TEMA 12.

CALCULE TOPOGRAFICE SPECIFICE ACTIVITĂŢII

DE CADASTRU

Se folosesc în lucrările de cadastru când apar puncte noi ca urmare a operaţiilor de

dezmembrare, parcelare, comasare, rectificare de hotar, etc.

12.1. CALCULUL UNUI PUNCT PE SEGMENT

Date:

 A(XA,YA), B(XB,YB) coordonatele extremităţii segmentului AB;

 d = AM, distanţa măsurată;

 M ϵ AB.

Se cere:.
 M(XM, YM)

Procedeul analitic

Folosind raportul ;

In figura 3.1 se observă că ΔAMM' ~ ΔABB' şi se pot scrie rapoartele =>

sau ;

1
d – cunoscută (măsurată);

=> (cu 6 zecimale);

=> (1)

Verificare: coordonatele punctului M se folosesc la calcularea suprafeţei triunghiului AMB care

trebuie să fie zero, când M este pe aliniamentul AB, sau mai mică decât toleranţa, când M este
determinat cu o mică eroare:

(2)

Valoarea 0.005m reprezintă abaterea admisă pentru punctul M faţă de aliniamentul AB (se
consideră drept înălţime în ΔAMB).

Folosind raportul ;

In figura 3.1 se observă că ΔAMM' ~ ΔMBM" şi se pot scrie rapoartele:

; sau ;

(cu 6 zecimale);

(3)

Verificare: cu relaţia (2)

2
Procedeul trigonometric

Se determină θAB din coordonate:

(4)

θAB = θAM

Se folosesc relaţiile de la metoda radierii:

(5)

Pot apare situaţii când punctul M se găseşte în afara segmentului AB, pe acelaşi aliniament
astfel:

3
Se folosesc relaţiile demonstrate şi aceeaşi verificare.

12.2. ŞIR DE PUNCTE PE SEGMENT

Pe segmentul AB se găsesc mai multe puncte M1, M2, M3 ...Mi. Se cunosc distanţele di sau
distanţele dintre puncte.

Procedeul analitic

4
 ; (6)

Procedeul trigonometric

(7)

12.3. CALCULUL COORDONATELOR PUNCTULUI DE INTERSECŢIE

DINTRE DOUĂ DREPTE
Procedeul analitic

Punctul de intersecţie se află pe ambele drepte

Date:
 A, B, C, D (Xi,Yi);
 AB şi CD drepte care se intersectează în punctul M;

5
Se cere:
 M(XM,YM)

Se scrie raportul suprafeţelor triunghiurilor care au aceeaşi înălţime:

Se adună numărătorii între ei şi numitorii între ei:

M este punct pe segmentul AB:

(8)

Verificare: cu relaţia (2)

Punctul de intersecţie se găseşte pe una din drepte şi pe prelungirea celeilalte

6
Date:

 A, B, C, D (Xi, Yi);
 AB şi CD sunt două drepte;

 MϵAB;

 M se află pe aliniamentul CD;

Se cere:

 M(XM,YM)

Se scrie raportul suprafeţelor triunghiurilor care au aceeaşi înălţime:

Se scad numărătorii între ei şi numitorii între ei:

7
M este punct pe segmentul AB: (9)

Verificare: cu relaţia (2)

Punctul de intersecţie se găseşte pe prelungirea ambelor drepte

Date:
 A, B, C, B (Xi,Yj);
 AB şi CD sunt două drepte;
 M se află prelungirea dreptelor AB şi CD;
Se cere:
 M(XM,YM)

8
Se scad numărătorii între ei şi numitorii între ei:

M este punct pe segmentul AB: (9)

ρ - este supraunitar

Verificare: cu relaţia (2)

Procedeul trigonometric
Se folosesc formulele de la intersecţia înainte:

relaţiile cu tg:

(11)

9
relaţiile cu ctg:

(12)

Se va alege funcţia trigonometrică ce are valoarea absolută cea mai mică.

12.4. CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR DE INTERSECŢIE

DINTRE O DREAPTĂ ŞI CADRUL GEOMETRIC AL PLANULUI

Drept cadru geometric al planului pot fi considerate:

- limita foii de plan;
- limita foii de secţiune;
- limita trapezului;
- limita unui pătrat al caroiajului planului.

Procedeul analitic

10
Cadrul geometric este dat prin coordonatele punctelor intersecţie dintre liniile caroiajului
rectangular, iar dreapta AB este dată prin coordonatele punctelor de capăt.
Se scrie raportul suprafeţelor triunghiurilor care au aceeaşi înălţime:

Se adună numărătorii între ei şi numitorii între ei:

(13)
M este punct pe segmentul AB:

Procedând în mod analog pentru punctul N, se va obţine valoarea raportului

(14)
N este punct pe segmentul AB: Verificare:

Procedeul trigonometric
Se folosesc relaţiile de la intersecţia înainte, particularizate astfel Dreapta AB se intersectează cu
dreapta 12 în punctul M:

(15)

(relaţiile cu ctg nu se pot folosi)

Dreapta AB se intersectează cu dreapta 14 în punctul N:

(16)

11
 (relaţiile cu tg nu se pot folosi)

Verificarea coordonatelor se face cu relaţia (2) pentru fiecare din punctele M şi N.

12