Diferenţe de învăţare

Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi
altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe
proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale
elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.

Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare nu sunt
totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze produse care
reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei asociaţi cu alegerea,
atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor, sugerează că predarea în
vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor individuale de învăţare sporeşte
probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.

Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să înveţe,
permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-urilor şi a
componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a compoziţiilor muzicale îi poate
ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile de gândire în moduri care ţin cont de
aptitudinile şi interesele lor.

Stilurile vizual, auditiv şi chinestezic

Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate de a identifica diferite stiluri de învăţare se bazează pe
simţuri. Denumit în mod curent modelul VAK (visual, auditory, kinesthetic learning styles), acest cadru
descrie stilurile celor care învaţă ca vizual, auditiv sau chinestezic. Cei cu un stil de învăţare vizual
procesează cel mai eficient informaţii în formă vizuală; cei cu stil de învăţare auditiv înţeleg cel mai bine
ascultând şi cei cu un stil chinestezic/tactil învaţă mai bine prin atingere şi mişcare. Un studiu efectuat de
Specific Diagnostic Studies a arătat că 29% din toţi elevii din şcolile de învăţământ primar şi secundar au
un stil de învăţare vizual, 34% au un stil auditiv şi 37% au un stil chinestezic/tactil (Miller, 2001).

Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic

Vizual imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele

Auditiv lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări

Chinestezic interpretare, joc de roluri, modelare în lut

Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare. Deşi
cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de modul de
învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de învăţare ale elevilor
pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi Swassing (citaţi de Cotton, 1998)
susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi domeniile în care aceştia se descurcă cel
mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi
câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini
dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină condusă de cineva care nu are suficientă experienţă
practică de condus. Alegerea unor metode de predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri
necesită o cunoaştere aprofundată a materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.

Diferenţe de învăţare în funcţie de emisferele cerebrale

O altă metodă de a distinge stilurile individuale de învăţare este cea care ia în calcul emisferele cerebrale.
Asselin şi Mooney (citaţi de Miller, 2001) descriu din acest punct de vedere stilurile de învăţare ca global,
bazat pe emisfera dreaptă, sau analitic, bazat pe emisfera stângă. În general, cei cu un stil global „percep
lucrurile ca pe un întreg, fac distincţii generale între concepte, sunt orientaţi către oameni şi învaţă într-un
context social” (p. 3). Cei cu un stil de învăţare analitic, pe de altă parte, percep lucrurile prin părţile lor mai
degrabă decât ca întreg şi impun o anumită structură sau restricţii asupra informaţiilor şi conceptelor”
(Miller, 2001, p. 3).

Felul în care ne concentrăm asupra informaţiilor noi şi dificile şi ni le reamintim este legat de stilul nostru
de învăţare global sau analitic. Unii elevi învaţă mai uşor atunci când informaţiile sunt prezentate pas cu
pas, într-un model secvenţial, prin care se construieşte o înţelegere a conceptelor. Alţii învaţă mai uşor fie
atunci când înţeleg mai întâi conceptul şi se concentrează apoi pe detalii sau când introducerea
informaţiilor se face printr-o povestire cu umor sau o anecdotă legată de experienţa lor şi susţinută cu
example şi grafice (Dunn, 1995, p. 18).

Emisferele cerebrale
Emisfera analitică, logică, secvenţială, pas cu pas, raţională, părţi-întreg
stângă:    
Emisfera holistică, fortuită, intuitivă, subiectivă, sintetizatoare
dreaptă:

Inteligenţele multiple ale lui Howard Gardner

În ultimul deceniu, tot mai mulţi pedagogi au îmbrăţişat teoria lui Howard Gardner despre inteligenţele
multiple. Inteligenţele logico-matematică şi cea lingvistică, cele două modalităţi de gândire cel mai
apreciate în şcoală, sunt doar două dintre cele opt inteligenţe descrise de Gardner pe baza unor cercetări
culturale şi în domeniul biologiei. În plus, Gardner identifică inteligenţele spaţială, muzicală, corporal-
chinestezică, interpersonală, intrapersonală şi naturalistă.

Inteligenţe multiple
Logico- Capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de inteligenţă este asociată cel ma
matematică adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.

Stăpânirea limbii. Această inteligenţă include capacitatea de a manipula efectiv limba pentru a se exprima retoric sau
Lingvistică
poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.

Capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această inteligenţă nu se limiteaz
Spaţială
domeniile vizuale - Gardner menţionează că inteligenţa spaţială se dezvoltă şi la copii care nu pot vedea.

Capacitatea de a-şi utiliza capacităţile mentale pentru a-şi coordona propriile mişcări corporale. Această inteligenţă p
Muzicală
în discuţie credinţa populară conform căreia activităţile fizice şi cele mentale nu au legătură (ERIC, 1996, p. 2).
 Corporal- The ability to use one's mental abilities to coordinate one's own bodily movements. This intelligence challenges the
chinestezică  popular belief that mental and physical activity are unrelated (ERIC, 1996, p. 2).

Capacitatea centrală de a observa distincţii la alţii; în special, contraste în ceea ce priveşte dispoziţiile, temperamentel
Interpersonală
motivaţiile şi intenţiile (Gardner, 1993, p. 42).

Acces la propria viaţă sentimentală, propriile emoţii, capacitatea de a face deosebiri între aceste emoţii şi în cele din u
Intrapersonală 
de a le califica şi de a le folosi ca mijloc pentru înţelegerea şi orientarea propriului comportament (p. 44).

Expertiză în recunoaşterea şi clasificarea plantelor şi animalelor. Aceste capacităţi de observare, colectare şi calificare
Naturalistă 
aplicate şi mediului „uman”… (Campbell, 2003, p. 84).

Stilurile de învăţare şi capacităţile de gândire

Un elev care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua decizii poate avea dificultăţi în a
recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza atentă a afirmaţiilor şi pe cântărirea
dovezilor. Pe de altă parte, un elev obişnuit cu gândirea lineară şi descompunerea raţională a
argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală, conectată. În orice caz, putem da dovadă
de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte diferite, iar dobândirea unei noi modalităţi de a
procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei persoane de a lua decizii inteligente în viaţă. Pentru a-i
ajuta pe toţi elevii să-şi folosească pe deplin potenţialul de gândire, este necesar nu numai să-i învăţăm ce
înseamnă un bun mod de gândire, ci şi să găsim modalităţi pentru a-i convinge pe elevi de valoarea
utilizării unor strategii de gândire care, la început, pot părea neobişnuite şi incomode.

La clasă: stilurile de învăţare în funcţiune

Învăţământ primar. Concept: maşini simple

Vizual Căutaţi imagini ale unor mecanisme simple în ziare sau în filme

Vizual, auditiv, Ascultaţi şi priviţi un muncitor în construcţii în timp ce vă explică cum utilizează un mecanism simp
Auditiv
chinestezic la lucru

Chinestezic Construiţi un mecanism simplu din lut, lego sau jucării

Emisfera Emisfera Urmăriţi indicaţiile pas cu pas pentru a construi un mecanism simplu
cerebrală cerebrală
strângă/ strângă
Emisfera
cerebrală Emisfera Discutaţi rolul pe care îl au mecanismele în viaţa noastră
dreaptă cerebrală
dreaptă

Inteligenţe Logică- Descompuneţi maşini complexe în mecanisme simple

multiple matematică

Lingvistică Scrieţi pe hârtie sau ţineţi un discurs în care să descrieţi importanţa unui mecanism

Spaţială Creaţi o prezentare în care să arătaţi diferite moduri de utilizare a unui mecanism simplu.

Muzicală Compuneţi o melodie despre un mecanism simplu utilizând un vocabular adecvat.

 Corporal- Utilizaţi obiecte din viaţa de zi cu zi pentru a crea un mecanism simplu
chinestezică

Interpersonală Lucraţi în grup pentru a realiza un film despre mecanisme simple pentru copii preşcolari

Intrapersonală Ţineţi un jurnal în care să reflectaţi asupra procesului propriu de învăţare a mecanismelor simple

Naturalistă Găsiţi exemple de mecanisme simple în natură, cum ar fi ciocurile păsărilor folosite ca pârghie

Învăţământ secundar. Concept: interpretarea alegoriilor în literatură

Vizual Vizionaţi unul din filemele din seria Stăpânul inelelor şi interpretaţi-l ca o alegorie
Vizual, auditiv,
Auditiv Ascultaţio predică care include parabole şi alegorii din perspectivă religioasă
chinestezic
Chinestezic Faceţi un film despre o alegorie

Găsiţi o alegorie care are o semnificaţie deosebită pentru voi şi scrieţi o lucrare în care să îi
Introvertit
explicaţi înţelesul.

Extravertit Participaţi la o discuţie despre o alegorie din Împăratul muştelor

Senzorial Compuneţi o alegorie pe baza unei realităţi pe care aţi observat-o în şcoala voastră

Intuitiv Studiaţi alegorii din culturi diferite şi identificaţi tipare

Tipuri de
personalitate Reflexiv Aplicaţi componentele unei alegorii la aspecte specifice din viaţa de zi cu zi

Scrieţi o alegorie prin care să abordaţi un an aspect al experienţei umane care afectează fericirea
Afectiv
oamenilor

Judecător Scrieţi un plan de proiect detaliat pentru elaborarea unei alegorii animate

Generaţi o listă de posibile proiecte legate de alegorii şi alegeţi unul la care să lucraţi mai în
Perceptiv
detaliu

Logică- Interpretaţi o alegorie şi discutaţi implicaţiile pe care le presupune într-un context diferit
matematică

Lingvistică Scrieţi o alegorie original

Spaţială Relaizaţi un model care să reprezinte o alegorie

Muzicală Analizaţi componentele alegorice din „American Pie”, de Don McLean’s

Inteligenţe
multiple
Corporal- Interpretaţi o alegorie
chinestezică

Interpersonală Lucraţi în grup pentru a produce o prezentare multimedia despre o alegorie

Intrapersonal Aplicaţi semnificaţia unei alegorii la propria viaţă

Naturalistă Scrieţi o alegorie inspirată de comportamentul animalelor în natură

 
Bibliografie
Campbell, B. (2003). The naturalist intelligence. Seattle, WA: New Horizons for Learning.
www.newhorizons.org/strategies/mi/campbell.htm*

Cotton, K. (1998). Education for lifelong learning: Literature synthesis. ED 422608. Washington, DC: OERI.

Dunn, R. (1995). Strategies for educating diverse learners. Bloomington, IN: Phi Delta Kappa.

Ennis, R. H. (2000). Goals for a critical thinking curriculum and its assessment. In A. L. Costa (Ed.),
Developing minds: A resource book for teaching thinking, (pp. 44-46). Alexandria, VA: ASCD.

ERIC (1996). Multiple intelligences: Gardner's theory. ED 410226. Washington, DC: OERI.

Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Harper Collins.

Miller, P. (2001). Learning styles: The multimedia of the mind. ED 451340.

https://iteach.ro/pagina/1113/