1.

Conceptul de asigurare – esenta si functiile asigurarilor

Asigurarea reprezinta un sistem de relatii economice care implica aportul unui numar mare de personae
fizice si juridice in constituirea unui fond banesc, in conditiile in care sunt amenintate, de aceleasi pericole in
existenta si activitatilor lor, pericole probabile, posibile, dar nesigure.
Asigurarea este un serviciu prestat pe baza unui contract specific incheiat intre asigurat, persoana fizica sau
juridical si asigurator, prin care asiguratorul ofera protectie pentru riscurile numite, obligandu-se sa acopere
valoarea daunelor in limita sumei asigurate si conform conditiilor stabilite in schimbul platii de catre asigurat
a primei de asigurare
Elementele de esenta ale asigurarii
a.Existenta riscului asigurabil: eveniment posibil, aleator, evaluabil, viitor, licit.
b.Existenta comunitatii de risc. Numarul de persoane amenintate de producerea riscului trebuie sa fie suficient
de mare pentru necesitatile vizand calculul primelor de asigurare, evaluare si dispersia riscului, asigurarea
unor resurse suficiente pentru constituirea fondului de asigurare si utilizarea lui eficienta
c.Mutualitatea reflecta constituirea si utilizarea fondului de asigurare pentru plata de idemnizatii catre cei care
efectiv au suferit pagube datorate riscurilor asigurate.
Functiile asigurarilor
-functia de compensare a pagubelor pricinuite de calamitati si accidente
-functia de prevenire a pagubelor datorate riscurilor asigurate prin:
-includerea in contractile de asigurare a unor clause care sa oblige pe asigurat la o conduita preventive
permanent.
-Alocarea unor fonduri de catre asiguratori in scopul prevenirii de calamitati
-functia financiara, fondurile stranse din primele de asigurare sunt utilizate pt investitii pe pietele de capital in
scopul cresterii veniturilor acestora
-functia de control
-functia de economisire
-reducerea costurilor statului

2.Metode de cedare a riscurilor in practica internationala

Autoasigurarea presupune constituirea unor fonduri in scopul acoperirii unor daune pentru care nu exista alte
surse de despagubire (daune pentru care asiguratorii nu accepta plata despagubirii). In general se practica de
catre firmele cu o capacitate financiara deosebita si daunalitate scazuta.
Coasigurarea presupune preluarea in asigurare a unor riscuri pentru bunuri de valori foarte mari, prin
incheierea mai multor contracte de asigurare prin care fiecare dintre asiguratori preiau o parte din totalul
valorii asigurate privind proportional o parte din prima de asigurare si urmand ca in cazul producerii unei
daune sa participle fiecare conform aceleasi proportii.
Reasigurarea reprezinta un serviciu prestat de companii de specialitate prin care se primesc riscuri cedate de
asiguratorii directi pe baza unor contracte specifice. Pretul serviciului se numeste prima de asigurare.
Retrocedarea presupune incheierea de contracte specifice intre companii de areasigurare care devin
retrocedenti si cedeaza anumite riscuri altor reasiguratori care devin retrocesionari.
3.Contractul de asigurare – definitie si trasaturi juridice
Contractul de asigurare reprezinta actul juridic prin care asiguratul se oblige sa plateasca o prima
asiguratorului care preia asupra sa riscul producerii unor pagube datorate anumitor evenimente, obligandu-se
ca , la producerea acestora, sa plateasca asiguratului sau unei terte personae (beneficiar) o idemnizatie de
asigurare (despagubire sau suma asigurata) in limitele convenite.
Trasaturi juridice:
-Caracterul sinalagmatic, plate primei de asigurare de catre asigurat este conditia obligatory pentru ca
raspunderea asiguratorului sa inceapa sa curga.
-Caracterul aleatoriu. Societatile de asigurare au ca obiect de activitate suportarea unor eveniment incerte.
-Contractul de asigurare. Are la baza calcule statistice care stabilesc o anumita frecventa de aparitie a
eventualelor daune.
-Caracterul consensual, acordul de vointa al partilor.
-Caracterul unic. Anual, in functie de indicele de inflatie, atat la prima de asigurare, cat si suma asigurata, se
maresc sau scad, insa obligatiile raman aceleasi,. Determinand unicitatea contractului.
-Executarea succesiva, in cazul asigurarilor de nunuri, daunele partiale reduce suma asigurata cu plata
efectuata.
-Caracterul oneros. Cand se incheie o asigurare fiecare parte urmareste un avantaj.
-Contract de adeziune. Deoarece clauzele sunt stabilite de asigurator, asiguratului ii ramane posibilitatea de a
accepta sau nu oferta.

4.Elementele contractului de asigurare

1. Subiectele, pot fi principale, cand asiguratul reprezinta persoana care ar putea sa suporte daunele prin
manifestarea unui risc asigurat si secundare, cand beneficiarul asigurarii este persoana nominate in contract ca
avand dreptul sa primeasca idemnizatia de la asigurator, care este persoana care se angajeaza la plate primei
de asigurare.
2. Obiectul asigurarii, pot fi asigurate bunuri, personae, riscuri financiare
3. Interesul asigurat, este diferit in fct de obiectul asigurarii, in cazul asigurarilor de bunuri interesul este
reprezentat de valoarea pecuniara a bunului respective; in cazul asigurarii de persoane interesul este
reprezentat de obtinerea unor idemnizatii in cazul aparitiei unor vatamari ale asiguratului; in cazul asigurarii
de riscuri finan. interesul este acoperirea pierderilor datorate, in principal, unor sume neachitate de parteneri.
4.Suma asigurata reprezinta nivelul maxim al despagubirii ce va fi acordata de asigurator, in cazul asigurarii
de bunuri, suma asigurata se stanileste la propunerea asiguratului si cu acordul asiguratorului fara a putea
depasi valoarea reala a bunului; in cazul asigurarii financiare, in general, suma asigurata este aceeasi cu
nivelul creditului
5. Prima de asigurare reprezinta pretul asigurarii, fiind principala obligatie a asiguratului. Prima achitata de
asigurat are 4 destinatii: constituirea fondului de asigurare, din care se vor achita indemnizatiile; constituirea
fondurilor de rezerva; acoperirea cheltuielilor de functionare a asiguratului; profitul.
6. Riscul de asigurare care poate fi:
- asigurabil – generale (inundatii, alunecari de teren)
- speciale (risc de greva, evaporare etc.)
- neasigurabil (asiguratorul nu le asigura – bomba atomica, terorism)
7. Modul de calcul al despagubirii
8. Durata contractului
9. Drepturi si obligatii ale partilor
10 Clauza de penalitati
11. Semnaturile
5. Modul de incheiere si derulare a contractului de asigurare
a. Conditii de validitate:
- capacitatea partilor de a contracta(discernamant)
- contractul trebuie sa nu fi fost dat prin eroare sau viclenie
- obiectul contractului sa existe, sa fie determinabil sau determinat
- clauza contractului sa fie licita.
b. Mecanismul incheierii contractului de asigurare
Etapa unu:
Completarea de catre solocitant a unui document precontractual, care este un foemular special ce contine:
-datele de identificare ale asiguratului
- obiectul asigurarii
-durata asigurarii
-riscurile solicitate in acoperire
-conditiile de asigurare aferente
-beneficiarul asigurarii
-existenta altor asigurari similare
-suma asigurata propusa de solicitant
Etapa a doua:
Analiza declaratiei de catre asigurator in scopul incadrarii obiectului asigurarii si riscurilor solicitate in
acoperire.
Etapa a treia:
Momentul incheierii contractului este cel al platii primei de asigurare si emiterii documentului specific.
c. Drepturi si obligatii ale partilor:
Drepturi de asigurat:
- poate modifica contractul in privinta sumei asigurate, a modului de plata, a primei de asigurare sau a
includerii in asigurare si a altor riscuri;
- dreptul de a solicita rascumpararea contractului (pentru asigurarea de viata).
Obligatiile asiguratului:
-plata primei de asigurare la termenul stabilit;
-sa utilizeze obiectul asigurarii numai potrivit normelor specifice
-instiintarea asiguratorului despre orice informatie ce afecteaza obiectul si riscurile asigurate
Drepturile asiguratorului
-de a verifica orice informatie provenita din cererea de asigurare, precum si modul in care isi respecta
obligatiile asiguratul;
- de a incasa plata primei
Obligatiile asiguratorului:
- de a elibera la cerere duplicatul documentului, sau certificate referitoare la contractele in vigoare
d.Modul de acordare a despagubirii
Pentru stabilirea cuantumului despagubirii la care este obligat, asiguratorul va deduce din dauna constatata:
- eventualele parti din prima de asigurare neachitate inca de asigurat.
- eventualele penalitati aplicate de asigurator in cazul neindeplinirii unor obligatii de catre asigurat;
- se vor aplica clauzele privind sistemul de acoperire si dreptul asiguratorului la subrogare in drepturile
asiguratului;
- se vor adauga sume ce reprezinta cheltuielile facute de asigurat in scopul diminuarii daunei.
e. Incetarea contractului de asigurare
Modul obisnuit de incetare a contractului de asigurare cu durata determinata il constituie ajungerea la
termen, adica expirarea perioadei pentru care a fost incheiat.
Alt mod uzual este producerea evenimentului asigurat, caz in care dupa plata sumei asigurate, obligatiile
asiguratorului se sting.
Pentru asigurarea de bunuri, contractul inceteaza numai daca prin realizarea riscului, bunul asigurat a fost
distrus in totalitate. Daca distrugerea este partiala, contractul poate continua sa-si produca efectele, in
principiu, pentru o suma sigurata redusa.
Modurile neobisnuite de incetare a contractului de asigurare sunt:
Denuntarea contractului presupune ca asiguratorul poate inceta contractul in mod unilateral si anume din
cauze autorizeaza de lege:
- daca asiguratul nu a comunicat, in scris, modificarile intervenite in cursul contractului, in legatura cu datele
luae in considerare la incheierea asigurarii, si anume, daca modificarea intervenita exclude potrivit conditiilor
de asigurare mentinerea contractului sau daca asiguratul a fost de rea-credinta;
- cand constata neindeplinirea de catre asigurat a obligatiei de intretinere corespunzatoare a bunuriloe sau
neluarea masurilor de prevenire impuse de lege, autoritai ori de natura bunurilor asigurate, astfel incat sa
cunoasca probabilitatea realizarii riscului si existenta bunului asigurat sa fie pusa in pericol.
Rezilierea contractului inseamna desfacerea pentru viitor a acestuia datorita neexecutarii obligatiilor uneia
dintre parti din cauze care i se pot imputa.
Anularea contractului este reglementata de conditiile de asigurare si de normele dreptului comun. Ea poate
rezulta din declaratiile neexacte sau incomplete facute de asigurat cu prilejul contractarii asigurarii, ca urmare
a incetarii prevederilor cuprinse in conditiile de asigurare sau din lipsa de interes fata de bunurile asigurate, in
momentul contractarii asigurarii.

6. Interesul asigurarii maritime:

Interesele asigurari maritime imbraca urmatoarele forme:
A. pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate, in acest caz interesul putand apartine
armatorului sau proprietarul santierului de constructie, in cazul navelor, precum si a proprietarului marfii,
depozitorul marfii, in cazul marfii transportate.
-Navlul, chiria sau plata calatoriei, interesul apartinand armatorului si navlositorului in masura in care navlul a
fosta chitat inainte sau dupa calatorie.
B.pierderea dreptului de proprietate sperat
C. aparitia unei obligatii patrimoniale nedorite
Principalele interese in asigurarea maritima sunt:
- Navele, purtatorul interesului este armatorul sau proprietarul santierului;
- Marfurile, care fac obiectul transportului pe mare;
- Navlul, in cazul navlosirilor pe voiaj;
- Chiria in cazul navlosirilor prin contracte de tip time-charter;
- Profitul sperat din realizarea marfii la destinatie;
- Contributiile la avaria comuna
Persoanele interesate in asigurarea marfurilor:
-Proprietarul, deoarece el este acela care poarta riscul avariei intamplatoare totala sau partiala.
-Depozitarul, in baza conditiilor contractului de depocitare ia asupra sa riscul pierderii intamplatoare sau al
deteriorarii marfii pe perioada respectiva.
-Carausul, imputernicit sa nu elibereze marfa pana la incasarea drepturilor sala banesti – navlul.
-Alte persoane cu drept de gaj asupra marfii.
7. Riscurile in asigurarea maritima
Prin riscuri in transportul maritim se inteleg evenimente neprevazute in timpul transporturilor si care pot
cauza pierderi sau avarii totale sau partiale mijloacelor de transport sau bunurilor transportate
Acestea se impart in:
a. riscuri generale (ale marfii), reprezinta orice accident sau intamplare survenita in timpul transportului
maritim cu efect pagubitor, indiferent daca sunt sau nu rezultatul direct al actiunii vantului sau valurilor (jaf,
incendiu, furt, naufragiu, capturare sau sechestrare de catre inamici)
b.riscuri speciale, sunt riscuri ce pot genera pagube in functie de caracteriscticile obiectului asigurarii.
Riscurile speciale presupun cauze speciale generate de caracteristicile bunurilor asigurate si se asigura numai
la solicitarea asiguratului (riscuri de razboi, blocada, ambatgoul)
c.riscuri excluse: starea de negavibilitate, viciile proprii ale marfii transportate, precum si orice pierdere
datorata naturii marfii respective, contaminarea marfii radioactive.

8. Avariile
Avaria reprezinta orice vatamare a obiectului asigurat care duce la modificarea integritatii fizice sau
proprietatilor fizico – chimice ale acestuia. Pot fi:
-avaria totala, pierderea completa a bunului asigurat sau vatamarea integritatii fizico-chimice pana la
incetarea de a mai face parte din genul initial de care apartine.
* avaria totala reala: distrugerea fizica a obiectului, fie distrugerea obiectului astfel incat nu mai poate face
parte din categoria de origine
*avaria totala constructiva: obiectul asigurat a fost afectat intr-o asemenea masura incat cheltuielile de
salvare sau reconditionare sunt mai mari decat valoare obiectului
-avarie partiala, reprezinta orice vatamare a obiectului asigurat a carei valoare se afla sub cea stabilita in
contract, ca si suma asigurata
-avarie comuna, reprezinta o avarie partiala care are loc in anumite conditii specifice astfel incat, atat
armatorul, cat si navlositorul, vor participa la acoperirea pagubei respective.
10. Tipuri de polite, continutul si caracteristicile acestora
Tipuri de polite:
a. in functie de interesul promovat
- polite pentru asigurarea navelor (polite de calatorie si polite temporare)
b. In asigurarea de transport
- dupa felul mijlocului de transport (polite de asig maritime, fluviale)
- in functie de obiectul asigurat (polite de asig CASCO, CARGO si de asigurare a navlului)

Politele CASCO pot fi:

- polita de calatorie (Voyage Policy) – in care nava este asigurata pentru o anumita calatorie mentionata in
contract, indiferent de elementul timp
-polita Time Policy – polita in care nava este asigurata pentru o anumita perioasa de timp indiferent de
numarul de calatorii care le efectueaza in decursul perioadei in care a fosta sigurata.
-polita de constructie (Building Risks Policy) – acopera riscurile in timpul constructiei unei nave
-polita de port – acopera riscurile specifice in timpul stationarii mai indelungate a unei nave intr-un port,
inclusiv deplasarea in incinta teritoriului portuar etc.
Politele CARGO pot fi:
-polite de abonament – prin care se stabileste ca intr-un anumit interval de timp, pentru anumite calatorii
determinate si in schimbul unei prime fixate de comun acord, toate marfurile expediate de asigurat in mod
automat pot fi asigurate, asiguratorul avand obligatia de a declara asiguratului sau absolut toate transporturile
care se incadreaza in conditiile politei de abonament
- polite flotante – care sunt variante ale politelor de abonament; in politele flotante se stabileste un plafon
valoric numit de “acoperire”, plafon care scade cu fiecare expeditie de marfuri pana la epuizarea valorii,
asigurate

In functie de modul de evaluare a marfurilor asigurate, politele CARGO se impart in:

- polite evaluate – in care obiectul asigurat este evaluat la o anumita suma precisa
- polite neevaluate, in care evaluarea este lasata a se stabili pe seama unor dovezi ulterioare.

11.Asigurarea pentru avarii si furt-auto CASCO

Se pot asigura autovehiculele inmatriculate in Romania fata de care persoanele fizice sau juridice au un
interes patrimonial, pentru cazurile de avarii si furt, dupa cum se stabileste in polita de asigurare.
Autovehiculele se asigura la valoarea reala a acestora din momentul incheierii asigurarii. Asigurarea este
valabila atat pe teritoriul Romaniei cat si in strainatate, chiar daca autovehiculul este condus de catre alte
persoane decat asiguratul.
Acopera riscurile de incendiu, trasnet, explozie, ploaie torentiala, grindina, inundatie, furtuna, cutremur de
pamant, prabusire sau alunecare de teren, greutate a stratului de zapada sau de gheata, avalanse de zapada,
cadere a unor corpuri pe cladirea in care se afla autovehiculul asigurat. Riscul de furt este acoperit numai pe
teritoriul Romaniei, iar in strainatate numai la cererea asiguratului si cu plata unei prime de asigurare
suplimentare,cu conditia sa se fi emis CARTEA VERDE.
Contractul de asigurare se incheie pentru o durata de un an, cu posibilitatea reinnoirii lui succesive cu cate
un an. Prima de asigurare este anuala si se plateste integral si anticipat pentru intreaga perioada asigurata dar,
la solicitarea asiguratului se poate plati si in rate subanuale (trimestrial, semestrial). Valoarea despagubirii,
incluzand prestatiile suplimentare, nu poate depasi suma asigurata, nici cuantumul pagubei si nici valoarea
reala a autovehiculului asigurat din momentul producerii evenimentului asigurat.
12.Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto
-este o asigurare obligatorie ;are la baza legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania-cu
modificarile ulterioare.Asigurarea RCA este valabila pe teritoriul Romaniei si intra in functiune in momentul
in care asiguratul a prejudiciat(avariat)o terta persoana. Odata cu integrarea Romaniei in structurile
europene(1 ian.2007)aceasta asigurare si-a extins limita de acoperire pe teritoriul statelor membre,iar la
nivelul statelor europene s-a semnat un acord multilateral de garantare.
Asigurarea de raspundere civila auto (RCA) este o asigurare prin care tertii prejudiciati în urma unui
accident auto, produs din vina conducatorului auto asigurat, primesc despagubiri pentru daunele materiale
si/sau vatamarile corporale suferite.
Toti proprietarii de autovehicule trebuie obligatoriu sa încheie o asigurare de raspundere civila auto (RCA)
si sa plateasca toate primele de asigurare aferente. Scopul acestei asigurari este ca cel pagubit sa primeasca
obligatoriu despagubiri pentru daunele suferite, independent de situatia materiala a celui care a produs
paguba.
Asiguratorul acorda despagubiri :
-indiferent unde s-a produs accidentul(pe drumurile publice,pe alte drumuri,in incinte)atat in timpul
deplasarii(stationarii)autovehiculului asigurat.
-pt pagubele produse de dispozitivele si instalatiile cu care au fost echipate autovehiculele,de
remorci,semiremorci,dar cu conditia sa fie atasate unui autovehicul asigurat.
-daca paguba a fost produsa din culpa conducatorului autovehiculului,prin fapta lucrului antrenat de
deplasarea autovehiculului(scurgerea,risipirea ori caderea accidentala a substantelor,materialelor sau a
obiectelor transportate)
Asigurarea de raspundere civila auto internationala –CARTEA VERDE –este un certificat international de
asigurare care acopera pagubele produse tertilor pe teritoriul altor tari. ;pe polita de asigurare sunt inscrise
toate tarile semnatare Acordului Multilateral de Garantare.(33 de tari semnatare).
In fiecare tara exista un Birou National al Sistemului CARTE VERDE.
Interesul asigurarii il poarta cel care este proprietar si plateste prima de asigurare,pt eventuale pagube pe
care ar trebui sa le plateasca cu titlu de desdaunare terilor pagubiti.Suma asigurata nu exista,iar raspunderea
asiguratorului este nelimitata.

13.Asigurarea de raspundere civila a transportatorului in calitate de caraus(CMR)

Asigurarea CMR se mai numeste si CARTEA ALBA.
Transportatorul rutier,respecta pt traficul international prevederile Conventiei Internationale privind
contractul de transport a marfii pe sosele(CMR).
Aceasta conventie prevede si ca marfurile preluate de caraus prin incarcarea pe mijlocul de transport si
completarea documentului de transport,vor circula pe raspunderea sa,nivelul acestei raspunderi fiind insa
limitata. Prin contractul de asigurare de raspundere civila a transportatorului,raspunderea carausului rutier,in
limita stabilita,este acoperita de asigurator astfel incat,pt daunele pe care acesta le va avea de despagubit ca
urmare a angajarii raspunderii sale privind orice pierderi sau avarii la marfa transportata,platile se vor face
direct de asigurator,beneficiarul asigurarii(cel ce face dovada ca a suferit paguba).Transportatorul nu raspunde
daca marfurile au fost preluate cu ambalaj lipsa sau defectuos si cu acordul exportatorului ;daca exportatorul
a admis sa transporte marfa carausului pe un camion cu prelata descoperit ;de incarcarea
necorespunzatoare,marcarea insuficienta sau nesatisfacatoare a coletelor ;transportul animalelor vii ,etc.
14.Asigurarea marfurilor pe timpul transportului –auto CARGO
Interesul in aceasta asigurare il poarta expeditorul marfii care are calitatea de asigurat,iar beneficiarul
asigurarii este destinatarul marfii.Aceasta asigurare se incheie ,de obicei,cand asigurarea carausului nu
acopera valoarea marfii asigurate,sau cand carausul nu detine o asigurare asupra marfii.
Polita de asigurare poate fi de 2 feluri:
-polita CARGO ,pt un singur transport
-polita ABONAMENT,pt toate transporturile efectuate de asigurat intr-o perioada de timp.
Suma asigurata reprezinta valoarea declarata a marfurilor inscrisa in polita de asigurare si este limita
maxima a raspunderii asiguratorului ce se poate acorda in caz de dauna.
a)in cazul unui singur transport de marfa,suma asigurata se stabileste in functie de interesele
asigurabile,astfel :
-valoarea bunului
-costul transportului si al asigurarii,daca nu este trecut in factura
-taxe vamale
-supraasigurarea de 10%din valoarea bunului pt acele cheltuieli ce nu pot fi prevazute la contractare.
b)in cazul politei ABONAMENT-suma asigurata reprezinta estimarea valorica a marfurilor transportate de
asigurat sub acoperirea politei Abonament pe perioada de valabilitate a asigurarii.

15.Tipuri de asigurari de raspunderi .

-raspunderea angajatorului
-raspunderea producatorului si a contractantilor
-raspunderea pt riscuri comerciale si industriale
-raspunderea pt poluarea mediului inconjurator
-raspunderea proprietarului
-raspunderea carausului
-asigurarea de raspundere a proprietarilor unor bunuri(cladire nesigura poate produce raniri)
-raspunderea proprietarilor de magazine
-raspunderea autoritatilor publice
-raspunderea civila auto,raspunderea biciclistilor,raspunderea fata de terti in asigurarea de aviatie
-raspunderea producatorilor
-asigurarea de raspundere a directorilor si functionarilor
16.Asigurari de raspundere civila profesionala
-are ca scop despagubirea celor ce suporta diverse pagube(materiale,financiare etc.)din vina anumitor
profesionisti.Aceasta forma de asigurare a aparut ca o necesite impusa de implicatiile practicarii anumitor
profesii cae pot produce altora pagube create din neglijenta in exercitarea profesiei.
Prin activitatea lor,ei pot din eroare,greseala,neglijenta,omitere sau orice culpa proprie sa aduca prejudicii
persoanelor pt care lucreaza sau altor terti.
Asigurarea de raspundere profesionala garanteaza plata acestor preteniti,daca ele se incadreaza in conditiile
de asigurare prevazute in contract.
a)Asigurarea de raspundere civila in domeniul practicii medicale(mal-praxis)
Societatea de asigurare asigura raspunderea profesionala medicala pt vatamari corporale datorate de
neindeplinirea obligatiilor profesionale prevazute de practica medicala in ce priveste consultatia si/sau
tratamentul medical optim,inclusiv operatiile pre-operatorii sau post-operatorii.
Asigurati :-personalul medical specializat(medici stomatologi, opticieni, farmacisti, anestezisti, ginecologi,
terapeuti etc) si personalul auxiliar de specialitate(asistenti medicali,infirmiere etc).
b)Asigurarea de raspundere civila a expertilor contabili,contabili autorizati,evaluatorilor si expertilor tehnici
Societatea de asigurare asigura prejudiciile de care se fac legal responsabile asociatiile profesionale si
personalul calificat al acestora.

17.Alte asigurari de raspundere :

Asigurarea de raspundere civila a unitatilor turistice si hoteliere
-se asigura raspunderea civila a societatilor ce detin licenta sau autirizatie pt desfasurarea activitatii de cazare
si alimentatie pt turism,tratament sau agrement si anume :hoteluri,moteluri,campinguri,sate de
vacanta,pensiuni etc.
Asigurarea de raspundere civila a unitatilor de alimentatie publica :
-asiguratorul asigura societatile comerciale indiferent de forma de proprietate si categorie,autorizate sa
desfasoare activitate in domeniul alimentatiei publice ca  :restaurante, baruri, cofetarii, patiserii, pizzerii,
rotiserii,fast-food-uri(asigurati)
Asigurarea de raspundere a angajatorului :
-prin aceasta asigurare se ofera protectie pt asigurati in legatura cu pierderile,cheltuielile necesitate de
stabilirea despagubirilor legate de raniri,imbolnaviri determinate de neglijenta angajatorului.In unele
tari,legislatia obliga si la raspundere fata de dependenti,in caz de deces al angajatului.
Asigurarea de raspundere civila a producatorului :
-o astfel de asigurare se incheie intre societatea de asigurare si orice persoana fizica sau juridica care este
autorizata sa produca si/sau sa vanda un produs.
18.Asigurarea creditelor interne
-este o forma de asigurare financiara care are menirea sa protejeze producatorii si comerciantii importiva
daunelor financiare ce ar putea rezulta din insolvabilitatea cumparatorilor care au cumparat bunuri pe
credit,ori din insolvabilitatea persoanelor care au beneficiat de anumite servicii pe credite.
Polita emisa in asigurari de credite interne este diferita in functie de legislatia din fiecare tara ,putandu-se
utiliza pt o tranzactie individuala sau un flux de afaceri continuu.
In cazul tranzactiei individuale,polita emisa asigura un singur contract,iar riscul incepe cand bunurile sunt
livrate sau incepe prestarea de servicii.
O alternativa o constituie polita speciala care asigura un nr. de tranzactii cu unul sau mai multi parteneri
stabiliti pe o perioada scurta de timp.O alta varianta este polita generala,prin care se asigura toate afacerile
asiguratului,de regula pe 12 luni.
Polita de asigurare de credite interne nu acopera integral paguba practicandu-se sistemul despagubirii
limitate,asiguratul fiind obligat sa participe cu cel putin 20% la pierdere.

19.Asigurarea creditelor de export :

Natura internationala a tranzactiilor de export determina cresterea complexitatii riscurilor datorita
distantelor mari dintre parteneri,a termenelor mari la care se efectueaza platile,a monedelor diferite precum si
a reglementarilor juridice diferite.
Asigurarea se incheie pt a proteja exportatorii impotriva pierderilor financiare rezultate din insolvabilitatea
partenerilor sau neplata prelungita pt bunurile vandute in conditiile normale de credit.Pt.ca asiguratorul sa fie
despagubit debitorul trebuie sa devina insolvabil in timpul valabilitatii asigurarii.Polita de asigurare intra in
vigoare la data in care s-a efectuat prima livrare de bunuri sau de servicii si dreptul asupra acestora a trecut
asupra cumparatorului extern.
Prima de asigurare se calculeaza in functie de tara partenerului la tranzactie,perioada pt care s-a incheiat
asigurarea,ramura economica etc.
In general,prima de asigurare se plateste anticipat,iar pt asigurare pe o perioada mai mare de un an,plata
primei poate fi esalonata in rate anuale sau semestriale.
Pt obtinerea despagubirii asiguratul va completa cererea de despagubire cu precizarea cuantumului
creditului neachitat la care se anexeaza actele doveditoare ale prejudiciului suferit.
Tipul de polita cel mai uzual este polita generala pe CA pe credit.

20.Asigurarea de cautiune(de garantie)

-este un serviciu similar cu cel oferit de banci,prin garantarea pt clientii lor.In acest tip de asigurare, creditorul
este beneficiarul cautiunii care este protejat,iar asiguratul este debitorul.
O asigurare pe cautiune reprezinta un contract prin care debitorul principal si garantul se obliga fata de
beneficiar la plata unei sume de bani care sa nu depaseasca valoarea garantiei in conditiile in care debitorul
principal nu-si indeplineste obligatiile contractuale fata de beneficiar.
Prima de asigurare perceputa pt emiterea unei cautiuni este proportionala cu rata dobanzii pe piata
respectiva.
Fransiza este partea cu care asiguratul participa la risc,este 20-30% din dauna asigurata.
In tranzactiile econ.internationale principalele riscuri garantate pe cautiuni sunt :
-garantia de participare la licitatii
-garantia de restituire a avansului
-garantia de buna executare a contractului
21.Rolul si importanta serviciilor de transporturi.
Serviciile de transport reprezinta o componenta a activitatii economice,organizata in scopul deplasarii in
spatiu a bunurilor si a oamenilor,in vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii
omenesti.Transporturile sunt acelea care deplaseaza bunurile obtinute in celelalte ramuri ale productiei
materiale din locul in care au fost produse la cel in care urmeaza a fi consumate in cadrul pietei interne sau
internationale.
Importanta transporturilor se reflecta in urmatoarele directii :
-transporturile participa la diviziunea internationala a muncii
-se pot valorifica cele mai importante zacaminte de materii prime
-se atrag in circuitul economic,social si politic mondial toate regiunile de pe glob
-se reduce perioada de timp aferenta transportului prin perfectionarea mijloacelor tehnice de deplasare si prin
reducerea timpilor afectati operatiunilor de incarcare-descarcare
-introducerea rapida in circuitul mondial a marfurilor cu grad ridicat de prelucrare.

22.Teoria contractului de transport

A.Definirea contractului de transport :
-reprezinta conventia prin care o parte,carausul profesionist se obliga in schimbul unei remuneratii sa
efecueze o deplasare de bunuri pe o anumita distanta,cu un mijloc de transport corespunzator,conform
solicitarii beneficiarului de transport,numit expeditor.
B.Caracterele juridice :
-caracter oneros-partile urmaresc anumite avantaje
-existenta unui obiect corporal,real
-caracter bilateral-incheierea unui contract de transport da nastere unor obligatii reciproce ale partilor
contractante
-caracter comercial
-autonomia contractului de transport
C.Conditii de validitate :
-capacitatea partilor de a contracta
-consimtamantul partilor
-existenta unui obiect determinat
-cauza licita
D.Partile contractului de transport :
-carausul-pers.care isi ia insarcinarea ca intr-un mod oarecare sa transporte sau sa faca sa se transporte un
obiect oarecare
-expeditorul-orice pers.fizica sau juridica ale carei interese se refera la incheierea unui contract de transport de
marfuri
-destinatarul-este acea pers.fizica sau juridica careia transportatorul ii va elibera marfa la locul stipulat in
contract.
E.Obligatiile partilor
La incarcare :
Pt expeditor :-sa aleaga si sa verifice mijlocul de transport
-obligatia de predare a marfii
-obligatia de incarcare a marfii
-sa intocmeasca documentul de transport
-sa plateasca pretul transportului ce se va efectua
 Pt caraus :-acceptarea cererii de transport
-obligatia de procurare a unui mijloc de transport corespunzator
-luarea in primire a marfii
Pe timpul transportului:
Pt expeditor:-obligatia de a pune la dispozitia carausului a unor insotitori pt categoriile de marfuri care
reclama o supraveghere atenta si permanenta sau chiar o anumita ingrijire pe parcursul transportului.
Pt caraus :-sa parcurga ruta stabilita
-sa respecte durata transportului
-sa conserve marfa pe timpul deplasarii
La destinatie :
Pt destinatar-preluarea marfii
-descarcarea marfurilor
-plata sumelor restante sau plata tarifelor si taxelor datorate carausului
Pt caraus :-identificarea si avizarea destinatarului
-eliberarea transportului la destinatie
-recantarirea marfurilor
-constatarea lipsurilor cantitative si calitative ale marfurilor
E.Modificarea contractului de transport :
a) Modificarea prin vointa unilaterala a expeditorului – se realizeaza si se exprima printr-un act juridic
care poarta denumirea de contra-ordin .
O modalitate de modificare a contractului de transport se refera la dreptul expeditorului de a suspenda
transportul si de a cere restituirea lucrurilor transportate ,ceea ce in realitate constituie o renuntare la contract
si are ca efect revocarea acestuia.
Un alt caz de modificare se refera la predarea marfurilor aflate in curs de deplasare unei alte persoane decat
cea indicata in documentul de transport ,schimbandu-se astfel locul eliberarii marfii.
Dispozitiile expeditorului cu privire la modificarile contractului de transport devin obligatorii pentru
caraus,prevederile legale avand caracter imperativ.
b) Modificarea din initiativa destinatarului – daca expeditorul nu a luat in sarcina sa tarifele aferente
transportului,precum si cand nu a facut in scrisoarea de trasura mentiunea : « destinatarul nu este autorizat sa
dea dispozitii ulterioare » incheierii contractului.
Aceste modificari pot avea ca obiect fie oprirea marfii in parcurs,fie amanarea eliberarii ei sau chiar
eliberarea marfii unei alte persoane decat destinatarul sau la o alta statie decat cea de destinatie.
Dreptul destinatarului de a modifica contractul de transport inceteaza in momentul in care accepta marfa
sosita pe adresa sa si preia de la caraus scrisoarea de trasura.
23.Modalitati de exploatare comerciala a navelor
Circulatia navelor se materializeaza prin existenta a doua tipuri de navigatie :
a)Navigatia tramp este o navigatie neregulata,care nu este legata de o anumita ruta , de porturi de incarcare
si de descarcare precise,fixe.Acest tip de nave traverseaza marile si oceanele lumii in cautare de
incarcatori,acceptand acele cereri care le considera cele mai avantajoase si nu au un orar fix.
Navele tramp pot fi angajate pentru o cursa,pentru mai multe curse consecutive,sau pentru o perioada de
timp determinata ,dar pentru un numar nelimitat de calatori
Exemple de marfuri ce se preteaza a satisface o nava tramp :titei,minereuri,carbuni,fosfati,cherestea etc
Fiecare cursa are la baza un contract intitulat charter-party,insotit de un conosament.
b)Navigatia de linie(liner shipping) este o navigatie organizata,stabilita pe itinerarii fixe,cunoscute din timp
si pe o perioada de timp determinata.
Navele de linie beneficiaza de un regim preferential fata de navele tramp :
-sunt introduse la dana imediat ce sosesc 
-au chiar si dane special ;
-li se aplica tarife portuare mai reduse ;
-autoritatile portuare sunt in masura sa organizeze in timp util atat forta de muca cat si utilajele de incarcare-
descarcare necesare acestor nave.
Datorita faptului ca pretul marfurilor transportate cu nava de linie este superior fata de pretul marfurilor
transportate de nava tramp(riscul armatorului este mai mar)si pentru faptul ca nava de linie este mult mai
scumpa decat nava tramp,navlul navelor de linie este mult mai mare decat celelalte navluri.
Daca navele tramp isi desfasoara activitatea potrivit unui charter-party,cele de linie efectueaza
transporturi numai pe baza de conosament.

24.Contractul de transport maritim

-reprezinta un acord de vointa intre o persoana fizica sau juridica numita beneficiar si o alta numita caraus
prin care carausul se obliga sa transporte anumite bunuri in schimbul unei sume de bani numita tarif, chirie
sau navlu.
Tipuri de contracte de navlosire:
* dupa felul navelor ce transporta marfuri, contractele de transport se pot imparti in:
- contracte de navlosire (Charter Party), cand se folosesc nave tramp, adica nave fara un orar precis;
- contracte de navlosire cu conosamente de bord, cand se folosesc nave de linie, adica nave cu orar precis,
cu itinerare fixe numai in anumite porturi, cu veniri si plecari exacte.
* la randul lor contractele de navlosire se impart in trei categorii:
a. Voyage Charter – este un contract care presupune angajarea navei in vederea unuia sau mai multor voiaje
Voyage Charter se imparte in:
- Navlosire simpla (single charter) – prevede transportul de marfuri de la un port la altul, sau de la un port de
incarcare la mai multe porturi de destinatie;
- Navlosire dus-intors (tripe charter) – nava urmeaza ca in cadrul aceluiasi contract de navlosire sa transporte ,
marfuri din portul initial catre cel de descarcare, iar de acolo sa incarce si sa transporte alte marfuri pe ruta
inversa;
- Navlosire “round tripe charter” – cu acelasi contract de navlosire, nava va face escala in mai multe porturi si
se va intoarce apoi in primul port de incarcare.
- Efectuarea de calatorii consecutive (consecutive charter). Pe baza aceluiasi contract de navlosire, nava va
efectua un numar de calatorii determinate cu aceeasi marfa intre unul si mai multe porturi de incarcare si unul
si mai multe porturi de descarcare.
 b. Time Charter – este un contract ce priveste inchirierea navei pentru efectuarea de transporturi pe o
perioada de timp cu tot cu echipaj si combustibil;
In Time Charter nava e pusa la dispozitia navlositorului (incarcatorului, expeditorului, destinatarului) pe o
perioada de 3 luni, 6 luni, 1 an, 5 ani etc. obligatiile armatorului constau in suportarea cheltuielilor legate de
echipajul navei si de reparatiile uzuale.
c. Charter by Demise – priveste inchirierea navei fara echipaj, asa numita “inchiriere a navei rude”.

Definitia si elementele contractului de navlosire

Contractul de navlosire (Charter Party) – este un act juridic prin care o persoana numita armator se obliga
fata de o alta persoana numita navlositor, fie sa efectueze transportul de marfuri pe mare in schimbul unui
navlu, fie sa-i puna la dispozitie in intregime nava in schimbul unei chirii.
Elementele contractului de navlosire:
Orice contract de navlosire trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
-data incheierii contractului (ziua, luna,anul)
-locul incheierii contractului (portul,tara)
-numele armatorului si adresa sa exacta pentru a putea fi citat in fata instantei in caz de litigiu
-caracteristicile navei: numele si pavilionul, clasa navei data de registrul naval, pescajul etc.
-locul unde se afla nava in momentul incheierii contractului si data probabila a sosirii acesteia in portul de
incarcare.
-numele navlositorului si adresa sa pentru a fi citat in caz de proces.
-capacitatea de incarcare a navei precum si cantitatea minima si maxima de marfa pe care navlositorul se
angajeaza sa o incarce pe nava.
-denumirea marfii si modul cum aceasta este ambalata (saci, butoaie, sticle, pachete, legaturi, lazi etc.)
-portul de incarcare si cel de destinatie
-clauza privind operarea navei la dana sigura. Prin dana sigura se intelege o portiune din port unde nava
acosteaza pentru operatiuni.
-modalitatea de plata a navlului poate fi:
-anticipat – inainte de inceperea voiajului
- la destinatie – dupa ce nava a ajuns in portul de descarcare
- mixt – o parte anticipat si diferenta la destinatie
- data de prezentare a navei de incarcare si data rezilierii contractului cu o toleranta de pana la 15 zile.
Aceasta toleranta se numeste pozitie.
-obligatiile navlositorului cu privire la timpul maxim de incarcare si descarcare al navei, sau cu privire la
cantitatea maxima de marfa care trebuie incarcata sau descarcata pe nava.
-clauza privind inmanarea de catre comandantul navei a notificarii privind faptul ca nava este gata de
incarcare/descarcare catre incarcator/primitorul marfii.
-clauza privind penalizarile si indemnizatiile ce’se platesc/incaseaza pentru operarea cu intarziere/inainte de
termen a navei.
-clauza privind agenturarea navei.
25.Caile de comunicatie fluviale europene
Fluviul Dunarea este al doilea fluviu de lungime dupa Volga si principala artera de circulatie.
Dunarea strabate zece tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia si Muntenegru, Bulgaria,
Romania, Moldova si Ucraina) si patru capitale (Viena, bratislava, Budapesta si Belgrad)
1.Canalul Dunare – Marea Neagra (64,2 km), dat in folosinta in anul 1984, a facut legatura fluviului
Dunarea cu cel mai important port maritim la Marea Neagra – Constanta Sud.
Canalul Dunare – Marea Neagra are ca principala dunctiune aceea ca este cale navigabila si permite
-racordarea portului Constanta la Magistrala Transeuropeana de Navigatie
-scurtarea distantei dintre Cernavoda si Constanta cu aproximativ 400 km fata de ruta Sulina;
-reducerea costului de transport – se realizeaza un volum mare de marfuri ce sunt tranzitate prin portul
Constanta, realizandu-se legaturi intre tarile din Europa Centrala si de Vest cu Orientul Apropiat, Asia de Sud
si traile de pe coasta Pacificului.
2.Canalul Poarta Alba – Midia – Navodari (31,2 km) a fost dat in exploatare in anul 1988.Acest canal
permite accesul navelor fluviale pana la un alt port maritim : Midia
3.Artera navigabila Dunare – Main – Rhin
Fluviul Rhin este o cale navigabila foarte importanta in Europa de Vest. Izvoraste din Alpii elvetieni, are o
lungime de aproximativ 1350 km si se varsa in Marea Nordului pe teritoriul Olandei.
Fluviul Main este afluentul cel mai important al Rhinului. Are un parcurs de 524 km, traverseaza orasul
german Frankfurt si Main si se varsa in Rhin in apropierea orasului Mainz.
Cele mai importante porturi sunt: Basel, Strasbourg, Mannhiem, Koln, Duisburg si Rotterdam.
Canalul Dunare – Main – Rhin este o magistrala fluviala cu o lungime de 3100 km care are puncte teminus
-Rotterdam la Marea Nordului si Constanta la Marea Neagra si strabate opt state: Olanda, Germania, Austria,
Slovacia, Ungaria, Serbia si Muntenegru, Romania si Bulgaria.
- Denumit si magistrala albastra. Canlul Dunare – Main – Rhin reprezinta un simbol al Europei unite.

26.Contractul de transport feroviar intern

Elemente ale contractului
A. Carausul
Transportul feroviar este realizat de operatori de transport feroviar, care trebuie sa fie persoane juridice
romane si care trebuie sa dobandeasca doua documente, care sa le ateste dreptul de a fi licentiati in
conformitate cu legislatia in vigoare: licenta de tranport feroviar si certificatul de siguranta.
a. Licenta de transport feroviar – reprezinta documentul care atesta ca un operator de transport poate
efectua servicii de tranport feroviar si este obligat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa detina in proprietate sau cu chirie material rulant de tractiune, necesar pentru remorcarea garniturilor de
vagoane;
-sa aiba o structura organizatorica si o dotare corespunzatoare pentru efectuarea serviciilor de transport;
-sa aiba personal de specialitate bine pregatit profesional,
-sa intretina si sa apere materialul rulant.
Se acorda pe o perioada de 5 ani de la data elibarerii si este valabila in conditiile in care este vizata anual de
catre AFER.
b.Certificatul de siguranta – este documentul prin care se atesta ca un operator de transport feroviar,
detinator al licentei de transport, poate sa execute un tip de servicu de transport feroviar, in conformitate cu
caietul de sarcini elaborat de AFER, pe baza prevederilor din regulamentele, instructiunile si normele in
vigoare, specifice transporturilor pe caile ferate romane.
Pentru ca un operator sa poata obtine certificatul de siguranta, trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii:
-sa detina licenta de transport feroviar;
-sa dispuna de personalul necesar pentru conducerea materialului rulant de tractiune;
- sa dispuna de personal de insotire a trenurilor;
-sa foloseasca in procesul de transport material rulant tractat omologat, inmatriculat si revizuit tehnic.
Certificatul de siguranta se elibereaza pe o perioada de la 3 luni la maxim 1 an, fara a depasi perioada de
valabilitate a licentei de transport.
B.Expeditorul(clientul)
Acesta reprezinta partea din contract de transport feroviar, care beneficiaza de prestatia de transport, contra
cost.
C.Obiectul contractului de transport pe calea ferata il reprezinta prestarea unor servicii de catre operatorul
de transport(carausul), intre care cele mai importante sunt transportul de marfuri si cel de calatori.
D.Obligatiile partilor
Obligatiile carausului sunt:
a. Avizarea transporturilor
b. Carausul pune la dispozitia expeditorului, spre incarcare, mijloacele de transport specifice.Obligatia
carausului se refera la:
-punerea la dispozitie a mijloacelor de transport in buna stare, curate si dezinfectate
-mijloace de transport specifice tipului de marfa transportata.
c. Obligatia carausului de a tine mijloacele de transport la dispozitia clientilor cel putin 6 ore in conformitate
cu prevederile art. 57, alin.8 din Regulamentul de transport pe calea ferata.
d. Obligatia carausului de a verifica daca expeditia corespunde mentiunilor facute de expeditor in scrisoarea
de trasura si daca normele privind transportul marfurilor admise au fost respectate.
Verificarile efectuate de caraus se refera la:
-numarul de colete; greutatea ambalajelor si a expeditiilor; marcajele puse de expeditor; conditiile tehnice de
incaracre si fixare a marfurilor pe mijloacele de transport deschise; existenta si calitatea sigiliilor aplicate de
expeditor pe mijloacele de transport inchise.
Scrisoarea de trasura – este documentul care atesta existenta contractului de transport. Acesta este
considerat incheiat in momentul in care scrisoarea de trasura este semnata si stampilata in statia de predare.
Depunerea scrisorii de trasura in statia de predare are loc in conditiile stabilite de calea ferata, potrivit
organizarii lucrului din statia respectiva. Cu o singura scrisoare de trasura pot fi transportate marfuri diferite,
daca la acest mod de transport nu exista dispozitii legale care sa precizeze alte mentiuni si nu se creeaza
dificultati pentru calea ferata.
In scrisoarea de trasura expeditorul raspunde de exactitatea datelor pe care le inscrie.
Scrisoarea de trasura contine: unicatul, duplicatul, copia, avizul (adeverirea de primire), exemplarul de
serviciu. In plus, mai exista si exemplarul de serviciu. In plus, mai exista si exemplarul de plata centralizata.
27. Traficul interntional pe calea ferata
Conventia COTIF-CIM prevede obligatia cai ferate de a transporta marfurile incredintate de expeditor in
conditiile in care:
-expeditorul (predatorul) este de acord cu prevederile conventiei;
-se folosesc mijloacele de transport ale caii ferate;
-suspendarea temporara sau excluderea unor marfuri de la transport.
In plus, pot sa mai existe si anumite conditii speciale:
-calea ferata primeste expeditii al caror transport se poate efectua fara intarziere;
-calea ferata nu este obligata sa incarce, transporte, transbordeze, descarce marfuri care presupun folosirea
unor mijloace speciale.
Contractul de transport imbraca forma scrisorii de trasura internationala, care se numeste si
scrisoare de trasura tip CIM. Aceasta este cunoscuta sub doua variante:
-pentru transportul marfurilor de mica viteza;
-pentru transportul marfurilor de mare viteza.
Scrisoarea de trasura CIM este insotita si de un buletin de francare, in care caile ferate care participa la
transport inscriu taxele care se impun. Stampila si data de pe scrioarea de trasura reprezinta data expedierii
marfii.
Continutul contractului de transport – CIM:
-numele statiei si a caii ferate de predare
-numele, adresa expeditorului si semnatura lui
-locul si data intocmirii scrisorii de trasura;
-denumirea statiei de destinatie;
-numele si adresa destinatarului.
-denumirea marfii si greutatea acesteia
- felul ambalajului si numarl de colete
-numarul vagonului si in plus, pentru vagoanele particulare, tara, pentru marfurile a caror incarcare incumba
expeditorului.
-enumerarea detaliata a documentelor cerute de organele vamale si de alte autoritati administrative, anexate la
scrisoarea de trasura sau mentionate ca fiind tinute la dispozitia caii ferate intr-o anumita statie sau la un
oficiu vamal sau a oricarei alte autoritati.
Scrisoarea de trasura se compune din urmatoarele cinci file:
1.originalul scrisorii de trasura
2.foaia de expeditie
3.aviz si adeverinta de primire/vama
4.duplicatul scrisorii de trasura
5.matca
Pentru exactitatea datelor trecute in scrisoarea de trasura raspunde expeditoul. Prin urmare, expeditorul este
cel care intocmeste scrisoarea de trasura si o completeaza in forma cuvenita.
Pentru fiecare expeditie trebuie sa se intocmeasca o scrisoare de trasura. Aceeasi scrisoare de trasura nu
poate sa priveasca decat incarcatura unui singur vagon.
28. Contractul si derularea transportului auto intern
Incheierea contractului de transport auto de marfuri
Contractul de transport auto de marfuri presupune obligatia unei societati comerciale de transporturi
auto (transportatorul, operatorul de transport sau carausul), de a transporta, in schimbul unui tarif (taxa), sub
paza sa si intr-un anumit termen, o cantitate determinata de marfuri pe care urmeaza sa o elibereze
destinatarului indicat de catre expeditor (persoana juridica sau fizica) prin documentul de transport.
Contractul de transport auto de marfuri se incheie in scris sub forma scrisorii de transport auto, care
este “...un contract model imprimat pe un formular tipizat, pe care expeditorul are obligatia sa-l completeze in
momentul depunerii la caraus. Carausul este obligat sa confirme, prin semnatura si numarul de inregistrare,
primirea scrisorilor de transport.”
Comanda scrisa a expeditorului, urmata de acceptarea comenzii de carausul auto, in forma prezentata sau
cu rezervele facute, reprezinta contractul de transport ce se incheie, aceste acte si scrisoarea de transport
facand dovada incheierii.
Comanda de transport trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii: felul si greutatea marfii ce
urmeaza a fi transportata, numarul coletelor, modul de ambalare, avizul sau factura insotitoare, locul de
incarcare, numele (denumirea) si adresa (sediul) destinatarului, contul si modalitatea de plata, capacitatea
autovehiculului solicitat si, daca este cazul, anumite amenajari speciale (prelata, scara mobila, coviltir,
obloane mai inalte etc.).
Scrisoarea de transport face dovada: incheierii contractului de transport, datei la care s-au solicitat
mijloacele de transport, comenzii de transport, conditiilor de executare a transportului, permitand, in acelasi
timp, urmarirea si confirmarea pe faze a transportului si, in final, executarea contractului de transport.
Totdata, pe baza scrisorii de transport, se face determinarea cuantumului tarifului ce urmeaza a fi platit de
expeditor. Scrisoarea de transport auto de marfuri se intocmeste in patru exemplare, fiecare avand o anumita
destinatie:
-un exemplar se retine de catre caraus dupa prezentarea documentului de catre expeditor;
-al doilea exemplar se retine de catre expeditor;
-celelalte doua exemplare insotesc transportul, servind la confirmarea pe parcurs a tuturor fazelor de
executare, din care, la destinatie unul se retine de catre caraus, iar celalat se remite expeditorului numai daca
au aparut unele diferente de plata fata de calculul initial al tarifului.
Scrisoarea de transport auto cuprinde urmatoarele mentiuni:denumirea si sediul socitatii de transport;
denumirea (numele), sediul (domiciliul) expeditorului si destinatarului; felul marfii si greutatea; felul
ambalajului; ruta; tariful aplicat si suma reprezentand taxa de transport; documentele insotitoare transportului.
. Etape ale derularii contractului de transport
a.Primirea marfurilor la transport
b.Executarea contractului de transport auto de marfuri
In vederea executarii in bune conditii a transportului, carausul are obligatia de a pune la dispozitie mijlocul de
transport in stare corespunzatoare, la data si ora fixata.
Expeditorul beneficiaza de un termen liber necesar operatiunilor de incarcare (destinatarul pentru descare),
pentru confirmarea activitatii sale, cat si pentru intocmirea formalitatilor de livrare si receptie.
Expeditorul are obligatia sa incarce in mod corespunzator, sa repartizeze marfurile pe intreaga suprafata,
sa respecte gabaritul, sa fixeze incarcatura pentru a asigura stabilitatea in timpul transportului si sa respecte
dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice.
Expeditorul are obligatia de a preda, odata cu incarcatura, toate actele necesare insotitoare transportului
prepusului carausului sau insotitorului marfii, raspunzand pentru daunele suferite de caraus ca urmare a lipsei,
insuficientei sau inexactitatii lor.
c.Modificarea contractului de transport auto
Dreptul pe care-l are expeditorul, parte in contractul de transport, consta in posibilitatea de a dispune (pana
in momentul transferului dreptului de dispozitie asupra marfurilor la destinatar), pe baza ordinului sau scris
adresat transportatorului, schimbarea localitatii de destinatie, a destinatarului, precum si inapoierea marfii in
localitatea de predare.
Cand, dupa incheierea contractului de transport, intervin cauze independente de vointa carausului, care
determina ca transportul sa nu poata fi executat sau marfa sa nu poata fi eliberata la destinatie, transportatorul
are obligatia de a anunta pe expeditor despre aceasta situatie, asteptand dispozitia sa, pe care trebuie sa o
execute.
d.Raspunderea partilor in contractul de transport auto de marfuri
Expeditorul raspunde pentru depasirea timpului liber de incarcare, pentru neplata la termen a taxei de
transport, orice intarziere ducand la achitarea de penalitati. Raspunderea expeditorului mai poate interveni si
in caz de deteriorare a autovehiculului cu ocazia incarcarii sau pentru neambalarea corespunzatoare si
nefixarea marfii, cat si pentru exactitatea mentiunilor din scrisoarea de transport.
Societatea de transport auto raspunde pentru pierderea totala sau partiala a marfii ori pentru avarierea ei,
din momentul primirii la transport si pana in momentul eliberarii la destinatie.
Carausul va obtine exonerarea de raspundere daca putea dovedi ca pierderea sau avaria marfurilor au fost
cauzate din motive ce nu-i sunt imputabile, cum sunt: forta majora; lipsa sau starea defecta a ambalajului;
natura marfii supusa usacarii, evaporarii, spargerii etc.; incarcarea-descarcarea defectuoasa, executate de
expeditor(destinatar) etc.
In ceea ce priveste raspunderea destinatarului, aceasta poate interveni in cazul cand, prin executarea
descarcarii marfurilor, s-au provocat avarii mijlocului de transport, cat si pentru stationarea autovehiculului
peste termenul liber tarifar de descarcare.
29.Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri(CMR)
Conventia CMR se aplica oricarui transport international de marfuri in cazul in care a fost incheiat un
contract de transport de marfuri pe sosele cu titlu oneros, cu vehicule, daca locul prevazut pentru primirea
marfurilor si locul de eliberare a acestora se situeaza in doua tari diferite.
Continutul contractului CMR
Contractul de transport de tip CMR se prezinta sub forma scrisorii de trasura si se considera incheiat atunci
cand marfa a fost incarcata in utocamion, iar conducatorul auto a semnat scrisoarea de trasura de preluare a
marfii. Se intocmeste in 3 exemplare: exemplarul unu – ramane la exepditor; al doilea insoteste marfa pana la
destinatie; al treilea ramane la transportator. Scrisoarea de trasura se intocmeste pe fiecare camion in parte.
Elementele scrisorii de trasura:
-numele si adresa expeditorului
-locul si data intocmirii scrisorii de trasura
-numele si adresa transportatorului
-locul si data primirii marfii pentru transport
-locul eliberarii marfii
-numele si adresa destinatarului
-denumirea marfii si felul ambalajului
-numarul coletelor, cantitate, mentiunea CMR
- instructiuni privind formalitatile vamale
-termenul in care transportul trebuie efectuat
-valoarea declarata a marfii
- instructiuni cu privire la conservarea calitatii marfii in timpul transportului
-lista documentelor remise transportatorului
Raspunderi in contractul CMR
Expeditorul:
-raspunde fata de caraus pentru nedeclararea corecta a caracteristicilor marfii
-raspundere de ambalare defectuoasa a marfii sau de defectiunile acesteia
-raspunde de insuficienta, lipsa sau completarea defiecienta a documentelor
Carausul:
-este obligat ca la preluarea marfii de la predator sa verifice cantitatea si celelalte mentiuni din scrisoarea de
trasura
-sa asiste la incarcarea marfii si sa confirme cele scrise in scrisoarea de trasura
-raspunde de pierderea totala sau partiala a marfii si de avarierea care a avut loc in timpul executarii
transportului
-ratacirea si pierderea s-au datorat insuficientei sau imperfectiunii marcajelor facute de expeditor pe colte
-transportul de animale vii
Modificare contractului de transport rutier:
Contractul de transport CMR poate fi modificat si dupa semnare, la cererea expeditorului, insa numai in
anumite conditii. De asemenea, in unele situatii acest drept il are si destinatarul. Expeditorul poate cere
transportatorului urmatoarele:
-oprirea transportului pe parcurs pentru a clarifica cu cumparatorul sau destinatarul marfii anumite aspecte noi
aparute dupa expediere
-schimbarea locului de elibereare prevazut initial in contractul de transport
-eliberarea marfii unui alt destinatar decat cel indicat in scrisoarea de trasura.
30. Contractul de transport aerian - reprezinta acel acord de vointa care se incheie intre compania
aeriana (carausul) si expeditorul marfii pentru o anumita cantitate de marfa de la un aeroport la altul, platindu-
se o suma de bani pentru prestarea de serviciu, numita taxa de transport.
Dovada incheierii contractului de transport aerian, a conditiilor si termenilor acestuia, precum si predarea
marfii carausului este scrisoarea de transport aerian. Aceasta cuprinde:
-numele si adresa expeditorului
-numele si adresa destinatarului
-numele aeroportului de plecare
-numele aeroportului de destinatie
-date despre marfa: denumire, cantitate, volum, felul ambalajului, numar de colete, marcajele facute;
-data aplicata de caraus este considerata data expedierii marfii.
Formularul scrisorii de transport se stabileste de caraus si se intocmeste de predatorul (expeditorul) marfii.
Aceasta se inainteaza companiei de transport aerian, concomitent cu predarea marfurilor. Predatorul este
obligat sa furnizeze informatii cu privire la marfuri, la ambalaje si documente insotitoare.
Partile implicate intr-un contract de transport aerian sunt carausul aerian, expeditorul si indirect
este si destinatarul.
a.Carausul aerian-Poate fi operator aerian roman orice persoana care detine certificatul de operator aerian si
licenta de transport aerian.
Raspunderea carausului – codul aerian (art. 47) precizeaza ca operatorul aerian raspunde de marfa pe
toata durata transportului, putand interveni pierderea (avarierea) totala sau partiala a acesteia.
b.Expeditorul are urmatoarele obligatii:
- sa intocmeasca scrisoarea de transport, la care anexeaza documentele necesare;
-sa retraga marfurile la aeroportul de plecare sau la cel de destinatie;
-sa opreasca marfurile la orice aeroport de escala;
-sa dispuna eliberarea marfurilor la orice persoana, alta decat cea trecuta in scrisoarea de transport.
c. Desi nu este parte activa la executarea contractului, o alta persoana implicata si responsabila de buna
desfasurare a transportului aerian este destinatarul. Acesta are drept de dispozitie dupa intrarea in posesie a
scrisorii de transport aerian sau a marfii. Deasemenea, el poate sa:
-achite obligatiile ce-i revin;-refuze marfa, daca nu corespunde cu indicatiile din scrisoarea de transport.
Dovada incheierii contractului o reprezinta “Scrisoarea de transport aerian” (Airway Bill).
Se intocmeste de catre expeditor in 3 exemplare originale, care se predau carausului, impreuna cu marfa :
-primul exemplar poarte mentiunea “pentru transportator” si este semnat de expeditor;
-al doilea exemplar poarte mentiunea “pentru destinatar”, este semnat de expeditor si caraus si insoteste
marfa;
-al treilea exemplar se semneaza de transportator dupa primirea marfii de catre acesta si ramane la expeditor.
In plus, scrisoarea de transport aerian mai cuprinde:
-recipisa de primire;
-un exemplar al scrisorii pentru formalitatile vamale;
-puncte de plecare si de destinatie;
-se va indica cel putin o escala, daca este cazul;
-aviz ca transportul este supus Conventiei de la Varsovia.
*De exactitatea datelor din scrisoarea de transport aerian raspunde expeditorul
*Atat expeditorul cat si destinatarul pot dispune de marfa.
*Raspunderea transportatorului se refera la daunele ivite in caz de:
- distrugerea,pierderea, avariere a marfii, daca evenimentul care a pricinuit perspectivele daune s-a produs in
timpul calatoriei aeriene; - intarziere a transportului marfii respective.