Axa prioritara: 3 - Locuri de munca pentru toti

Titlul proiectului:”Antreprenor o sansa pentru viitor”

Contract: POCU/82/3/7/104798

ANALIZA MEDIULUI ANTREPRENORIAL

DIN JUDETUL CONSTANTA, REGIUNEA SUD-EST

Intocmit,

Monica Stancu, Expert comunicare promovare

Lucian Savoiu, Asistent comunicare promovare

Avizat,

Eugen Irimia, Manager Proiect

MEDIUL DE AFACERI DIN ROMANIA IN CONTEXTUL PROGRAMULUI DE
GUVERNARE 2018-2020

Potrivit Programului de guvernare 2018-2020, in domeniul politicilor economice, obiectivul strategic il

constituie implementarea unui alt model de politica industriala, care sa genereze cresterea economica
inteligenta a Romaniei. Este prioritar ca Romania sa treaca de la modelul bazat pe industrii intensive in
forta de munca slab calificata si industrii cu grad redus de prelucrare catre industrii inovative, energie
si industrii ecologice. Politica industriala activa trebuie bazata pe subventii conditionate de indicatori
de performanta, abordare policentrica si concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea
productiei pe industrii cu intensitate tehnologica ridicata va fi de natura sa genereze castiguri de
competitivitate si sa reduca dependenta exporturilor romanesti de cateva ramuri industriale. Pilonii
principali ai politicii de reindustrializare nationala sunt: cercetare – dezvoltare – inovare, dezvoltarea
spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pietei nationale, accesul la finantare si la pietele de capital,
promovarea investitiilor ca factor de dezvoltare economica, stimularea accesarii fondurilor europene.
Statul se va implica activ, in principal prin instituirea parghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv
constituirea de fonduri de investitii si prin demararea de proiecte de investitii publice cu impact
semnificativ de tip greenfield sau brownfield, acordarea de facilitati pentru investitii private, indiferent
de natura capitalului social (autohton sau strain).

Politica Guvernului Romaniei in ceea ce priveste mediul de afaceri este centrata pe sustinerea
intreprinzatorilor privati si pe stimularea liberei initiative.
Actiunile Guvernului urmaresc consolidarea unui mediu de afaceri stabil si predictibil, eliminarea
monopolurilor de stat nejustificate din punct de vedere economic, consolidarea liberei competitii,
cresterea transparentei mediului de afaceri si a politicilor guvernamentale, respectiv a politicii monetare,
precum si liberalizarea pietei muncii.

Sprijinirea sectorului IMM reprezinta o prioritate a programului economic. Contributor de importanta

strategica la cresterea economica si crearea de locuri de munca, sectorul intreprinderilor mici si mijlocii
trebuie sa beneficieze din partea statului de politici publice ce vizeaza o reglementare inteligenta,
consultare sistematica cu organizatiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, cresterea accesului la
finantare, simplificarea procedurilor si debirocratizare.

Masuri propuse in cadrul Programului de guvernare 2018-2020:

- Dezvoltarea Agentiilor Regionale de Atragere de Investitii si Promovare a Exportului

(identificarea oportunitatilor de investire de la nivel local si realizarea unor proiecte de investitii
„la cheie”; informare cu privire la facilitatile acordate investitorilor – un exemplu fiind schemele
de ajutor de stat instituite cu scopul de a sustine investitii noi la nivel national; sprijin pentru
investitori in vederea obtinerii avizelor necesare, racordarea la utilitati si contractarea serviciilor
 suport necesare demararii activitatii; stabilirea de parteneriate cu institutii finantatoare de la nivel
european si international, camere de comert bilaterale, ambasadele straine din Romania; atragere
de investitii straine cu 65 sprijinul ambasadelor Romaniei din strainatate)
- Continuarea programului Romania Start-up Nation (infiintarea mai multor start-up-uri si
cresterea competitivitatii acestora, noi locuri de munca bine platite in economie)
- Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru sustinerea investitiilor
strategice ale antreprenorilor autohtoni (dezvoltarea capitalului autohton, sustinerea
industrializarii Romaniei, cresterea numarului de firme.)
- Crearea Programului National de Dezvoltare a Antreprenoriatului–PNDA (cresterea
atractivitatii pentru investitii in comunitatilor marginalizate, dezvoltarea infrastructurii de afaceri
din Romania si cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie de investitii)
- Program pentru sprijinirea internationalizarii (cresterea exporturilor Romaniei si a IMM-
urilor, prin participarea la targuri internationale cu stand de tara, misiuni economice, evenimente
internationale in nume propriu .)
- Infiintarea liceelor de antreprenoriat (dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor)
- Programul Romania Profesionala - program de sustinere, in parteneriat public-privat, a scolilor
profesionale si de meserii, program care sa sustina formarea tinerilor in meserii necesare
economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc).

In cadrul Politicilor in domeniul educatiei, Guvernul Romaniei isi propune dezvoltarea de programe de
antreprenoriat de la scoala primara pana la universitati: Pentru elevii care aleg filiera vocationala
sau pe cea tehnologica, deschiderea unor microintreprinderi (afaceri de familie etc.) trebuie sa fie
principala optiune. Desi este foarte important sa adaptam invatamantul vocational la traditia economica
a unei zone (in sensul existentei angajatorilor acolo), este chiar mai important sa ii invatam pe elevi ca
ei insisi pot infiinta afaceri acolo unde este cerere pentru un serviciu, chiar daca un angajator nu exista.

In ceea ce priveste piata muncii, masurile propuse sunt:

 Realizarea de studii cu privire la nevoile agentilor economici in ceea ce priveste asigurarea cu

personal calificat, precum si la insertia absolventilor pe piata muncii.
 Fundamentarea planurilor de scolarizare si a finantarii pe domenii de studiu, in functie de nevoile
pietei muncii.
 Revalorizarea invatamantului profesional si tehnic prin flexibilizarea sistemului – mai multe
optiuni de formare profesionala pentru elevi, diferite tipuri de certificari care sa asigure acces pe
piata muncii si sa asigure continuarea studiilor la niveluri superioare de calificare.
 Formarea si dezvoltarea spiritului antreprenorial in invatamantul preuniversitar si universitar.
 Includerea elementelor de dezvoltare a competentelor socioemotionale pe toate palierele
sistemului de educatie.
 Dezvoltarea stagiilor de practica de specialitate/ internship.
 Realizarea de activitati de orientare si consiliere pentru elevi si studenti, cu accent pe
constientizarea cerintelor pietei muncii.
Programul de guvernare in domeniul Comunicatiilor si al Societatii Informationale propune
imbunatatirea cadrului legislativ de reglementare in vederea sustinerii sistemului comertului
electronic si a modernizarii comertului cu amanuntul prin mijloace media electronice in concordanta cu
serviciile online transfrontaliere si asigurarea securitatii.

SITUATIA IMM-URILOR

Intr-o economie de piata functionala definitorie este concurenta libera si loiala si lupta pentru satisfacerea
clientilor in scopul obtinerii de profit. Exista insa deseori situatii in care cooperarea se dovedeste a fi
bine-venita, servind interesele comune ale intreprinzatorilor. Cooperarea inseamna, pe langa dezvoltarea
schimbului de informatii la nivelul comunitatii de afaceri, si facilitarea relatiilor cu autoritatile publice si
de reglementare legislativa.

Sondajele realizate de Agentia Nationala pentru IMM-uri au scos in evidenta faptul ca majoritatea
IMM-urilor isi dezvolta afacerile intr-un climat de izolare fata de ceilalti actori de pe piata, izolare
care nu este de natura sa favorizeze tocmai schimbul de experienta si de bune practici, sau sa conduca la
atingerea unei greutati specifice a vocii cu care se exprima IMM-urile in mediul de afaceri.

Directia Mediu de Afaceri din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat
stabileste ca prioritati pentru imbunatatirea mediului de afaceri:

 Facilitarea intrarii pe piata a firmelor/Facilitarea dezvoltarii afacerilor

o Masuri propuse: inregistrarea prin posta/posta electronica a firmelor (e-registration);

imbunatatirea procedurilor de luare in evidenta la administratia finantelor publice locala si
la oficiul de munca; simplificarea procesului de licentiere/obtinere de permise etc

 Respectarea contractelor

o Masuri propuse: simplificarea procedurilor de executare silita in caz de neplata;

dezvoltarea instantelor de arbitraj

 Imbunatatirea guvernantei corporatiste

o Masuri propuse: transparenta raportarii financiare, a informatiilor privind actionariatul

majoritar (rude, terti beneficiari etc)

 Imbunatatirea procedurii de iesire de pe piata

o Masuri propuse: simplificarea procedurii de lichidare voluntara si de lichidare prin

faliment
Directia Mediu de Afaceri din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat isi
propune ca directii de actiune pentru crearea unui mediu de afaceri deschis si stimulativ pentru
dezvoltarea economica:

1. Institutionalizarea structurilor de dialog intre guvern si mediul de afaceri

2. Asigurarea unui cadrul de reglementare stabil si coerent, armonizat cu practicile international

3. Simplificarea barierelor administrative de intrarea/iesirea pe piata a firmelor

Carta alba a IMM-urilor din Romania 2016

(elaborata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania)
MEDIUL DE AFACERI DIN REGIUNEA SUD-EST

Regiunea Sud-Est dispune de o industrie diversificata. Sunt reprezentate aproape toate ramurile
industriale: industria petrochimica, metalurgica, constructoare de masini, industria materialelor de
constructii, industria alimentara si textila.
Productivitatea muncii pentru IMM-uri in Regiunea Sud-Est a cunoscut un trend ascendent, in perioada
2010-2011 (225 mii lei/pers.). La nivel regional, cea mai ridicata productivitate o au intreprinderile din
industria extractiva si industrie prelucratoare.
Ca numar de intreprinderi inovatoare, Regiunea Sud-Est a urcat pe a 2-a pozitie cu 36,90%
intreprinderi inovative (1054 din total), depasind nivelul national.
Un sector important pentru regiune cu un numar semnificativ de angajati este cel naval. In regiune
functioneaza 5 santiere navale, la Braila, Galati, Tulcea, Mangalia, Constanta.

Portul Constanta este principalul port maritim al Romaniei, situat strategic pentru a aproviziona cu
marfuri Europa Centrala si de Est si devenit recent cel mai mare port de containere din Marea Neagra,
prevazut de asemenea, cu dane de descarcare pentru marfuri dar si cu un terminal modern pentru calatori.
Dupa distributia IMM-urilor la 1.000 locuitori, la nivel national, in anul 2011, Regiunea Sud-Est ocupa
locul 4 (cu 54.809 IMM-uri), un trend crescator inregistrand si numarul personalului angajat, nivelul
cifrei de afaceri si a investitiilor brute. Sectorul tertiar concentreaza 64,11% din intreprinderile din
Regiunea Sud-Est si jumatate din salariatii din regiune, dinamica acestui sector fiind pozitiva.
Turismul in regiune este caracterizat de existenta unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul
Marii Negre si Delta Dunarii, statiunile balneo-climaterice renumite in tara si strainatate, pensiuni agro-
turistice (in special in zonele montane din Vrancea si Buzau si in Delta Dunarii). De asemenea, turismul
ecumenic este prezent in regiune, in special prin manastirile din nordul Dobrogei, din muntii Buzaului si
Vrancei, zona Galati, precum si prin turismul cultural prezent prin existenta vestigiilor culturale (situri
arheologice, case memoriale). Regiunea Sud-Est este caracterizata printr-un potential turistic ridicat si
divers. Patrimoniul bogat de resurse naturale, precum si patrimoniul cultural favorizeaza practicarea
multor tipuri de turism cum ar fi: turismul de litoral, montan, de croaziera, turismul rural si ecologic,
turismul cultural si religios.

Indicatorul traditional pentru compararea regiunilor din punct de vedere al nivelului de dezvoltare la
nivelul Uniunii Europene este PIB regional pe cap de locuitor. Conform datelor Eurostat, anul 2010 arata
ca Regiunea Sud-Est are un PIB/locuitor (standardul puterii de cumparare) de 38%, fiind a sasea regiune
din Romania dupa regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest, Centru, Nord Vest si Sud Muntenia. Valoarea acestui
indicator in Regiunea Sud-Est o claseaza in categoria regiunilor mai putin dezvoltate, deoarece PIB-ul
regional pe locuitor este mai mic decat 75% din PIB-ul mediu al UE-27, conform Regulamentului
Parlamentului European si al Consiliului pentru perioada de programare 2014-2020.

Specificul Regiunii Sud-Est il reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor

industrial si tertiare (Braila – Galati; Constanta – Navodari), centrele industriale complexe, areale cu
specific turistic (litoralul si Delta) si intinsele zone cu suprafete de culturi agricole si viticole (Buzau,
Focsani).

In ceea ce priveste structura si dinamica intreprinderilor, cu peste 51.000 de unitati locale active,
Regiunea Sud-Est se situa in anul 2011 pe locul IV la nivel national, dupa regiunile Bucuresti-Ilfov,
Nord-Vest si Centru. Dintre IMM-urile existente in Regiune, cea mai mare parte activau in domeniul
comertului (44%), 9.86% in industria prelucratoare, 8.66% in domeniul transport si depozitare, 8.06% in
constructii. Analizand situatia IMM-urilor la nivel judetean, ponderea cea mai mare a acestora o detine
judetul Constanta (36.30%), urmat de Galati cu 18.98%, Buzau cu 15.27%, Braila cu 10.98%, Vrancea
cu 10.76% si Tulcea cu 7.68%.

Programele Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud-Est sprijina dezvoltarea microintreprinderilor

productive si a celor prestatoare de servicii care utilizeaza potentialul endogen al regiunii (resurse
naturale, materii prime, resurse umane etc). Mai mult, microintreprinderile sunt incurajate sa utilizeze noi
tehnologii, echipamente IT.

Masurile pe care si le propune ADR Sud-Est pentru dezvoltarea IMM-urilor sunt:

 Continuarea pregatirii sectoriale a IMM din punct de vedere al preluarii standardelor europene
 Dezvoltarea serviciilor destinate microintreprinderilor, prin centrele de dezvoltare a IMM
 Sustinerea orientarii IMM-urilor in faza de initiere a afacerilor, in special prin incubatoare de
afaceri si tehnologice
 Continuarea actiunilor de dezvoltare a spiritului antreprenorial
 Simplificarea si imbunatatirea cadrului legislative si administrative
 Diminuarea fiscalitatii asupra IMM-urilor
 Stimularea exporturilor si implementarea tehnologiilor si tehnicilor de varf

Analiza SWOT

Puncte tari:

 Industrie diversificata la nivel regional

 Grad diversificat al structurilor de sprijinire a afacerilor si existent a 4 zone libere (Basarabi,
Braila, Galati, Sulina)
 Cresterea eficientei energetice (parcuri eoliene)
 Pozitia geo-strategica a regiunii la granite de est a Uniunii Europene
 Regiunea este traversata de retele de transport paneuropene
 Existenta porturilor maritime, fluviale si fluvio-maritime din regiune
 Sectorul turistic bine dezvoltat (Delta, arii protejate)
 Pondere mare a populatiei cu varsta de munca (15-65 ani)
 Existenta resurselor piscicole
 Suprafete viticole importante
 Puncte slabe:

 Cresterea moderata a numarului de intreprinderi

 Nivelul redus al investitiilor straine in regiune
 Sisteme de transport urban neperformante si poluante
 Caracterul sezonier al turismului de litoral
 Productivitatea scazuta a muncii si rata scazuta de activitate si ocupare (putin peste 50%)
 Venituri mici ale populatiei din regiune
 Scaderea demografica
 Ponderea mare a populatiei rurale ocupata in agricultura de subzistenta
 Impactul antropic asupra biodiversitatii

Oportunitati:

 Existent unor programe nationale si europene care sprijina dezvoltarea si diversificarea economiei
regionale
 Potential favorabil pentru productia de energie din surse regenerabile (energie eoliana, solara,
biomasa)
 Colaborarea transfrontaliera

Amenintari:

 Sectoarele economiei traditionale nu mai asigura ocuparea si cresterea economica

 Competitivitatea scazuta a ofertelor turistice din regiune (comparativ cu tarile invecinate)
 Migratia populatiei tinere si a fortei de munca inalt calificata

MEDIUL DE AFACERI IN JUDETUL CONSTANTA

Judetul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Romaniei fiind limitat de marea Neagra la est,
iar la nord de judetul Tulcea. Spre vest Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita
si Braila, iar la sud se afla o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu Bulgaria.

Avand o suprafata de 7.071 km2, judetul Constanta reprezinta 3% din teritoriul Romaniei, ocupand locul
8 intre judetele Romaniei. Structura administrativ teritoriala a judetului Constanta cuprinde 3 municipii,
9 orase, 58 de comune si 189 sate.

Conform informatiilor disponibile in pagina de internet a Directiei Judetene de Statistica Constanta -

www.constanta.insse.ro - la data de 1 iulie 2015, datele statistice referitoare la populatia cu domiciliul in
judet sunt urmatoarele:

- Total persoane = 769.666, din care: 395.511 femei ( 51,39%) si 374.155 barbati (48,61%)

- Densitate = 108,8 locuitori pe kmp.

- Populatie urbana = 536.910 (69,76%)

- Populatie rurala = 232.756 (30,24%)

- Populatie civila ocupata la sfarsitul anului 2014 = 291.600 persoane (37,89%)

Activitatile industriale sunt concentrate mai ales in centrele urbane, in special de mari dimensiuni, si
sunt foarte putin prezente in mediul rural.

In judetul Constanta profilul industrial este orientat spre activitati din sectorul mecanic si chimic.
Productia de nave si mijloace de transport acvatice este un sector de varf, concentrand 12.21% dintre
firmele care activeaza in judet. O pondere importanta de firme opereaza in industrial metalelor si a
produselor din metal, in prelucrarea cauciucului si a maselor plastice, precum si in repararea, intretinerea
si instalarea de masini si echipamente. Industria alimentara este singurul sector al industriei traditionale
in care opereaza un procent insemnat de firme (15%).

Primul judet din regiune pentru activitatea industriala, Constanta concentreaza si cea mai mare pondere
de intreprinderi active in domeniul constructiilor (36% din totalul regional). Judetul Constanta detine
45.88% din firmele din domeniul “Comert”. Fiind un centru universitar puternic, domeniul “Activitati
profesionale stiintifice si tehnice” inregistreaza o valoare importanta de 11.64% in activitatea acestui
judet, 10.10% din firmele care activeaza in domeniul “Hoteluri si restaurante”, 13.36% din firmele din
transport si 3.36% din firmele cu activitati imobiliare.

In judetul Constanta este concentrata in cea mai mare parte activitatea turistica din regiune, in anul
2011 aici regasindu-se peste 87% din capacitatea de cazare turistica si 79% din capacitatea turistica in
functiune. Judetul Constanta detine primul loc in regiune atat la numarul de sosiri ale turistilor romani,
cat si la numarul de sosiri ale turistilor straini.

Principalul punct de atractie turistica in judetul Constanta il constituie litoralul cu activitatile estivale
specific. In plus fata de acestea, peisajul natural ofera obiective turistice care pot au fost structurate de
catre Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Est in trei propuneri de trasee turistice care combina
obiective apartinand patrimoniului natural si cultural:

 Traseul Murfatlar – Adamclisi – Ion Corvin – Oltina (podgoriile Murfatlar, monumentul

Tropaeum Traiani, pestera Sf.Andrei, Manastirea Dervent, Pacuiul lui Soare – cetatea Vicina)
 Traseul Constanta – Ovidiu – Gura Dobrogei – Casian – Istria (cetatea Histria, pesterea Sf.Ioan
Cassian, rezervatia ornitologica Histria-Sinoe – complex lacustru, rezervatia naturala Cheile
Dobrogei)
 Traseul Mamaia – Eforie Nord – Eforie Sud – Techirghiol – Costinesti – Olimp – Neptun –
Jupiter – Cap Aurora – Venus – Saturn – Mangalia – Hagieni – Vama Veche – 2 Mai

Economia Constantei este una din cele mai puternice din Romania. Cel mai mare port la Marea
Neagra, Centrala Nucleara de la Cernavoda, rafinaria Petromidia, industria navala, cele zece statiuni
turistice unde sunt concentrate aproape o treime din totalul locurilor de cazare din tara, constituie tot
atatea centre majore de dezvoltare. Judetul are 43.981 de firme active.

Top 3 firme dupa cifra de afaceri (mld.lei) 2015/2016

 Rompetrol Rafinare SA- 9,8/8,7

 Ameropa Grains SA- 2,3/2,6

 Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) SA- 2/2

Top 3 firme dupa numarul de angajati 2015/2016

 DMHI SA- 2.585/2.389

 RAJA SA- 2.032/2.091

 Polaris M Holding- 1.454/1.411

Economia judetului Constanta a inregistrat scaderi, la cele mai importante capitole, in anul 2017.

Potrivit datelor oficiale, exporturile sunt in scadere, la fel si traficul de marfuri prin Portul Constanta
si pe Canalul Dunare Marea Neagra. Importurile, in schimb, au cunoscut o crestere puternica.

In industrie, productia a scazut in primele zece luni ale anului 2017 cu 0,4% fata cea din aceeasi
perioada a anului 2016.

„In primele opt luni ale anului 2017, fata de primele opt luni ale anului 2016, exportul a scazut
cu 4,3%, dar importul a crescut cu 10,0%”, se arata intr-un document oficial al Directiei Judetene de
Statistica din Constanta.
 „Traficul de marfuri prin portul Constanta insumeaza 36,1 milioane tone in perioada ianuarie-
septembrie 2017 si este cu 3,1% mai mic decat in aceeasi perioada din 2016”, se arata in documentul
DJS Constanta.

Economia judetului Constanta a inregistrat si cresteri, la unele capitole. Unul dintre acestea este
numarul de locuinte nou construite in judetul Constanta. In primele trei trimestre ale anului 2017 au fost
finalizate 2920, cu 610 mai multe decat in aceeasi perioada din anul 2016.

Conform informatiilor publicate de Directia Judeteana de Statistica Constanta in legatura cu evolutia

principalilor indicatori statistici ai Judetului Constanta in perioada ianuarie – august 2018:

 Numarul turistilor sositi in primele opt luni ale anului 2018 a fost de 1106,7 mii persoane, fata
de 1058,8 mii persoane in aceeasi perioada din 2017, inregistrandu-se o crestere de 4,5%. Si
numarul innoptarilor creste: 4263,5 mii innoptari in primele opt luni ale anului 2018, fata de
4085,3 mii innoptari inregistrate in aceeasi perioada din 2017. Turistii straini, in numar de
48494 persoane in perioada ianuarie-august 2018, aproximativ acelasi cu numarul turistilor
straini sositi in primele opt luni din 2017 si detin o pondere de 4,4% in totalul turistilor.

 In luna august 2018 preturile de consum (la nivel national) sunt cu 2,22% mai mari decat
in decembrie 2017. Preturile de consum au crescut cu 1,23% la marfurile alimentare, cu
3,21% la marfurile nealimentare si cu 1,56% la servicii. Rata medie lunara a inflatiei a fost de
0,3% in primele opt luni ale anului 2018, fata de 0,1% in aceeasi perioada din 2017.
  In industrie, productia a crescut in primele opt luni ale anului 2018 cu 13,0% fata de cea
din aceeasi perioada a anului 2017. Cifra de afaceri din industrie creste in primele opt luni ale
anului 2018 cu 27,5% fata de nivelul inregistrat in aceeasi perioada din 2017.

 Agentii economici din judetul Constanta au exportat, in primele sase luni ale anului 2018,
marfuri in valoare de 948,6 milioane euro si au importat marfuri in valoare de 1612,7
milioane euro (exportul este exprimat in preturi FOB, iar importul in preturi CIF). In
structura, in aceasta perioada predomina produsele din capitolul „combustibili si uleiuri
minerale” atat la export cu 56,9% (produse petroliere), cat si la import cu 79,4% (petrol si, in
cantitati mai mici, produse petroliere). De asemenea, la export ponderi importante mai detin
produsele din capitolul „cereale” (11,4%), produsele din capitolul „vapoare, nave si structuri
plutitoare” (5,0%), produsele din capitolul „materiale plastice si articole din materiale
plastice” (5,8%) iar la import produsele din sectiunea „produse chimice” (5,1%). Fata de
primele sase luni ale anului 2017, exportul a crescut cu 10,2%, iar importul a crescut cu
33,7%.

 Traficul de marfuri prin portul Constanta insumeaza 21,9 milioane tone in semestrul I 2018
si este cu 4,7% mai mare decat in semestrul I 2017. Traficul prin Canalul Dunare - Marea
Neagra, in volum de 6,1 milioane tone marfuri in semestrul I 2018, a crescut cu 6,6% fata de
volumul inregistrat in acelasi semestru al anului 2017. Numarul total al navelor tranzitate a
crescut cu 4,6% in primul semestru al anului 2018 fata de cel inregistrat in semestrul I 2017,
iar numarul navelor straine care au traversat canalul, a scazut cu 19,9%.

 In semestrul I 2018 au fost finalizate 1787 locuinte, cu 388 locuinte mai multe decat in
semestrul I 2017.

STRUCTURI DE SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI IMM IN JUDETUL

CONSTANTA

1. ZONA METROPOLITANA CONSTANTA - http://www.zmc.ro/

Obiective:

 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii si energie;

 Reducerea disparitatilor dintre localitatile situate in zona metropolitana;

 Dezvoltarea de noi zone rezidentiale si cartiere de locuinte;

 Dezvoltarea si imbunatatirea serviciilor publice;

 Protectia mediului si dezvoltarea durabila;

  Dezvoltarea turismului si a sectorului tertiar;

 Dezvoltarea economica integrata;

 Dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare si combaterea excluziunii sociale si a

dezechilibrelor sociale;

 Atragerea de noi investitii si cresterea accesului la resurse.

2. Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est - http://www.adrse.ro/

Agentia pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est are drept obiectiv dezvoltarea
regionala prin initierea si mentinerea de parteneriate institutionale intra-regionale, inter-regionale si
internationale.

A fost creata cu scopul de a contribui la facilitarea absorbtiei fondurilor de tip structural la nivelul
celor sase judete componente ale Regiunii (Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea), atat prin
activitatea de promovare a identitatii regionale cat si prin administrarea programelor europene care fac
parte din strategia de post-aderare elaborata de Uniunea Europeana.

3. Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta (CCINA

Constanta) www.ccina.ro

CCINA Constanta reprezinta, apara si sustine interesele comunitatii de afaceri din judetul Constanta.

CCINA Constanta se implica activ in realizarea de actiuni ce vizeaza asigurarea, la nivel regional, a
unui mediu de afaceri solid, colaborand cu institutiile si autoritatile administratiei publice, judetene si
locale, precum si cu structurile regionale, in scopul dezvoltarii economico - sociale a zonei, inclusiv prin
parteneriate de tip public – privat.

EXEMPLE DE SUCCES

1. Victor Maxim nici nu a implinit 29 ani, dar se poate lauda cu un palmares bogat de initiative
civice. Victor este coordonator la Let's Do it, Romania si s-a facut cunoscut in oras pentru
proiecte precum curatarea plajelor dintre Mamaia si Navodari. Dupa ce a monitorizat zona el a
reusit sa obtina sprijinul Ambasadei Americane la Bucuresti si zeci de soldati americani cantonati
la Mihail Kogalniceanu l-au insotit in actiunea de ecologizare care a avut loc in iarna lui 2014.
 Dar activitatile lui Victor Maxim nu se opresc aici. El a pus pe picioare o alta initiativa apreciata.
Biblioteca Colorata a inceput cu mai multe zone de lectura in diferite parcuri si piatete ale municipiului
Constanta. Cititori de toate varstele puteau sa imprumute cartile oferite gratuit de Victor si de sponsorii
sai, edituri din toata tara. Atunci cand a venit iarna, antreprenorul constantean ar fi putut sa depoziteze
toate cartile in cutii si sa astepte iar caldura. El a discutat insa cu reprezentantii Tomis Mall si a reusit sa
obtina un spatiu generos la ultimul etaj al cladirii situate in centrul orasului Constanta. Zona s-a
transformat rapid intr-o biblioteca non-conformista in care poti sa gasesti peste 10.000 de volume din
toate domeniile. Cartile sunt noi, dar oricine poate sa doneze volumele vechi de acasa. Biblioteca
Colorata este deschisa de la orele 10.00 la 22.00 in fiecare zi a saptamanii.

2. La capitolul "tineri antreprenori" putem sa-i punem pe lista si pe Andrei Eduard Burghelia si Mihnea
Calugaru. La numai 16 ani, cei doi elevi din Constanta au reusit sa-si vada visul cu ochii. Ei au reasizat o
firma de curierat pe bicicleta. Afacerea a pornit in vara anului 2014 si tinerii se mandresc ca nu
polueaza orasul, dar ofera servicii de curierat ieftine si rapide. Ideea i-a venit lui Eduard pe cand avea 13
ani, dar ea nu a fost pusa in practica decat 3 ani mai tarziu, odata cu participarea la o competitie de
antreprenoriat numita "Compania Anului 2014", organizata de Junior Achievement Romania. Primii
clienti nu au intarziat sa apara. Tinerii garantau livrarea oricarui colet de dimensiuni rezonabile in 90
minute de la primirea comenzii. Au avut insa dificultati atunci cand au inregistrat afacerea la Registrul
Comertului pentru ca era nevoie de o persoana care avea 18 ani impliniti care sa semneze toate hartiile.
Au rezolvat totul rapid, cu ajutorul unei prietene si acum se bucura ca pot sa faca bani pentru munca lor
cinstita. Tarifele de expeditie pornesc de la 8,5 lei si merg pana la 22 lei in functie de zona unde trebuie
livrat coletul si de greutate. Tinerii ofera reduceri pentru clientii noi si nu se dau in laturi nici macar
atunci cand afara a nins sau este frig.

3. Logistic Park

In anul 2007, cand in incinta fostei fabrici de furnire „Furnirom“ au fost puse bazele primului parc
logistic din municipiul Constanta, nimeni nu isi imagina ce evolutie spectaculoasa va avea acest proiect.
La vremea aceea, in Romania se vorbea mult despre parcurile industriale si logistice, dar putini stiau sa le
organizeze. Sa investesti intr-o asemenea idee este intotdeauna riscant. Nu ai nicio garantie ca vei atrage
clienti si ca vor prinde radacini, chiar daca analizele de piata sunt optimiste.

Parcul logistic a fost realizat in baza unui concept modern, care a fost dezvoltat pas cu pas, pe masura
atragerii de noi clienti. Au fost construite hale noi, iar vechile cladiri, platformele, caile de acces,
birourile au suferit un proces de reconversie si de modernizare in conformitate cu cerintele
beneficiarilor.
 Platforma parcului are o suprafata totala de 146.390 metri patrati. Suprafata desfasurata a cladirilor
este de 48.748 metri patrati, iar gradul de ocupare a suprafetei comerciale utile este de 100%”, a precizat,
pentru cotidianul „Cuget Liber”, managerul comercial Cristian Pandichi.

A trecut un deceniu de la inaugurare si parcul logistic a ajuns la maturitate. Astazi, gazduieste 70 de

clienti, cu activitati extrem de diverse: comert, industrie farmaceutica, piese auto, depozitare si distributie
de alimente, bauturi racoritoare si alcoolice, de scule si materiale pentru constructii, servicii de curierat si
altele. Clientii au inchiriat suprafete de 40 pana la 5.000 metri patrati.

Printre „locatari” sunt brand-uri sonore: Coca Cola, Pepsico, Augsburg International, Elit, Autonet,
Internacks, Holver, Fan Courier, Rostec, Intrebrands, Aquila, Astara, Autonet, Mediplus si altele.

4. Nichiduta Trading

Nichiduta Trading, o companie infiintata in 2012 in Constanta de doi antreprenori, specializata in co-
mertul cu amanuntul al produselor pentru copii, asteapta cresteri cuprinse intre 20% si 40% in 2017,
dupa ce in 2016 afacerile companiei au ajuns la 22 mil. lei, un avans de 57% fata de 2015.
Planurile de business vizeaza si exportul jucariilor spre tari ca Bulgaria si Ungaria incepand cu anul
viitor.
„In mare parte consumatorii cumpara ce vad in parc si in malluri cand trec pe langa ele. Depinde si
de sezon si de produsele noi care apar pe piata. Nu poti sa aduci un produs si sa fii sigur ca acela va avea
vanzari“, a spus pentru ZF Daniel Minciuna, unul dintre actionarii Nichiduta Trading.
Gama de produse cuprinde jucarii si articole pentru copii si bebelusi, de la patuturi, carucioare,
biciclete, produse de igiena, iar actionarul spune ca nu trimite jucariile in hipermarketuri sau magazine
specializate pentru ca nu vede un avantaj pentru afacere. Jucariile sunt importate in mare parte din tari
din Europa, precum Olanda, Germania, Italia, Spania sau Bulgaria, dar si China. Cu producatorii romani
colaboreaza pentru produsele mari, patuturi, lenjerii, saltele, care se pot face mai usor pe piata locala.