___________Rotari Sorin___________

Subiectul: PROTECŢIA NATURII

1. Formulează două argumente în favoarea ideii: “Eu consider, că studierea acestei teme de către
mine este o valoare, pentru că …”
*Solul este solul este cea mai pretioasa bogatie naturala iar starea mediului ambiant şi utilizarea
durabilă a resurselor naturale influenţează condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii
populaţiei. Utilizarea iraţională a resurselor naturale în ultimii ani a condus la reducerea productivităţii
potenţialului natural şi au avut un impact distructiv asupra mediului înconjurător, în special asupra
resurselor acvatice, aerului, solurilor şi biodiversităţii.

2. Determină, prin ce măsuri poate fi redusă cantitatea de poluanţi din mediu, studiind diferite
surse. Completează casetele libere.

Utilarea/reutilarea întreprinderilor cu filtre

utilizarea adecvată a substanţelor chimice în

modernizarea mijloacelor de transport agricultură sau renunţarea la folosirea aces-
tora

Reducerea cantităţii de poluanţi

reducerea sau evitarea arderii unor Modernizarea parcului mijloacelor de

substanţe organice transport

modernizarea proceselor de producţi

Măsuri de reducere a cantităţii de poluanţi

3. Identifică, ce specii de plante şi de animale luate sub protecţie sînt descrise în tabelul de mai
jos studiind diferite surse. Scrie, pe linii, dnumirile acestora. Reprezintă, după modelul dat şi alte
specii din Cartea Roşie a Republicii Moldova.
Specii de plante şi de animale luate sub protecţie în Republica Moldova

a) _____Orhideele___________ Preferă terenurile bine umezite. Primii trei ani se

dezvoltă sub pămînt, prima frunză apare la al 3-4-lea an. Înfloreşte după 8-17 ani,
timp de 2-3 săptămîni. Se foloseşte ca plantă decorativă şi în medicina populară.
Este o plantă pe cale de dispariţie, e primul reprezentant al orhideelor luat sub
protecţie în zona temperată: este introdusă în Cartea Roşie; numărul se micşorează
din cauza distrugerii locurilor de creştere, culegerii de către populaţie.
 b) __ALBASTRELE__ Creşte în pădurile de stejar-pufos pînă la altitudinea de
200 m pe coastele dealurilor cu expoziţie vestică şi sud-vestică: la marginile
poienilor, în plantaţiile de salcîm alb, prin locuri uscate, pietroase, pe marginea
drumurilor si pe lînga lanurile de cereale; din cauza perilor cu care este acoperită,
planta are un aspect mătăsos, de culoare verde-alburie.

c) ___Leandrul___________ Se întîlneşte în stepele cu păiuş şi negară, în fîşiile

forestiere de protecţie şi la marginile viilor, creşte bine în fîşiile de salcîm alb;
înflorirea coincide cu sfîrşitul perioadei uscate de vară; este o plantă otrăvitoare;
numărul se micşorează din cauza aratului, strivirii.

d) ___Acvila____ Pasăre răpitoare de zi, cu o anvergură a aripilor de peste un

metru; sunetele scoase sînt asemănătoare unor lătrături de cîine – este cea mai
ţipătoare dintre acvile; vînează foarte atent, construieşte cuiburile în locurile greu
accesibile şi ascunse; se întîlneşte în pădurile din centrul ţării; numărul se
micşorează din cauza braconajului, distrugerii cuiburilor, deranjării, pieirii în
timpul migraţiilor pe liniile de tensiune electrică.

e) ______Sarpele_________ în timpul zilei străbate pajiştile, în căutarea

lăcustelor, greierilor, sopîrlelor, broaştelor etc.; naste pui vii; este veninos, se
adăposteşte în galeriile mamiferelor mici, în grămezi de vreascuri, în căpiţe de fîn
ş.a.; numărul se micşorează din cauza cultivării terenurilor, păşunatului,
distrugerii de către populaţie.

4. Află din tabelul de mai jos despre cauzele degradării solurilor. Observă, în natură, în ce stare
se găsesc solurile din localiatea ta. Scrie, sub tabel, exemple concrete de influenţă a activităţii
umane asupra solurilor din localitate.
Tabelul - Cauzele degradării solului
Degradarea solului Acţiuni de degradare
Eroziunea şi spălarea exploatării neraţionale, poluarea, despăduriri, modificări ale factorilor climatici
orizonturilor de sol (intensificarea vînturilor, deşertificarea, încălzirea generală).
Scăderea fertilităţii exploatări în carieră, construcţia clădirilor, depozitarea materialelor, irigaţii
necontrolate, chimizarea, pierderea de produse combustibile, compactarea solului.
Poluarea solului răspîndirea metalelor grele, petrolului, deşeurilor, substanţelor organice,
fertilizatorilor şi pesticidelor.
Păşunatul intensiv Păşunatul intensiv, utilizarea unor specii de plante puţin productive pe păşuni.
EXEMPLE DIN LOCALITATEA MEA:

 Operațiuni forestiere (tăiere, drumuri forestiere, transportul buștenilor) urmate de șiroiuri,

ravenație, alunecări de teren etc. Cicatricile arealelor defrișate rămân în peisaj mult timp și,
uneori, ele direcționează eroziunea lineară;
 Cultivarea terenurilor prin rotație și monocultură;
 Utilizarea necorespunzatoare a sistemelor de irigație;
 Extinderea urbanizării și a infrastructurii de circulație în detrimentul terenurilor cu sol
fertil;
  Deșertificarea duce la declinul susținut al productivității biotice naturale și a celei agricole.

5. Analizează măsurile de prevenire a eroziunii solului, care ditre ele se întreprind în localitate.
Propune şi alte măsuri eficiente pentru soluţionarea acestei probleme la nivel de comunitate şi de
ţară.

Consolidarea Organizarea reţelei de drumuri Aplicarea

terenurilor și a perdelelor forestiere de selectivă a
agricole protecţie a solului etc. măsurilor
privatizate hidrotehnice
.

Prevenirea eroziunii solului

Lucrarea solului
de-a curmezişul
Plantarea pantei,
culturilor în fîşii, încorporarea
Ameliorarea terenuri lor
înierbarea reziduurilor
distruse de alunecări de
spaţiilor în vegetale,
teren, ravene, eroziune.
plantaţiile amenajarea
pomiviticole etc. drenajului etc.

Măsuri de prevenire a eroziunii solului în Republica Moldova

6. Elaboraţi un eseu cu tema „Prevenirea degradării solului în localitate”, studiind tabelul de mai
sus și diferite surse.

combaterea
alunecărilor de combaterea raţionalizarea
teren eroziunii defrişărilor

Prevenirea degradării solului în Republica Moldova

combaterea oprirea
secetei şi a prevenirea
păşunatului
sărăturării inundaţiilor
excesiv

Măsuri de prevenire a degradării solului în Republica Moldova

-Prevenirea degradării solului în localitatea mea (Soroca) poarta o importanta majora
deoarece, ca si in orice regiune (localiate) oamenii depind de sol pentru a trăi, însă activitățile umane au
consecințe negative asupra lui. Din cauza   anumitor practici agricole, unele soluri devin vulnerabile la
eroziune.
  Suprafețe mari  de  soluri foarte fertile  sunt  acoperite de beton  sau asfalt, pe măsură ce orașele
continuă să crească. În unele regiuni, ca urmare a irigațiilor, solul a devenit sărat și mai puțin fertil.
În alte zone, procesele industriale au contaminat solurile cu substanțe cum ar fi plumbul, petrolul și
solvenții. Acestea poluează apele subterane, dăunează sănătății umane și au efecte nocive asupra
organismelor care trăiesc în sol.
Calitatea produselor alimentare este afectată, deoarece culturile de pe solurile poluate absorb
substanțe contaminante, punând în pericol sănătatea consumatorilor.
Schimbările de temperatură și intensificarea ploilor ca urmare a   schimbărilor climatice  vor face
ca  solurile  să fie  din ce în ce mai vulnerabile.
Multe dintre aceste probleme sunt abordate de legislația UE privind apa, deșeurile, produsele chimice,
poluarea industrială, protecția naturii și pesticidele. UE a elaborat și o   amplă strategie de protecție a
solului, care abordează aceste amenințări.
Dupa cite observam strategia se axează pe cauzele degradării solului și subliniază necesitatea de
a  gestiona terenurile în mod durabil, pentru a se evita pierderea productivității solurilor.
In concluzie as mentiona necesitaea prevenirii degradării solului în Republica Moldova , deoarece conform
afirmatiei lui “Jean Dorst”:”Cea mai pretioasa bogatie naturala este fara indoiala solul”.

7. Imaginează-ţi situaţia: conduci o întreprindere industrială (ori agricolă) din localitate.

Elaborează un plan de acțiuni pentru a preveni distrugerea naturii în rezultatul activităţii
întreprinderii tale.
In caz ca conduc o intreprindere industriala as introduce :Măsuri de precauţie şi măsuri de prevenire a
deteriorării fizice a solului

În scopul evitării şi minimalizării diverselor forme de degradare a solului: eroziune cu apa şi/sau eoliană,
reducere a rezervelor de humus şi elemente biofile, compactare şi destructurare, supraumezire,
salinizare şi soloneţizare, alunecare şi surpare de teren, poluare fizică, chimică şi biologică, as
întreprinde măsurile de precauţie stipulate în continuare.

Măsuri de prevenire a deteriorării fizice a solurilor:

1) efectuarea concomitentă a mai multor lucrări (operaţii) în cadrul activităţilor de pregătire a solului şi
de întreţinere a culturilor la o singură trecere pentru minimizarea numărului de treceri a tractoarelor;

2) tocarea şi încorporarea în sol, prin discuire şi arat, a miriştii şi oricăror altor resturi vegetale;

3) includerea în asolament sau în rotaţia culturilor a ierburilor perene (amelioratoare);

4) utilizarea maşinilor agricole cu pneuri de presiune joasă şi cu roţi late pentru micşorarea acţiunii de
comprimare a solului.

5) excluderea din asolamente a culturilor care provoacă degradarea fizică a solului;

6) reducerea pînă la 20% a ponderii culturilor tehnice, iar a rapiţei pînă la 5% în componenţa
asolamentelor şi efectuarea sistematică a lucrărilor de redresare a stării fizice a solurilor în cadrul
terenurilor ocupate .