Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Profesorii ştiu în prezent că modul în care învaţă elevii variază foarte mult. Elevii au fiecare puncte forte şi
altele mai slabe, care pot fi dezvoltate şi îmbunătăţite printr-o instruire eficientă. Învăţarea bazată pe
proiecte care integrează tehnologia reprezintă o modalitate foarte bună de a utiliza punctele forte ale
elevilor pentru a-i ajuta să gândească mai bine şi să înveţe autonom.
Sarcinile de proiect care le dau elevilor posibilitatea de a-şi folosi stilurile individuale de învăţare nu sunt
totuşi o cale directă pentru dezvoltarea gândirii de nivel superior. Este posibil să se creeze produse care
reflectă o gândire superficială. (Ennis, 2000). Cu toate acestea, factorii motivaţiei asociaţi cu alegerea,
atunci când stilurile individuale de învăţare sunt vizate în cadrul proiectelor, sugerează că predarea în
vederea dezvoltării capacităţilor de gândire în contextul stilurilor individuale de învăţare sporeşte
probabilitatea ca elevii să dezvolte aceste capacităţi.
Folosirea tehnologiei în proiecte le oferă de asemenea elevilor oportunităţi de a alege cum să înveţe,
permiţându-le să valorifice punctele forte ale propriilor stiluri de învăţare. Folosirea soft-urilor şi a
componentelor hard pentru crearea filmelor, prezentărilor, publicaţiilor şi a compoziţiilor muzicale îi poate
ajuta pe elevi să înveţe conţinuturile şi să-şi dezvolte capacităţile de gândire în moduri care ţin cont de
aptitudinile şi interesele lor.
Există multe inventare şi chestionare online care ajută la determinarea stilului preferat de învăţare. Deşi
cele mai multe nu se bazează pe studii ştiinţifice, oferă o înţelegere a preferinţelor legate de modul de
învăţare. Profesorii trebuie să dea totuşi dovadă de precauţie cu privire la stilurile de învăţare ale elevilor
pe care aceştia le-au determinat ei înşişi. Cercetătorii Barbe, Milone şi Swassing (citaţi de Cotton, 1998)
susţin că preferinţele celor care învaţă nu reprezintă neapărat şi domeniile în care aceştia se descurcă cel
mai bine. În plus, un stil de învăţare nu este potrivit pentru orice tip de conţinut. Deşi e posibil să înveţi
câte ceva despre conducerea unei maşini urmărind sau ascultând pe cineva vorbind despre asta, puţini
dintre noi am fi dispuşi să mergem cu o maşină condusă de cineva care nu are suficientă experienţă
practică de condus. Alegerea unor metode de predare în funcţie de stilurile de învăţare bazate pe simţuri
necesită o cunoaştere aprofundată a materiei şi o judecată solidă din partea profesorului.
Felul în care ne concentrăm asupra informaţiilor noi şi dificile şi ni le reamintim este legat de stilul nostru
de învăţare global sau analitic. Unii elevi învaţă mai uşor atunci când informaţiile sunt prezentate pas cu
pas, într-un model secvenţial, prin care se construieşte o înţelegere a conceptelor. Alţii învaţă mai uşor fie
atunci când înţeleg mai întâi conceptul şi se concentrează apoi pe detalii sau când introducerea
informaţiilor se face printr-o povestire cu umor sau o anecdotă legată de experienţa lor şi susţinută cu
example şi grafice (Dunn, 1995, p. 18).
Emisferele cerebrale
Emisfera analitică, logică, secvenţială, pas cu pas, raţională, părţi-întreg
stângă:
Emisfera holistică, fortuită, intuitivă, subiectivă, sintetizatoare
dreaptă:
Inteligenţe multiple
Logico- Capacitatea de a detecta tipare, de a raţiona deductiv şi de a gândi logic. Acest tip de inteligenţă este asociată cel ma
matematică adesea cu gândirea ştiinţifică şi matematică.
Stăpânirea limbii. Această inteligenţă include capacitatea de a manipula efectiv limba pentru a se exprima retoric sau
Lingvistică
poetic. Tot această inteligenţă ne permite să utilizăm limba ca mijloc prin care ne amintim informaţiile.
Capacitatea de a manipula şi de a crea imagini mentale pentru a rezolva probleme. Această inteligenţă nu se limiteaz
Spaţială
domeniile vizuale - Gardner menţionează că inteligenţa spaţială se dezvoltă şi la copii care nu pot vedea.
Capacitatea de a-şi utiliza capacităţile mentale pentru a-şi coordona propriile mişcări corporale. Această inteligenţă p
Muzicală
în discuţie credinţa populară conform căreia activităţile fizice şi cele mentale nu au legătură (ERIC, 1996, p. 2).
Corporal- The ability to use one's mental abilities to coordinate one's own bodily movements. This intelligence challenges the
chinestezică popular belief that mental and physical activity are unrelated (ERIC, 1996, p. 2).
Capacitatea centrală de a observa distincţii la alţii; în special, contraste în ceea ce priveşte dispoziţiile, temperamentel
Interpersonală
motivaţiile şi intenţiile (Gardner, 1993, p. 42).
Acces la propria viaţă sentimentală, propriile emoţii, capacitatea de a face deosebiri între aceste emoţii şi în cele din u
Intrapersonală
de a le califica şi de a le folosi ca mijloc pentru înţelegerea şi orientarea propriului comportament (p. 44).
Expertiză în recunoaşterea şi clasificarea plantelor şi animalelor. Aceste capacităţi de observare, colectare şi calificare
Naturalistă
aplicate şi mediului „uman”… (Campbell, 2003, p. 84).
Un elev care se bazează pe presimţiri, sentimente şi intuiţie pentru a lua decizii poate avea dificultăţi în a
recunoaşte valoarea unui proces de gândire care pune preţ pe analiza atentă a afirmaţiilor şi pe cântărirea
dovezilor. Pe de altă parte, un elev obişnuit cu gândirea lineară şi descompunerea raţională a
argumentelor poate să i se pară foarte dificilă gândirea globală, conectată. În orice caz, putem da dovadă
de diferite stiluri de învăţare şi de gândire în contexte diferite, iar dobândirea unei noi modalităţi de a
procesa informaţiile poate dezvolta abilitatea unei persoane de a lua decizii inteligente în viaţă. Pentru a-i
ajuta pe toţi elevii să-şi folosească pe deplin potenţialul de gândire, este necesar nu numai să-i învăţăm ce
înseamnă un bun mod de gândire, ci şi să găsim modalităţi pentru a-i convinge pe elevi de valoarea
utilizării unor strategii de gândire care, la început, pot părea neobişnuite şi incomode.
Vizual, auditiv, Ascultaţi şi priviţi un muncitor în construcţii în timp ce vă explică cum utilizează un mecanism simp
Auditiv
chinestezic la lucru
Emisfera Emisfera Urmăriţi indicaţiile pas cu pas pentru a construi un mecanism simplu
cerebrală cerebrală
strângă/ strângă
Emisfera
cerebrală Emisfera Discutaţi rolul pe care îl au mecanismele în viaţa noastră
dreaptă cerebrală
dreaptă
Lingvistică Scrieţi pe hârtie sau ţineţi un discurs în care să descrieţi importanţa unui mecanism
Spaţială Creaţi o prezentare în care să arătaţi diferite moduri de utilizare a unui mecanism simplu.
Interpersonală Lucraţi în grup pentru a realiza un film despre mecanisme simple pentru copii preşcolari
Intrapersonală Ţineţi un jurnal în care să reflectaţi asupra procesului propriu de învăţare a mecanismelor simple
Naturalistă Găsiţi exemple de mecanisme simple în natură, cum ar fi ciocurile păsărilor folosite ca pârghie
Găsiţi o alegorie care are o semnificaţie deosebită pentru voi şi scrieţi o lucrare în care să îi
Introvertit
explicaţi înţelesul.
Senzorial Compuneţi o alegorie pe baza unei realităţi pe care aţi observat-o în şcoala voastră
Scrieţi o alegorie prin care să abordaţi un an aspect al experienţei umane care afectează fericirea
Afectiv
oamenilor
Judecător Scrieţi un plan de proiect detaliat pentru elaborarea unei alegorii animate
Generaţi o listă de posibile proiecte legate de alegorii şi alegeţi unul la care să lucraţi mai în
Perceptiv
detaliu
Logică- Interpretaţi o alegorie şi discutaţi implicaţiile pe care le presupune într-un context diferit
matematică
Bibliografie
Campbell, B. (2003). The naturalist intelligence. Seattle, WA: New Horizons for Learning.
www.newhorizons.org/strategies/mi/campbell.htm*
Cotton, K. (1998). Education for lifelong learning: Literature synthesis. ED 422608. Washington, DC: OERI.
Dunn, R. (1995). Strategies for educating diverse learners. Bloomington, IN: Phi Delta Kappa.
Ennis, R. H. (2000). Goals for a critical thinking curriculum and its assessment. In A. L. Costa (Ed.),
Developing minds: A resource book for teaching thinking, (pp. 44-46). Alexandria, VA: ASCD.
ERIC (1996). Multiple intelligences: Gardner's theory. ED 410226. Washington, DC: OERI.
Gardner, H. (1993). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Harper Collins.
https://iteach.ro/pagina/1113/