosimi relativ mici
Coloana litologică a arealului comunei Siliştea se caracterizează prin apariţia cuverturii mezozoice
Peste argilele roşcate cuaternare, sau direct peste depozitele cretacice urmează o argilă nisipoasă
roşcată, apoi depozite loessoide alcătuite din prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase gălbui, macroporice cu
Riscuri naturale
În perioada primăverii sunt specifice ploile torenţiale. La debite foarte mari, cât şi în cazurile duratei
prelungite ale acestora, combinat cu debitele mari, se produce inundarea gospodăriilor situate în imediata
87
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Pe traseul albiei văilor se observă depuneri de aluviuni, care impun lucrări de întreţinere şi corectare
a albiei acestora.
Pârâurile formate de-a lungul celor două văi travesează fiecare sat component al comunei în parte.
Ele pot provoca inundarea locuinţelor aflate în apropierea albiei şi creşterea umidităţii solului în imediata
apropiere de acestea. Lucrările de creştere a secţiunii de curgere şi de modernizare a podurilor peste pârâuri
au ca efect diminuarea pericolului inundaţiilor. Sunt necesare lucrări periodice de decolmatare, corectare a
În ultimii ani localitatea Siliştea nu s-a aflat pe lista comunelor care au avut de suferit de pe urma
inundaţiilor.
Condiţii climaterice
Clima zonei este cea specifică Dobrogei centrale, cu variaţii de temperatură relativ mari şi volum
redus al precipitaţiilor.
Clima se caracterizează prin veri timpurii călduroase şi lungi, deseori cu vânturi uscate. Se simte
deficitul de umiditate. Toamnele sunt lungi, secetoase şi cu brume frecvente, iar iernile sunt dominate de
Datele climatice sunt importante pentru desfaşurarea activităţilor din teritoriu (în agricultură,
Clima zonei prezintă caracter de continentalism uşor excesiv, cu oscilaţii diurne mari, dar şi oscilaţii
88
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Specificul zonei este dat de volumul redus al precipitaţiilor comparativ cu restul ţării, seceta fiind
martie, durata acoperirii solului cu zăpadă având o medie mult mai mică (cca. 25.3 zile/an), faţă de alte zone
ale ţării. Climatul zonei Siliştea este temperat – semiarid, subzone central – continental. Temperature medie
anuală înregitrează 10,80 C, iar temperature medie a lunii celei mai calde este de 240 C.
Zona Siliştea se încadrează în arealul cu precipitaţii anuale medii cuprinse între 400 – 450 mm,
precipitaţiile sunt distribuite neuniform, făcând ca în toată perioada de vegetaţie a plantelor, factorul apă să
fie sub limita secetei, mai accentuate în lunile iulie şi august. Vara, precipitaţiile sunt mai mult sub formă de
Distribuţia spaţială a vitezei vântului evidenţiază un caracter moderat în cea mai mare parte a zonei
central – continental a podişului. Vitezele medii lunare predominante sunt cuprinse între 3,0 m/s şi 4,0 m/s.
Direcţia dominantă a vântului este dinspre NV, iar perioadele de calm sunt scurte. Efectele negative ale
vântului se resimt mai ales iarna, când zăpada este viscolită, iar culturile rămân descoperite. Zona prezintă o
tendinţă de creştere a vitezei vântului, în general, din luna noiembrie până în luna mai.
Temperatura medie anuală este de 11° C, iar temperatura medie lunară cea mai ridicată se
înregistrează în luna iulie de 23° C. Cea mai scăzută temperatură este in luna ianuarie, de - 10°C. Maxima
absolută înregistrată la cea mai apropiată staţie meteorologică- cea din Cernavodă, este de 40°C în luna
august.
89
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Durata de strălucire a soarelui este de cca. 10 zile pe lună, fiind cea mai mare din ţară, cu peste 40
Minima absolută înregistrată este de - 20°C în luna decembrie, fiind resimţită lipsa zăpezii în timpul
iernii.
Precipitaţiile
Regimul de precipitaţii este relativ redus, iar repartizarea acestora este neuniformă. Luna în care cad
cele mai multe precipitaţii este luna mai, iar mai deficitare sunt lunile august şi septembrie.
Media anuală a precipitaţiilor este de aproximativ 400 mm. În cursul verii, acestea pot avea un
caracter torenţial, depăşind uneori în 24h cantitatea medie lunară sau chiar anuală.
În anii secetoşi, intervalele de timp în care lipsesc precipitaţiile au o durata foarte mare, motiv pentru
Vânturile
Crivăţul este vântul dominant care aduce geruri mari şi spulberă zăpada de pe locurile înalte şi de pe
versanţi, deteriorând liniile de energie electrică şi căile de comunicaţie. Datorită curenţilor de aer care sunt
puşi în mişcare, pe zonă s-au dezvoltat parcuri de energie electrică eoliană, care vor conduce la dezvoltarea
economică a comunei.
Flora şi fauna
Vegetaţia naturală este specifică zonei de stepă aici găsindu-se atât elemente floristice est-
90
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Pe teritoriul comunei s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condiţiilor climatice de
umiditate redusă, dintre care amintim negara, păpădia, scaiul ţătăresc, pirul, colilia, păiuşul cu diverse
zonei de stepă din care face parte comuna Siliştea, amintim popândăul, şoarecele de câmp, orbetele mic,
şobolanul, iepurele, hârciogul, vulpea. Din categoria păsări, amintim prepeliţa, vrabia, cioara, graurul,
pupăza, potârnichea, graurul, coţofana, uliul porumbar şi uliul şerpar. Specia reptilelor este bine reprezentată
de şopîrlă.
Calitatea aerului
Pe teritoriul comunei Siliştea nu îşi desfăşoară activitatea societăţi care să fie considerate poluatoare.
Lipsesc obiectivele cu emisii de noxe sau cu deversări de lichide poluante. Aşadar, nu există surse de poluare
Problemele care privesc protecţia mediului decurg din evacuarea deşeurilor menajere, evacuarea
Calitatea apei
Comuna Siliştea nu se află în evidenţa Agenţiei Judetene pentru Protecţia Mediului Constanţa ca
fiind zonă critică din punct de vedere al poluării aerului, apelor de suprafaţă sau subterane şi nici din punct
91
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Reţeaua hidrografică
Zona Siliştea se înscrie în subgrupa hidrografică tributară fluviului Dunărea, aflat la 6 km distanţă, în
vest.
Comuna este străbătută pe direcţia NE – SV de văile Siliştei şi Ţepeşului, care se varsă în Dunăre. În
teritoriu nu există ape curgătoare cu debit permanent, apele provenite din ploile torenţiale scurgându-se pe
- Acvifere de mică adâncime, cantonate în nivelele permeabile din cadrul depozitelor loessoide de
vârsta cuaternară, precum şi la limita dintre loessuri şi partea terminală a depozitelor cretacice ce se dezvoltă
în zonă;
- Acvifere de mare adâncime, dezvoltate în sistemul de fisuri şi goluri de dizolvare ale formaţiunilor
carbonatate de vârsta Jurasic superior – Cretacic inferior. Conţine ape subterane sub presiuneşi este cantonat
două văi, Valea Siliştea şi Valea Tortoman, care se varsă în Dunăre. În teritoriu nu există ape curgătoare cu
debit permanent. Apele provenite din ploile torenţiale se scurg pe cele două văi. Adâncimea pânzei freatice
Fluviul Dunărea asigură alimentarea cu apă a canalelor de irigaţii. Terenul arabil al comunei din
extravilan este amenjat integral la irigaţii, dar la această oră el este în conservare fiind alimentat prin 2 staţii
Sursele de apă potabilă sunt: izvorul din intravilan pentru alimentarea centralizată cu apă a satului şi
fântâni.
92
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Demografie
În urma recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Siliştea se ridică la 1.373 de locuitori,
în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.462 de locuitori. Majoritatea
locuitorilor sunt români (92,21%), cu o minoritate de tătari (2,69%). Pentru 5,1% din populaţie, apartenenţa
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (90,31%),
dar există şi minorităţi de musulmani (2,69%) şi romano-catolici (1,82%). Pentru 5,1% din populaţie, nu este
Populaţia stabilă, pe sexe şi grupe de vârstă, conform recensământului din anul 2011, este împărţită
astfel:
Grupe de vârstă
Pop. Sub 5- 10- 15- 20- 25- 30- 35- 40- 45- 50- 55- 60- 65- 70- 75- 80- 85 şi
Comuna
totală 5 9 14 19 24 29 34 39 44 49 54 59 64 69 74 79 84 peste
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
93
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
După etnie, populaţia comunei Siliştea are din totalul de 1373 de locuitori, 1266 români şi 37 de
tătari, iar după religie, populaţia se împarte în 1240 persoane ortodoxe, 25 catolice, 37 de religie musulmană
Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la nivelul lunii martie a anului 2012,
Sporul demografic înregistrat este negative, situaţie care reiese din datele statistice ale Primăriei
comunei Siliştea:
94
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Intravilan: 298,57 ha
Extravilan: 7397,43 ha
Suprafaţa neagricolă a comunei, ce cuprinde construcţii, drumuri, canale, ape, etc. este de 508 ha, iar
suprafaţa agricolă a comunei este de 7188 ha. Această suprafaţă agricolă este compusă din:
- Păşune = 641 ha
Vie = 193 ha
95
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
La această dată funcţioneză pe teritoriul comunei următoarele societăţi comerciale cu profil agricol:
- IF SANDU ION
- AF FIROFIMO SRL
- SC FRUVISAT SA
- IF DRAGOMIR IULIAN
- FUDULEA SRL
UJCOOP CONSTANTA
SC OACHI SRL
SC VALERIUS TIBERIUS
Investitori privaţi au accesat fonduri europene pentru dezvoltarea afacerilor şi implicit pentru crearea
2014-2020
- Înfiinţarea ferme de subzistenţă, prin achiziţionarea a 75, respectiv 120 de animale, bovine şi ovine.
- Afacere apicolă.
În anul 2014 a fost înfiinţată Asociaţia crescătorilor de animale, care a luat fiinţă prin reunirea a 60
de proprietari de animale. Asociaţia deţine prin contract de închiriere o suprafaţă de 647 ha de păşune pe
În prezent alimentarea cu apă potabilă a comunei se face prin 2 puţuri forate, în fiecare localitate în
parte. Astfel, la Siliştea sistemul de alimentare cu apă constă într- un puţ forat, o staţie de pompare, staţie de
clorinare, rezervor de 150 mc/zi şi o reţea de distribuţie de 7,5 km. Reţeaua de alimentare cu apă a satului
Ţepeş Vodă este alcătuită dintr- un puţ forat, o staţie de pompare, o staţie de clorinare, rezervor de 150 mc
/zi şi reţea de distribuţie de 6 km. Alimentarea cu apă a comunei a fost finalizată în anul 2004 şi a fost
finanţată cu fonduri SAPARD. La ora actuală, sistemul de alimentare cu apă este delegat către SC RAJA SA
Constanţa.
97
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, aceastea sunt în lucru. Fondurile de
execuţie ale acestor lucrări sunt asigurate de către Guvernul României. După finalizarea şi recepţia lucrărilor,
Apele pluviale sunt colectate, în principal în derelele amenajate în cele două localităţi componente
ale comunei.
Prin lucrările hidroedilitare ce se vor executa, atât în zonele existente cât şi în cele propuse spre
dezvoltare, pe tot cuprinsul comunei Siliştea se pot asigura alimentarea cu apă şi canalizarea
corespunzătoare.
Teritoriul comunei este situat integral în sistemul de irigatii Carasu, iar suprafeţele agricole sunt
irigabile. Apa necesară este preluată din Canalul Dunăre - Marea Neagră prin staţia de bază Mircea Vodă, o
parte, iar cea mai mare parte din apa pentru irigat este asigurată din Dunăre de la SP Bază Capidava.
În cursul ultimilor ani, sistemul a fost utilizat într-o proporţie redusă, datorită costurilor mari ale
serviciilor prestate. Datorită eliminării subvenţiilor de la apa pentru irigaţii în anul 2011, sistemul de irigaţii
nu a mai fost utilizat intrucât costurile de exploatare sunt foarte mari în comparaţie cu surplusul de producţie
98
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Sunt necesare modernizări ale sistemului de irigaţii care să sporească substanţial eficienţa economică
a irigaţiilor.
Comuna Siliştea este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional, furnizorul de
– în montaj aerian, posturi de transformare MT/JT de tip aerian şi reţele de distribuţie de joasă tensiune – 0,4
Având în vedere noile lotizări pentru construcţia de locuinţe, precum şi celelalte dotări tehnico-
edilitare ce se vor realiza pe teritoriul comunei, se impun lucrări la reţeaua de alimntare cu energie electrică,
Pe teritoriul comunei au fost înfiinţate parcuri eoliene care însumează un număr total de 17 turbine
eoliene. Astfel SC Romconstruct SRL deţine 3 turbine pe teritoriul comunei care sunt racordate la SEN din
anul 2010. Din Parcul eolian realizat de SC Elcomex Eol SA, pe teritoriul comunei Siliştea sunt amplasate 2
turbine eoliene, racordate la SEN din anul 2012. SC Wind Power SRL are amplasate pe teritoriul comunei
Siliştea un numar de 2 turbine eoliene şi staţia de transformare, elemente racordate la SEN în anul 2013. SC
Mireasa Energies SRL dezvoltă pe teritoriul comunei un număr de 10 turbine eoliene, racordate şi ele la
99
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Sistem de salubritate
şi de origine animală.
Serviciul de salubritate al comunei este delegat către ADI Medgidia care are încheiat contract cu SC
Iridex SRL pentru servicii de colectare, transport şi neutralizare a gunoiului menajer şi de origine animală.
Încălzirea locuinţelor
Încălzirea locuinţelor din comuna Siliştea se realizează cu sobe pe bază de combustibil solid (lemne,
cărbuni).
100
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Telecomunicaţii
Conform datelor statistice furnizate de Direcţia Judeţeana de Statistică Constanţa, în anul 2011 sunt
înregistrate 49 de abonamente telefonice (telefonie fixa). Numărul acestora nu a evoluat până în prezent,
când se inregistrează un număr de 50 de abonaţi. În schimb, numărul utilizatorilor de telefonie mobilă este în
creştere, lucru ce tinde să rezolve, chiar şi parţial problema telecomunicaţiei. Tot din ramura
telecomunicaţiilor trebuie menţionat că locuitorii comunei Siliştea beneficiază de internet, comuna fiind
Servicii postale
Oficiul Poştal din Siliştea deserveşte locuitorii, derulând operaţiuni specifice (mandate poştale,
expediere şi distribuţie corespondenţă, servicii de telefonie fixă, distribuţie pensii către populaţie), inclusiv
Servicii bancare
Serviciile bancare sunt oferite şi asigurate de către filialele şi sucursalele Băncilor din Medgidia,
Cernavodă si Constanţa.
Comuna Siliştea are două dispensare medicale, câte unul în fiecare sat component. serviciile
medicale sunt asigurate de un medic şi un asitent medical. Imobilele sunt funcţionale, dar baza materială este
minimă.
101
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Asistenţa în regim de urgenţă (salvarea) este asigurată de staţia de salvare a oraşului Medgidia. Tot în
În sistem privat, în comună au fost înfiinţate un cabinet de stomatologie şi o farmacie, care vin în
Asistenţa sanitar – veterinară este asigurată de un specialist, iar deşeurile de natură animalieră,
Asistenţa socială
La nivelul Consiliului local există Comparimentul de stare civilă şi asistenţă socială, acreditat
conform Legii 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială şi a HG 90/2003 pentru aprobarea
Ajutor social 54 50 27
Alocaţie de susţinere 63 70 50
Alocaţie de stat 27 16 23
102
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
În anul 2013 au beneficiat de ajutor social şi de ajutor pentru încălzirea locuinţei, conform Legii nr.
Conform Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, s-au acordat alocaţii pentru
un număr de 11 familii.
Pentru a beneficia de alocaţia de stat pentru copii, au depus documentaţii legale un număr de 19
familii.
Au fost efectuate anchete sociale pentru acordarea de ” Bani de liceu” pentru un număr de 12 familii.
În anul 2013 au fost acordate 2 ajutoare de urgenţă pentru familiile aflate în situaţii vulnerabile.
Pentru încălzirea locuinţei cu combustibili solizi (lemne) pentru perioada sezonului rece au beneficiat
de ajutor un număr de 19 titulari, conform O.U.G. nr.70/2001 privind măsurile de protecţie social în perioada
sezonului rece.
persoanelor cele mai defavorizate (P.E.A.D. 2013),au beneficiat de ajutoare alimentare următoarele categorii
sociale:
- 24 şomeri;
- 87 beneficiari VMG;
În anul 2013 primăria a avut angajaţi un număr de 6 asistenţi personali şi un număr de 2 indemnizaţii
Siguranţa cetăţeanului
103
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
În comuna Siliştea există un post de Poliţie, care funcţionează cu 3 angajaţi ce asigură ordinea şi
La fel ca şi serviciul de ambulanţă, serviciul de intervenţie pentru stingerea incendiilor este asigurat
de Brigada de Pompieri a Municipiului Medgidia (care se află la o distanţă de 19 km). Această unitate de
În comuna Siliştea a fost înfiinţat Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă încă din anul 2005,
primind categoria I. În urma reorganizării serviciului, în cadrul lui îşi desfăşoară activitatea un număr de 31
- Formaţia de intervenţie, având rolul de a limita şi înlătura situaţiile de urgenţă apărute pe întreg
teritoriul comunei.
Locuitorii comunei Siliştea sunt în majoritate ortodoxi. În fiecare sat al comunei se află câte o
Biserica din satul Siliştea cu hramul ADORMIREA MAICII DOMNULUI a fost ridicată între anii
1912 si 1926. Este zidită din piatră şi cărămidă, în formă de cruce, cu trei turle. Catapeteasma este lucrată
din lemn de stejar, sculptată şi pictată. Înaintea acestei biserici somptuase a existat o altă biserică din
scândură ce avea hramul Sfantului Ilie, ridicata in anul 1888, biserică care a fost distrusă în timpul Primului
Război Mondial. Pe locul fostului altar, există azi o cruce care reaminteşte de existenţa acestei biserici.
104
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Biserica din satu Ţepeş Vodă, cu hramul SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE, a fost
construită în perioada 1897-1898 cu ajutorul şi contribuţia credincioşilor. Pe atunci, biserica avea hramul
Sfintei Treimi. Biserica este zidită din piatră şi cărămidă şi are forma de cruce cu trei turle. Arhitectul care a
proiectat aceasta biserică este de origine albanez. După cutremurul din anul 1942, când biserica a fost grav
În anul 1959, un vânt puternic a distrus cele 2 turle din faţă, acestea fiind refăcute în acelaşi stil, cu
2014-2020
Geamia musulmană, situată în satul Siliştea, funcţionează în condiţii bune, fiind întreţinută de
Primul cimitir ortodox în satul Siliştea a fost înfiinţat în anul 1900 şi are o suprafaţă de 10,168 ha, iar
în satul Ţepeş Vodă primul cimitir ortododox, înfiiţat tot în anul 1900, are o suprafaţă de 15 ha. Primul
cimitir musulman a fost înfiinţat în satul Siliştea în anul 1877, cu o suprafaţă de 0,14 ha, fiind extins ulterior,
în anul 1921. Pe teritoriul satului Ţepeş Vodă, cimitirul musulman a fost înfiinţat în anul 1877, cu o
suprafaţă de 1 ha.
2. Obelisc în memoria eroilor din primul război mondial - sat Ţepeş Vodă;
Pe teritoriul comunei se află o bază sportivă care a fost modernizată în anul 2009, unde tinerii pot
desfăşura activităţi sportive. Baza sportivă este una modernă şi multifuncţională care pe lîngă terenul de
fotbal mai sunt construite o pistă de alergare şi o groapă de nisip pentru sărituri.
106
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
În anul 2002, la iniţiativa Primăriei comunei Siliştea, a fost înfiinţată Asociaţia Steaua Speranţei, care
are ca scop promovarea drepturilor tinerilor din zonele rurale, prin implicarea acestora în viaţa economică,
Comuna Siliştea are echipă de fotbal care este înscrisă în Campionatul judeţean. Echipa de fotbal are
în palmares mai multe victorii. Locuitorii pasionaţi de fotbal sunt în permanenţă alături de echipa lor,
Pe lîngă echipa de seniori mai activează şi o echipă de juniori. In 2012 echipele au promovat,
ajungând pînă în Liga a IV-a. În anul urmator, asociaţia a câştigat Cupa României la faza pe judeţ şi are
Pentru petrecerea timpului timpului liber şi pentru dezvoltarea culturală a locuitorilor comunei, în
107
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Pe scena căminului cultural au loc manifestări cultural artistice şi spectacole atît cu actori consacraţi,
108
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Ansamblul „Silişteanca” are ca „data de naştere” ziua de 22 aprilie 2004 şi a luat fiinţă „spre folosul
Repertoriul ansamblului include cântece şi dansuri din folclorul românesc: suite din Dobrogea,
Oltenia, Oaş, Moldova, Ardeal. Ansamblul îşi îmbunătăţeşte permanent repertoriul punând în scenă obiceiuri
şi datini străbune ( cântece şi colinde de sărbători, capra, ursul, pluguşorul, sorcova etc.).
ocazia diferitelor evenimente în comuna şi în afara ei. În urma participării, Ansamblul folcloric „Silişteanca”
- Spectacol – concurs 2012 „Mlădiţe Dobrogene”, faza judeţeană, secţiunea Obiceiuri şi dansuri
- Festivalul de folclor – 2013, Editia a II-a, „Ca la noi în Dobrogea” – locul III
2014-2020
Spaţii verzi
Spaţiile verzi sunt un atribut al dezvoltării modern în teritoriu a localităţilor. Aceste amenajări
exercită un rol multifunctional important în ameliorarea mediului de viaţă, combaterea poluării. Conservarea
microclimatului. Poluarea fonică este atenuată de arbori şi arbuşti care reprezintă bariere împotriva
intensităţii zgomotelor. Efectul lor stenic şi reconfortant pentru organismal uman este de necontestat, oferind
posibilitatea organizării spaţiilor în condiţii sanitar igienice favorabile desfăşurării unor acţiuni social
culturale şi sportive.
localitatea la un nivel de coeziune cu standard europene privind drepturile cetăţenilor şi protecţia mediului,
în cele două sate ale comunei Siliştea au fost amenajate spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii. Primăria
îşi propune crearea de spaţii verzi noi cu destinaţia specială – zonă de agrement şi recreere pentru locuitorii
comunei Siliştea.
110
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Învăţămînt
În comuna Siliştea funcţionează două grădiniţe, câte una în fiecare sat în parte, precum şi o şcoală cu
clasele I-VIII. Imobilele ce găzduiesc cele două grădiniţe au fost modernizate în anul 2008. Şcoala s-a mutat
în clădire nouă, construcţia fiind finalizată în anul 2013. Imobilul a fost ridicat cu fonduri asigurate prin
Programul „Reconstrucţie prin Banca Europeană de Investiţii”. Proiectul a fost derulat în colaborare cu
Inspectoratul Judeţean Şcolar Constanţa. Noua construcţie are un număr de 6 săli de clasă, 2 cabinete, 1
laborator, cancelarie, secretariat, bibliotecă cu sală de lectură. În noua şcoală, vor beneficia de procesul
2014-2020
Administraţia publică locală a comunei Siliştea este organizată şi funcţionează conform principiului
autonomiei locale, legalităţii, eligibilităţii şi descentralizării serviciilor publice. Serviciile oferite sunt de
bună calitate, fiind conforme cu standardul ISO 9001, sistem implementat şi certificat la nivelul
112
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
eficientă a resurselor.
Turism
În comuna Siliştea nu se desfăşoară activităţi turistice, neexistând pensiuni agroturistice sau alte
spaţii de cazare pentru turişti. Comuna nu dispune de potential turistic deosebit, dar se poate valorifica
ANALIZA SWOT
La baza elaborării analizei SWOT au stat, pe de o parte datele şi analizele prezentate în strategiile şi
planurile naţionale, regionale şi judeţene prezentate în capitolele anterioare, iar pe de altă parte informaţiile
culese la faţa locului. Acest lucru a permis identificarea unor concluzii importante legate de direcţiile
strategice care trebuie luate în considerare în vederea unei mai bune exploatări a potenţialului economic,
113
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
114
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Oportunităţi Ameninţări
Factori identificare şi exploatare zone cu Întărirea imaginii agriculturii
externi potenţial agroturistic; româneşti ca fiind o ramura de
interes în creştere pentru produsele activitate cu valoare adaugată redusă;
ecologice atât în România cât mai ales în eliminarea subvenţionării
Uniunea Europeană; directe a agriculturii;
posibilitatea accesării de fonduri pentru creşterea preţurilor la
115
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
2014-2020
117
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Factori Cămin cultural nou în Siliştea, din anul Lipsa fondurilor necesare
interni 2011 şi unul în Ţepeş Vodă; organizării unor evenimente cultural-
Infrastructură educaţională: două artistice şi sportive în comună;
grădiniţe şi o şcoală construită în anul 2013; Baza materială minimă în
Baza sportivă modernizată şi terenuri grădiniţe;
de sport în ambele sate; Spaţii verzi şi pentru
Spaţii verzi şi locuri de joacă pentru petrecerea timpului liber insuficiente.
copii amenajate în cele două sate şi în cartierul
Ferme IAS;
Sală de internet.
118
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Oportunităţi Ameninţări
Factori Dezvoltarea bazei materiale a Natalitate în scădere;
externi Ansamblului Silişteanca (costume populare, Migrarea populaţiei tinere spre
instrumente); alte zone;
Dotare cămin cultural (decoruri, Îmbătrânirea populaţiei.
instalaţie de sonorizare, lumini etc.);
Dotare grup sportiv„ Steaua Speranţei”;
Organizare de evenimente cultural-
sportive;
Înfiinţare şi dotare parcuri şi zone de
agrement în cele două sate
119
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
CAPITOLUL VI
1. OBIECTIVE
Dezvoltarea unei aşezări rurale este determinată de schimbările care se produc în structura
economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară precum şi de aplicare a unui management
adecvat.
1.dezvoltarea infrastructurii
3. diminuarea sărăciei
Dezvoltarea comunităţii trebuie să ţină cont de caracterul limitat al resurselor (de capital uman,
natural şi financiar) ce impiedică o autoritate publică să gestioneze toate problemele comunităţii, precum şi
de alocarea echilibrată a acestora. Autoritatea publică trebuie să evalueze permanent oportunitatea realizării
unei investiţii, nu numai în raport cu resursele sale financiare prezente, dar şi cu cele viitoare, precum şi cu
opţiunile populaţiei, astfel încât această autoritate să încurajeze responsabilitatea comunitară şi individuală,
Ţinînd cont de ţintele managementului pe care se axează dezvoltarea comunei Siliştea, ca obiective
economici la această infrastructură (apă, canalizare, distribuţie gaze, electricitate, căi de transport, telefon,
cablu TV şi internet);
120
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Protecţia mediului, proiectele care vor fi derulate pentru dezvoltarea comunei, precum şi pentru
Reducerea sărăciei.
Realizarea obiectivelor generale se face prin aplicarea politicilor de dezvoltare prin planificarea
strategică a acestora, iar realizarea programelor şi proiectelor se va face prin respectarea următoarelor
principii:
- Integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între
comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face parte;
financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice şi materiale într-un ciclu
natural; Utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta sustenabilităţii, respectiv emiterea de
reglementări şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii
121
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
- Evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale
obţinute;
Protecţia mediului:
Realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau
proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, dacă există oportunitatea de a
Planificarea întregii zone de locuit a satului va fi integrată, astfel incât să cuprindă clădiri de locuit ,
clădiri cu destinaţie comercială, şcoli şi grădiniţe ,infrastructura edilitară necesară pentru nevoile zilnice ale
rezidenţilor;
122
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Eliminarea sărăciei
- asigurarea autonomiei cetăţenilor prin rate ridicate ale ocupării forţei de muncă;
Pentru perioada 2014-2020, comuna Siliştea, judeţul Constanţa, şi-a stabilit următorul sistem de
direcţii de dezvoltare şi obiective care vor contribui la realizarea obiectivului general al Strategiei.
comunei Silştea prin abordarea integrată a aspectelor economice, sociale şi de mediu care vor contribui la
123
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
- Agricultură
- Economie
- Resursele umane
- Administratie locala
Pentru fiecare direcţie de dezvoltare au fost stabilite obiective specifice care urmează a fi atinse prin
implementarea de proiecte, fructificând la maximum oportunităţile de finanţare disponibile, atât europene cât
Obiectivele specifice:
cerinţelor legislative;
Realizarea reţelelor de distribuţie a energiei termice şi gazelor naturale pentru populaţie şi agenţi
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
1. refacerea şi modernizarea infrastructurii prin asfaltarea străzilor pietruite şi de pământ din comuna;
124
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
platforme conforme;
În condiţiile în care veniturile proprii ale comunităţii sunt insuficiente, proiectele menţionate mai sus
au un rol deosebit de important pentru asigurarea creşterii dezvoltării economice a localităţii şi îmbunătăţirii
125
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
infrastructurii de transport, apă şi apă uzată, energie termică, energie electrică, respectiv a celei de gaze
naturale;
- reducerea costurilor cu reparaţii şi combustibili datorate stării proaste a stazilor /carosabilului din
comună;
colectate selectiv.
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală, Programul Operaţional Sectorial de Mediu, bugetul de stat, bugetul local.
2.Agricultură
Obiectivele specifice:
profesionale a fermierilor;
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
126
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, bugetul de stat, bugetul
3.Economie
Obiectivele specifice:
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
127
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, bugetul de stat, bugetul
Obiectivele specifice:
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
- Înfrăţiri/colaborări/parteneriate.
128
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
- existenţa unor condiţii optime pentru procesul de educaţie şi instruire a tinerilor din comună;
special a tinerilor;
- consolidarea unui „portofoliu” de obiceiuri şi tradiţii ale comunei, care să fie transmise
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, Programul Operaţional
Regional, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, bugetul de stat (Fondul de
Obiectivele specifice:
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
- Asigurarea sprijinului pentru înfiinţarea unui ONG care să activeze în domeniul social, prin
129
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
- Dinamizarea sectorului social prin înfiinţarea unui ONG care să se implice în respectarea
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PNDR, bugetul local.
6. Resursele umane
Obiectivele specifice:
Tipurile de proiecte care se pot realiza pentru îndeplinirea acestor obiective sunt următoarele:
profesionale a fermierilor.
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: POSDRU, PODCA, PNDR,
bugetul local.
130
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
7. Administraţie locală
Obiectiv specific:
EMAS;
Sursele de finanţare disponibile pentru aceste tipuri de proiecte sunt: PO DCA, bugetul de stat,
bugetul local.
131
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
132
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
133
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
134
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
135
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
136
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
137
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
138
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
Nr. Obiective Proiecte propuse Rezultate Responsabili Intervalul de Surse de Paşii de urmat
crt. aşteptate şi parteneri timp oportun finanţare pentru finanţarea
oportuni pt disponibile proiectului
implementare
a proiectului
1 Dezvoltarea Dotarea serviciului 1 serviciu de Consiliul 2014-2020 Bugetul de - Pregătire cerere
corespunzăt de voluntari pentru voluntari Local stat de finanţare şi
oare a situaţii de urgenţă pentru situaţii Siliştea Bugetul documentaţie
serviciilor de urgenţă local conexă
publice,
conform
legislaţiei în
vigoare
139
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI SILIŞTEA
2014-2020
BIBLIOGRAFIE
http://eufinantare.info/Documente/Cadrul-Strategic-Comun-partea-1.pdf
http://eufinantare.info/Documente/Cadrul-Strategic-Comun-partea-2.pdf
http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/2.SE_ro.pdf
http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//Stiri/00013788/kgvtx_170992116-Alianta-RO-
PAC-2014-2020-Propunere-PNDR-2014-2020.pdf
http://www.primaria-silistea.ro/
http://www.graiuldobrogei.ro/articole/4800-serbare-campeneasca-la-silistea.html
https://ro-ro.facebook.com/pages/Asociatia-Sportiva-Steaua-Sperantei-Silistea/218332858221413
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Statistică - Ponderea şomerilor în populaţia
140