Managamentul calitatii pentru productia sustenabila: de la numarul, la impactul defectelor

Acest studiu este o incercare de a schimba atentia de la numarul de defecte, la severitatea

defectelor. De asemenea, studiul se concentreaza asupra conceptului important de integrare a
sustenabilitatii cu managementul calitatii.
Autorii studiului sustin ca diverse tipuri de defecte pot rezulta in nivele diferite de impact si in
acelasi timp, pot afecta sustenabilitatea sistemului respectiv.
In acest studiu autorii diferentiaza defectele produselor pe baza gravitatii impactului lor final. El
prezinta un studiu de caz ca o dovada a unei sustenabilitati mai mari prin clasificarea defectelor,
in functie de importanta pe care o au.
Motivatia acestui studiu este rezultatul unui incident intamplat unuia dintre autorii acestei lucrari
intr-o companie axata pe productie. El a implementat conceptul de Six Sigma in procesul de
productie pentru 0 defecte. Intr-o zi, un intreg lot de productie a fost respins din cauza unui
singur defect aparut intr-un stadiu incipient al procesului de productie. Autorul studiului a
aprofundat aceasta problema si a realizat ca un singur defect care pare nesemnificativ poate
distruge o intreaga linie de productie, in ciuda unui sistem al managementului calitatii bine pus la
punct.
In aceasta lucrare este de asemenea prezentat un studiu de caz ca dovada empirica a metodei
propuse pentru imbunatatirea managementului calitatii.
Inainte de a stabili metodoligia de cercetare, autorii au decis sa priveasca mai atent catre
practicile din diverse industrii. Asfel, au facut un sondaj in timpul unei conventii folosind o
singura intrebare. La conventie, participau oameni cu functii diverse, de la manageri, pana la
simpli lucratori. Intrebarea era: un producator, are doua linii de productie identice: A si B. Linia
de productie A are doua defecte pe zi. Linia de productie B are un defect pe zi. Care dintre liniile
de productie este mai performanta din punct de vedere al calitatii? 91 de manageri si 22 de
lucratori din 22 de organizatii diferite: fabrici din sectorul privat si public – peste 70% manageri
si lucratori au ales linia B ca fiind mai buna datorita unui control mai bun asupra procesului de
productie, a productivitatii mai mari, a consumului redus de materiale si a impactului scazut
asupra mediului. Restul managerilor si a lucratorilor nu au corelat numarul defectelor cu
performanta calitatii si au vrut sa stie mai multe informatii, precum tipul sau calitatea productiei.
Ulterior, autorii studiului au concluzionat ca majoritatea oamenilor cred ca un numar mai mic de
defecte cauzeaza si un impact mai mic asupra companiilor. Insa, din contra, exemple din viata
reala arata cum un singur defect poate avea un impact dezastruos. Asadar, autorii studiului
propun intelegerea impactului defectelor prin incorporarea problemelor de sustenailitate in
managementul calitatii.
De asemenea, autorii au crezut ca este important sa ceara o parere expertilor in diverse domenii
folosind urmatoarele criterii: experienta industriala la nivel de middle management sau mai sus
de cel putin 5 ani sau experienta in industrii ca si consultant, trainer sau auditor pentru cel putin
10 ani. Criteriul nr 2: expertii sa fi fost implicati in munca de cercetare pentru cel putin 5 ani.
Concluziile discutiilor cu expertii sunt urmatoarele:
1. este aproape imposibil sa se propuna criterii universale pentru clasificarea defectelor, pentru ca
fiecare proces sau produs difera. De asemenea, impactul shareholderilor variaza in functie de
perioada, locatie, produs, nevoie, piata, economie si multi alti factori.
2. evaluarea importantei fiecarui defect trebuie facuta de fiecare companie in parte, in limita
resursei fiecaruia
3. in general, urmatorii factori afecteaza impactul defectelor: sistemul sau mediul, momentul,
detectarea defectului, costul pentru rectificare in cel mai rau caz, timp pierdut, consum resurse,
nivelul de poluare a mediului, distrugerea intregului sistem, siguranta clientilor si a angajatilor.
Autorii au concluzionat ca majoritatea publicatiilor care trateaza sustenabilitatea se concentreaza
mai mult pe probleme de mediu si economice, dimensiunea sociala fiind mai putin discutata, insa
toate cele trei dimensiuni ale sustenabilitatii trebuie satisfacute in acelasi timp pentru a face
intregul sistem strategic sustenabil.
Cu un mediu in schimbare, focusul pe practicile de business trebuie sa fie updatat. Trecand de
perioada productiei in masa si a inspectiei, acum concentrarea este pe sustenabilitate si pe
productie customizata. Pe masura ce dezvoltarea managementului calitatii a avut loc si deviatiile
erau considerate o problema majora pentru calitatea proasta, filosofia six sigma a devenit
populara pentru reducerea variatiilor si deci, pentru imbunatatirea calitatii output-ului. In
contextul prezent, calitatea buna nu mai este suficienta, fiind nevoie si de sustenabilitate. Acest
studiu sustine ca o schimbare minora in metodologia six sigma poate fi folositoare pentru
integrarea sustenabilitatii. Calculul obisnuit al sixsigma este facut doar tinand cont de numarul de
defecte, insa diferite defecte pot avea un diferit impact asupra sustenabilitatii, afectand-o in mod
semnificativ. Folosirea importantei defectelor va ajuta in integrarea managementului calitatii cu
sustenabilitatea.