1

2
 INTRODUCERE
Activitatea de asigurare constituie pentru unii un mit, pentru alţii o
fascinanţă. Pentru mulţi oamenişi chiar întreprinzători, asigurările constituie o
problemă complexă pe care nu o pot explica în totalitatesau pe care o înţeleg doar
parţial. Şi totuşi, asigurările sunt o realitate economică socială care însoţeşte
şimarchează istoria dezvoltării omenirii.
Conceptul de asigurare poate fi abordat din punct de vedere: juridic,
economic şi financiar. Din punct de vedere juridic - pentru a fi operantă, asigurarea
trebuie să capete o formă juridică, fapt ce rezultă dintr-un contract ca lege a părţilor
şi din legea propriu-zisă emisă de puterea legislativă. Astfel, contractul de
asigurare şi legea de organizare a asigurărilor constituie izvoarele de drepturi şi
obligaţii în materie de asigurări.
Din punct de vedere economic - asigurarea implică constituirea, în condiţii
specifice, a fondului de asigurare, în legătură cu care pot fi puse în evidenţă câteva
aspecte:faptul că asigurarea se constituie sub formă bănească; fondul de asigurare
se constituie descentralizat, la nivelul fiecărei societăţi de asigurare, pe seama
primelor de asigurare încasate; constituirea şi utilizarea fondului de asigurare
implică relaţii economice între părţi prin fluxurile băneşti pe care le presupune
încasarea primelor şi apoi plata despăgubirilor aferente. Din punct de vedere
financiar – se poate aprecia că asigurarea se constituie într-un intermediar financiar
între persoanele fizice asigurate care plătesc eşalonat primele de asigurare şi
persoanele fizice sau juridice care au nevoie de resurse financiare suplimentare.
Brokerul de asigurare /reasigurare este persoană juridică înregistrată în
Republica Moldova , care în condiţiile legii, negociază pentru clienţii săi persoane
fizice sau persoane juridice, asiguraţi (reasiguraţi) sau potenţiali
asiguraţi(reasiguraţi),încheierea de contracte de asigurare(reasigurare ) şi care
acordă asistenţă pe durata derulării contractelor sau în legătură cu regularizarea
daunelor, după caz. Anume aportul brokerului în formularea şi elaborarea
sistemului de management al riscurilor clientului, micşorează celui din urmă,
preţul final al programului de asigurare. Brokerul este un partener profitabil şi
3
pentru asigurător, deoarece reprezintă canal de distribuire a produselor de
asigurare, şi “profesioniştii se înţeleg mai repede şi mai bine cu profesioniştii”.
Brokerul este plasat mai aproape de consumatorul serviciilor de asigurare, el
studiază necesităţile lor şi înaintează noi cerinţe pentru îmbunătăţirea produselor de
asigurare existente.

Asigurările sunt o ramura creatoare de locuri de muncă. Asigurările au

importanță în economia țării și pentru că oferă numeroase locuri de muncă,
remarcându-se o tendință de creștere a efectivelor de salariați în societățile de
asigurări.
Asigurările sunt o ramură participantă la oferta de capital de imprumut pe
piața financiară. Societățile de asigurări au obligația să constituie rezerve de
prime.

Rezervele de prime la asigurările de viata au unele caracteristici:

 se constituie în mod treptat, în urma încasării primelor de la asigurați;

 plățile pentru care se fac rezerve sunt exigibile la termene îndepărtate, peste
mulți ani;
 aceste rezerve sunt la dispoziția societății de asigurare și pot fi folosite ca
resurse proprii.

Rezervele de prime la asigurările de daune sunt rezerve aflate la dispoziția

societății de asigurare, pentru că dezastrele pot avea oricând loc. Sunt cazuri când
plata despăgubirilor nu se poate face imediat, ci dupa anumite perioade de
expertize și chiar daca sumele datorate asiguraților nu se achită imediat, ele trebuie
rezervate.

Fructificarea rezervelor de prime de daune se face prin plasarea acestor sume în

acțiuni, obligațiuni, bonuri de tezaur, depuneri pe termen la bănci, acordare de
împrumuturi, achiziții de bunuri imobiliare etc.

4
 Resursele finaciare provenite de la societățile de asigurare nu sporesc masa
monetare aflată în circulație, ci doar o redistribuire, consolidând astfel echilibrul
monetar și se evita și noi emisii monetare pentru acoperirea deficitului bugetar. Dar
într-o anumită împrejurare plasamentul are caracter monetar: la împrumuturile
acordate pe baza polițelor de la asigurările de viață. Desi crește masa monetară,
este o creștere mică și controlată.
Societățile de asigurare pot influența negativ sau pozitiv și balanța de plățti a
țării, atunci când fac reasigurări. Dacă aceste reasigurări depășesc cadrul național,
apar fluxuri în valută; toate aceste sume se reflectă în balanța de plăți a țării
influențând-o negativ sau pozitiv.
Asigurările sunt un factor de reducere a incertitudinii economice și un
mijloc de reluare a activității întrerupte temporar. Atunci când o persoană
încheie o asigurare, este conștientă de un anumit risc, încercând să se pună la
adapost de consecințele negative. Riscul nu dispare, dar se mută efectele lui de la
asigurat la asigurător. Astfel viitorul pentru asigurat capată o anumită certitudine, o
stabilizare a riscului financiar, prima de asigurare devine un cost de producție sau o
cheltuială în bugetul familiei.
Asigurările nu reduc numărul riscurilor, dar oamenii sunt mai bine pregătiți
să le faca față. Existența asigurărilor face posibilă repararea clădirilor, mașinilor,
înlocuirea anumitor bunuri într-un timp ce ține de procurarea materialelor și de
executarea reparațiilor și nu de lipsa resurselor financiare necesare.
Astfel, în baza contractului semnat dintre CFBC și Brokerul de asigurări
“GrandPartner” SRL mi-am petrecut practica de diplomă în această companie timp
de patru săptămâni. Am avut ocazia să urmăresc activitatea personalului în cîteva
secții, și am efectuat acest raport format din 8 capitole.
Actualitatea temei de cercetare. Brokerul de asigurare reasigurare
“GrandPartner” – oferă servicii de calitate în domeniul asigurărilor, persoanelor
fizice și juridice utilizând o abordare profesionistă, eficientă și rapidă. Odată cu
necesitatea procurării poliței de asigurare, oamenii se confruntă cu problema
neînțelegerii varietății tipurilor de asigurare și cu lista numeroaselor companii de
5
asigurări. Misiunea companiei este de a veni în ajutorul clientului să aleagă cel mai
potrivit serviciu, la cele mai avantajoase condiții, cu un preț rezonabil, de aceea am
decis să analizez mai detaliat fiecare tip de asigurare.
Scopul cercetării este de a analiza indicatorii fiecarui tip de asigurare.
Pentru realizarea scopului se trasează un șir de obiective, precum:
 Cercetarea informațiilor generale despre companie;
 Analiza indicatorilor generali, cât și a fiecarui tip de asigurare;
 Formarea unei concluzie generală despre companie;
Obiectul cercetării este de analiza primele încasate în raport cu despăgubirile
acordate.

Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii, ce cuprinde protejarea intereselor

personale şi patrimoniale ale persoanei fizice şi juridice (asigurat) pun formare de
fonduri băneşti din contul primelor de asigurare, plătite de asigurat, în schimbul
cărora asigurătorul îşi asumă obligaţia ca la producerea cazului asigurat să
compenseze asiguratului suma asigurată sau despăgubirea de asigurare în
conformitate cu legislaţia în vigoare.

Dezvoltarea pe larg a relaţiilor de piaţă în Republica Moldova a schimbat

esenţial situaţia în sfera asigurărilor. Anterior, în economia centralizată asigurarea
purta un caracter mai mult formal. Pe atunci, în conştiinţa sovietica, asigurarea nu
prezenta un component obligatoriu al organizării vieţii.

6
 Capitolul I. CARACTERISTICA ORGANIZIȚIONAL-
ECONOMICĂ A BROKERULUI DE ASIGURĂRI
“GrandPartner” SRL
1.1. Cunoștințe generale despre brokerul de asigurări
La data de 31.05.2013 a fost constituit Agentul de asigurare «Grand Partner»
SRL, administrat de Galanciuc Alina. La data constituirii societății, capitalul social
este de 5400 lei.
Societatea are o structură internă ce presupune existent unui orgn suprem de
deliberare și decizie, a unui organ executive și al unui organ de control, după cum
urmează:
- Adunarea Generală (Decizia asociatului unic)
- Administratorul (organul executiv)
- Cenzorul (organ de control)
Agentul de asigurare «GrandPartner» – oferă servicii de calitate în
domeniul asigurărilor, persoanelor fizice și juridice utilizînd o abordare
profesionistă, eficientă și rapidă. Odată cu necesitatea procurării poliței de
asigurare, oamenii se confruntă cu problema neînțelegerii varietății tipurilor de
asigurare și cu lista numeroaselor companii de asigurări. Misiunea companiei este
de a veni în ajutorul clientului să aleagă cel mai potrivit serviciu, la cele mai
avantajoase condiții, cu un preț rezonabil.

Tendința companiei – crearea brokerului de asigurare, cu scopul de a oferi

clienților servicii la nivelul standardelor europene, în condițiile specifice ale pieței
asigurărilor din Republica Moldova.

Misiunea companiei:

 Asigurarea transparenței în relația dintre client și compania de asigurări.

 Oferirea posibilității să profitați la maxim de toate avantajele serviciilor de
asigurare.
7
  Economisirea timpului și banilor dvs.

În prezent sunt în relații de parteneriat cu cele mai de încredere și importante

companii de asigurări din Republica Moldova, și anume :

 Compania de Asigurări MOLDASIG

 Compania de Asigurări MOLDCARGO
 Societatea Internațională de Asigurări ASITO
 Societatea de Asigurări-Reasigurări DONARIS Group
 Compania de Asigurări ACORD GRUP
 Compania de Asigurări VICTORIA ASIGURĂRI
 Compania Internațională de Asigurări TRANSELIT
 Compania de Asigurări ASTERRA GRUP
 Compania de Asigurări GARANTIE
 Compania de Asigurări KLASSIKA ASIGURĂRI
 Compania de Asigurări SIGUR ASIGUR

Organigrama

Director-Administrator
Galanciuc Alina

Contabil-șef
Rusu Silvia

Manager-Vânzări
Taraburcă Natalia

8
 Pe primul loc în top se situează „Moldasig”, care a obţinut aproape 340 de
milioane de lei din prime. Urmează „Asito” cu 182 de milioane de lei. Alte 132 de
milioane le-a acumulat „Grawe Carat Asigurări”. „Moldcargo” a înregistrat
încasări de 121 de milioane, iar Donaris Group - peste 100 de milioane de lei. 

Cele mai multe venituri le-au generat asigurările din domeniul auto. Astfel, din
asigurările de tip Carte Verde, companiile de profil au obţinut 242 de milioane de
lei, iar alte peste 235 de milioane au provenit din vânzarea asigurărilor
de răspundere civilă auto.
Datele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare mai arată că firmele de
asigurări au plătit anul trecut despăgubiri mai mici cu 12 la sută în baza poliţelor
de carte verde şi cu trei la sută mai puţin în cazul celor de răspundere civilă auto.

9
 Figura 1.1. Evoluția principailor indicatori
MOLDCARGO a încheiat cel de-al 15-lea an de activitate cu un volum de
subscrieri de 122,4 milioane lei (7,3 milioane euro) - echivalentul unei cote de
piață de circa 10,2% în 2013, acest rezultat plasând compania pe a patra poziție în
topul celor mai mari companii de asigurare din Republica Moldova. Totodată, din
punctul de vedere al volumului de despagubiri plătite, MOLDCARGO a fost al
treilea cel mai mare a platitor de daune din Moldova: 48,3 milioane lei (circa 2,9
milioane euro).

In cei 15 ani de activitate, MOLDCARGO a cunoscut o evoluție continuă,

oferind în prezent peste 20 de tipuri de asigurări prin cele 51 de reprezentanțe la
nivel național. Spre comparație, raportat la anul 2009, activele companiei s-au
majorat de peste două ori, in vreme ce, atât rezervele tehnice cât și valoarea
primelor brute subscrie au crescut de peste trei ori, arată datele financiare ale
companiei. De asemenea, capitalul social al companiei se ridică la 30 milioane lei
(aproximativ 1,6 milioane euro).

10
 Capitolul II. ASIGURAREA FACULTATIVĂ A BUNURILOR
Pentru fiecare pesoană casa sau apartamentul reprezintă una din cele mai
importante investiţii financiare. Este obiectul preocupării noatre permanente.
Valorile imobiliare reprezintă speranţele de viitor şi confortul actual. O împrejurare
absurdă poate distruge averea agonisită de ani de zile, submină bunăstarea
materială şi stabilitatea. Poliţa de asigurare oferită de „GrandPartner” vă va ajuta să
priviţi cu încredere spre viitor. (vezi model de poliță anexa 3)
Obiectul asigurării îl constituie interesele patrimoniale ale Asiguratului,
care deţine bunuri în proprietate, în temeiul unui contract de locaţiune sau al unor
alte titluri prevăzute de legislaţie cu formele proprietăţii: posesie, folosinţă şi
dispoziţie.
Se pot asigura:
 Case de locuit, vile, fazende (inclusiv zugrăveala interioară)
 Construcţii adiacente (garaj, magazie, baie, ambar ş.a.)
 Apartamente:
- Elemente constructive ale apartamentelor (pereţi, planşeuri)
- Zugrăveala interioară şi comunicaţiile
- Obiecte casnice: Obiecte de interior, mobilier, lustre, covoare ş.a.;
Aparate electrice, tehnică de calcul, tehnică ş.a.; Blănuri, metalelor
preţioase, bijuteriilor, şi pietrelor semipreţioase sau articolelor din
acestea, opere de artă, anticvariat.
Contractul de asigurare poate fi încheiat pentru toate bunurile cât şi pentru
anumite categorii de bunuri. (vezi model de contract anexa 4)
Imobilele şi bunurile pot fi asigurate de toate riscurile clasice:
 Incendiului, loviturii de trăsnet, avarierii reţelei electrice, exploziei;
 Inundaţiei: avarierii apeductului, avarierii reţelei de canalizare, avarierea
reţelei de încălzire, pătrunderii apei din încăperile vecine;
 Acţiunilor ilegale ale terţelor persoane: huliganismului, vandalismului,
furtului, jafului şi tâlhăriei;

11
  Calamităţilor naturale. Căderea obiectelor zburătoare sau a părţilor lor.
La opţiunea Dumneavoastră programa de asigurare poate include atât unul din
riscurile menţionate, cât şi pachetul deplin de riscuri.
Suma de asigurare contractuală poate fi stabilită atât în lei moldoveneşti cât
şi în valută, reprezentând preţul real al obiectului asigurat. La solicitarea
Asiguratului suma asigurată poate fi mai mică decât valoarea reală a obiectului.
Prima de asigurare:
Prima de asigurare depinde de tipul şi caracteristica bunurilor, condiţiile şi
particularităţile de păstrare a bunurilor (exploatarea lui), perioada asigurării,
riscurile asigurate, şi alţi factori ce contribuie la probabilitatea survenirii cazului
asigurat şi mărimii prejudiciului posibil.
Compania vă oferă un tarif de asigurare a bunurilor imobile în mărime de
0,3% din valoarea obiectului asigurat.
Achitarea primei de asigurare se efectuează integral sau în rate, în
conformitate cu condiţiile contractului de asigurare.
Despăgubirea de asigurare se achită în termen de 5 zile lucrătoare din
momentul semnării de către părţi al actului de asigurare.
Compania compensează cheltuielile ce ţin de reparaţia sau substituirea
bunului pierdut, înclusiv costul materialelor necesare pentru reparaţia bunului,
manufactura, livrarea materialelor la locul efectuării lucrărilor de reparaţie.
La perfectarea poliţei de asigurare a bunurilor asigură Clienţilor săi:
 O protecţie sigură de reasigurare
 O abordare individuală la stabilirea tarifelor
 Asigurare în echivalent valutar, fără supliment de plată
Se prevede un sitem flexibil de reduceri, în dependenţă de particularităţile
individuale stabilite în contractul de asigurare.
Se oferă reduceri în cazurile:
 existenţei serviciului de pază a casei 24/24

12
  existenţei pupitrului, conectat la serviciu de gardă a pompierilot sau la
unitatea de poliţie
 existenţei poliţei valabile de asigurare auto CASCO
 la prelungirea poliţei de asigurare a bunurilor pentru anul următor, în cazul
lipsei de prejudicii.
De exemplu:
O societate comercială încheie o asigurare pentru clădirea în care își are
sediul, precum mobilierul și apărătura birotică, aflate în aceasta, pentru cazuri de
incendiere și alte calamități. Contractul se încheie pe o perioadă de un an, astfel:
 Clădirea – 500 mln lei, cota – 0,5 %
 Mobilierul – 17550000 lei, cota – 1,5%
 Apărătura birotică – 217 mln lei, cota – 1,7%
La 5 luni de la data încheierii asigurării, la sediul firmei a izbucnit un incendiu, ce
a avut ca rezultat avarierea clădirii. Dauna a fost evaluată pentru clădire la suma de
285 mln lei și distrugerea de bunuri în sumă de 134 mln lei. Din care: mobilier-
10450000 lei, apărătura- 123550000 lei.
În contract se prevede o franșiză deductibilă de 10 % din suma asigurată atât
pentru clădire, cât și pentru bunuri.
Rezolvare:
1. Prima de asigurare = Suma de asigurare * Cota
P clădirii = 500 mln * 0,5 % = 2500000 lei
P mobilier = 175500000 * 1,5% = 228150 lei
P apărăt. = 217000000 * 1,7 % = 3689000 lei
P totala = 6417150 lei
2. Despăgubirea = Paguba – Franșiza = (285 mln + 134 mln ) – 73455000 =
=345545000 lei
Franșiza = ( 10 % * 73450000) / 100 = 73455000 lei
3. Suma rămasă = Sa – Desp. =734550000 – 345545000 = 389005000 lei
RISCURILE DE ASIGURARE. CAZURILE ASIGURATE

13
Conform contractului de asigurare, încheiat în conformitate cu Condiţiile,
Asigurătorul oferă Asiguratului despăgubirea prejudiciului cazat în urma
deteriorării, distrugerii, furtului bunurilor asigurate la survenirea cazurilor
asigurate pentru următoarele grupuri (tipuri) de risc:

 INCENDIU.
Prin această grupă de risc se subînţelege apariţia posibilă a pagubei în rezultatul
acţiunii focului, capabil să se auto-extindă în afara locurilor prevăzute special
pentru aprinderea şi menţinerea lui, precum şi prejudiciul cauzat de produsele
arderii şi măsurile anti-incendiare, aplicate în scopul prevenirii extinderii de mai
departe a focului. Riscul asigurat “Incendiu” de asemenea include deteriorarea sau
pieirea (pierderea) bunurilor asigurate în rezultatul:

- acţiunii asupra bunurilor a substanţelor topite fierbinţi, eliberate accidental;

- acţiunii asupra lor a produselor inflamabile, gazelor fierbinţi, temperaturii înalte

şi măsurilor de stingere a incendiului, aplicate în scopul evitării extinderii de mai
departe şi stingerii lui;

- avarierii reţelelor de alimentare cu energie electrică.

 Riscul asigurat “Incendiu” nu include deteriorarea sau pieirea (pierderea)

bunurilor asigurate în rezultatul:
- Influenţei arderii utile (de lucru) sau a căldurii, necesare pentru procesul de
prelucrare, efectuare a reparaţiei sau pentru alte scopuri.

- Degajării lente a căldurii în timpul fermentaţiei, putrefacţiei sau altor reacţii

exotermice, desfăşurate ca urmare a particularităţilor naturale ale bunurilor.

- Aprinderii utilajului electric de uz casnic, a aparaturii electronice şi tehnicii de

birou, dacă aprinderea respectivă nu a constituit cauza izbucnirii ulterioare a unui
incendiu.

- Exploziei apărute în camera de ardere a motorului cu ardere internă.

- Furtului bunurilor în timpul sau după cazul asigurat.

14
În cazul asigurării doar pentru riscul de incendiu protecţia de asigurare nu acoperă
prejudiciul cauzat bunurilor asigurate ca urmare a deteriorării; inundaţiei (cu
excepţia prejudiciului cauzat de măsurile anti-incendiare); acţiunilor ilicite ale
terţelor persoane (cu excepţia prejudiciului cauzat de incendierea premeditată).

 EXPLOZIE.
Prin această grupă de risc se subînţelege deteriorarea sau pieirea (pierderea)
bunurilor asigurate în rezultatul procesului în desfăşurare rapidă, însoţit de
activitatea distrugătoare a gazelor sau aburilor, ca urmare a eliberării sau eliminării
unei cantităţi mari de energie într-un volum limitat şi într-o perioadă scurtă de
timp.

Explozia rezervorului (cuptorului, conductei etc.) este considerată numai acea

explozie, când pereţii rezervorului sunt deterioraţi în aşa volum, încât se produce
echivalarea bruscă a presiunii din interiorul şi exteriorul rezervorului. Dacă în
interiorul rezervorului se produce o explozie cauzată de o reacţie chimică de
scurtă durată, atunci prejudiciile cauzate rezervorului dat, sunt despăgubite şi în
cazul în care pereţii acestuia nu sunt deterioraţi.

 Riscul asigurat “Explozie” nu include deteriorarea sau pieirea (pierderea)

bunurilor asigurate în rezultatul:

- deteriorării mecanismelor cu motoare cu ardere internă în timpul exploziilor

(detonărilor) produse în camerele de ardere;

- acţiunii vacuum-ului sau presiunii mai mici decât cea atmosferică;

- efectuării lucrărilor prin explozie;

- incendiului izbucnit în rezultatul exploziei, dacă deteriorarea (pierderea)

bunurilor nu este asigurată de riscul “Incendiu”.

 FURTUNĂ.
Prin această grupă de risc se subînţelege deteriorarea sau pieirea (pierderea)
bunurilor asigurate în rezultatul influenţei exercitate de către forţa de presiune a

15
vântului şi/sau valurilor, de obiectele din exterior, mişcate de acestea, asupra
obiectelor asigurate. Sub noţiunile de furtună, se subînţelege vântul cu forţă mare
de distrugere şi de lungă durată, care are viteza de 37 m/s şi mai mare.

 Riscul asigurat “Furtună” nu include deteriorarea sau pieirea (pierderea)

bunurilor asigurate în rezultatul::
- Incendiului izbucnit în rezultatul furtunii, dacă deteriorarea (pierderea) bunurilor
nu este asigurată de riscul “Incendiu”.

- Prăbuşirii elementelor de construcţie şi a fragmentelor (părţilor) obiectului de

asigurare, cauzată de distrugerea parţială a lui sau de deteriorarea în rezultatul
ruinării (uzurii) obiectului respectiv şi/sau defectelor de producere (de construcţie)

 FENOMENE NATURALE.
Prin această grupă de risc se subînţelege apariţia posibilă a pagubei în rezultatul
influenţei neaşteptate şi neprevăzute a forţelor fizice inopinate, în rezultatul:

- lovitura fulgerului - acţiunii directe a descărcări electrice, în urma căreia curentul

fulgerului trece prin elementele bunului asigurat şi îl supune unei influenţe termice,
mecanice sau electrice (supratensiunii atmosferice) sau influenţei repetate a
descărcării electrice ca urmare a atragerii potenţialului electric înalt cu izbucnirea
scânteierii; acţiunii fulgerului sferic.

- vârtejului, uraganului, tornadei - influenţei exercitate de către forţa de presiune a

vântului, de obiectele din exterior, mişcate de acestea, asupra obiectelor asigurate.
Sub noţiunile de uragan, vârtej se subînţelege vântul cu forţă mare de distrugere şi
de lungă durată, care are viteza de 37 m/s şi mai mare. Sub noţiunea de tornado se
subînţelege vârtejul ascendent, care se constituie din rotaţia extrem de rapidă a
aerului ce are viteză mai mare decât 50 m/s şi cauzează distrugeri mari;

- inundaţiei, apariţiei apelor subterane, revărsării, mişcării gheţii - influenţei apei

sau a gheţii asupra bunurilor asigurate, ca urmare a creşterii nivelului apelor
terestre, a topirii intense a zăpezilor, ploilor torenţiale, ruperii digurilor naturale
sau artificiale;

16
- cutremurului de pămînt - mişcarea naturală a scoarţei terestre care a dus la pieirea
sau deteriorarea bunurilor asigurate. Prejudiciile de la cutremurul de pământ se
supun despăgubirii numai în cazul, dacă Asiguratul prezintă dovezi că la
proiectarea, construcţia şi exploatarea clădirilor şi edificiilor asigurate s-a ţinut
cont în modul cuvenit de condiţiile seismice ale localităţii în care sunt amplasate
aceste clădiri şi edificii. Ca bază să iau standardele utilizate la construcţia clădirilor
şi edificiilor, prevăzute pentru localitatea dată, ce se confirmă prin documentele
organizaţiilor de proiectare şi construcţii. Asigurătorul nu poartă răspundere pentru
pierderile şi pagubele cauzate de cutremurul de pământ sau zguduirea subterană cu
o intensitate mai mică decât 5,5 baluri pe scara Rihter;

- poleiului, ninsorilor abundente - formarea stratului de gheaţă, de zăpadă sau

fixarea lapoviţei pe elementele deschise ale bunurilor asigurate, ce a condus la
pieirea sau deteriorarea bunurilor asigurate.

Prejudiciile cauzate de acţiunea fenomenelor naturale se referă la un singur caz de

asigurare, dacă cauzele provocării lor au acţionat în continuu. In caz contrar,
prejudiciile sunt examinate ca referindu-se la cazuri de asigurare diferite.

 Riscul asigurat “Fenomene naturale” nu include deteriorarea sau pieirea

(pierderea) bunurilor asigurate în rezultatul:
- incendiului izbucnit ca urmare a acţiunii fenomenelor naturale, dacă bunurile
deteriorate (pierdute) nu sunt asigurate de riscul “Incendiu”

- acţiunii de umezire (dizolvării sau coroziunii) a apei sau a altor lichide;

- căderii elementelor de construcţie sau fragmentelor (părţilor) bunului asigurat,

cauzate de deteriorarea parţială a lui sau de deteriorarea ca urmare a învechirii
(uzurii) acestui bun sau/şi ca rezultat al defectelor de producţie (construcţie);

- efectuării lucrărilor prin explozie, extragerii solului, umplerii golurilor sau a

altor lucrări de terasament.

 ALUNECĂRI DE TEREN.

17
Prin această grupă de risc se subînţelege apariţia posibilă a pagubei în rezultatul
influenţei neaşteptate şi neprevăzute a forţelor fizice inopinate, în rezultatul:

- alunecării de teren - mişcări neaşteptate ale solului, care conduc la pieirea sau
deteriorarea bunurilor asigurate.

 Riscul asigurat “alunecări de teren” nu include deteriorarea sau pieirea

(pierderea) bunurilor asigurate în rezultatul:

- efectuării lucrărilor prin explozie, extragerii solului, umplerii golurilor sau a

altor lucrări de terasament efectuate de Asigurat sau de membri familiei sale.

 ENERGIE NUCLEARĂ.
Prin această grupă de risc se subînţelege deteriorarea sau pieirea (pierderea)
bunurilor asigurate în rezultatul procesului în desfăşurare rapidă, însoţit de
activitatea distrugătoare a energiei nucleare, într-o perioadă scurtă de timp.

 La dorinţa Asiguratului bunurile pot fi asigurate pentru toate sau pentru

unele grupuri (tipuri) de risc, precum şi pentru riscuri auxiliare, după cum
urmează:
 riscul răspunderii civile legat de obligaţiile Asiguratului, în ordinea
stabilită de legislaţia civilă, să compenseze prejudiciul cauzat persoanei
sau averii terţelor persoane.
 acţiunea apei - deteriorarea sau pieirea (pierderea) bunurilor asigurate în
rezultatul avariilor neprevăzute ale sistemelor de apeduct, canalizare, de
încălzire, anti-incendiare sau a altor sisteme hidraulice, pătrunderii apei
sau a altor lichide din încăperile învecinate, declanşării sistemelor anti-
incendiare (atunci când nu este legată de necesitatea declanşării
acestora), în lipsa legăturii cauzale directe cu acţiunile Asiguratului şi/
sau a membrilor familiei lui.
 Riscul asigurat “Acţiunea apei” nu include deteriorarea sau pieirea
(pierderea) bunurilor asigurate în rezultatul:

18
- acţiunii apei sau altui lichid pătruns prin uşile sau ferestrele deschise, prin
deschizături anumit făcute, neprevăzute de proiect sau prin deschizături ce s-au
format în urma uzurii;

- umidităţii în interiorul încăperii, clădirii (mucegaiului, ciupercilor etc.);

- deteriorării bunurilor ce se păstrează în depozite, beciuri sau alte subsoluri la o

distanţă mai mare de 20 cm de la suprafaţa pământului, în caz dacă aceste încăperi
nu corespund normelor şi standardelor şi cerinţelor de construcţie şi exploatare;

- dilatării (comprimării) termice a lichidelor (aburilor) de la încălzirea (răcirea)

acestora, dacă sistemele hidraulice nu sunt dotate cu supape de siguranţă sau cu
rezervoare de revărsare de mărire a volumului;

- uzurii sau coroziunii naturale a sistemelor.

 acţiuni externe - deteriorarea sau pieirea (pierderea) bunurilor asigurate în

rezultatul:

- tamponării, accidentării de către mijloacele de transport terestru sau de maşini

autopropulsate;

- tamponării, accidentării cauzate de mijloacele de transport naval autopropulsate,

remorcate, sau de mijloacele de transport naval neautopropulsate, sau de instalaţii
inginereşti plutitoare autopropulsate;

- prăbuşirea obiectelor de zbor pilotate şi a părţilor acestor - ca rezultat al prăbuşirii

peste bunurile asigurate a avioanelor, elicopterelor, navelor cosmice, aerostatelor,
dirijabilelor şi a altor aparate de zbor, a părţilor acestora, a fragmentelor sau
încărcăturilor (obiectelor din acestea), dacă aparatele de zbor respective erau
pilotate de către oameni sau în ele se aflau oameni, cel puţin în timpul uneia din
etapele zborului;

- căderea grindinii;

- acţiunii animalelor.

19
  Riscul asigurat acţiuni externe nu include deteriorarea sau pieirea
(pierderea) bunurilor asigurate în rezultatul incendiului izbucnit în
rezultatul acţiunii externe, dacă deteriorarea (pierderea) bunurilor nu este
asigurată de riscul “Incendiu”.
 acţiunile ilicite ale terţilor persoane - deteriorarea sau pieirea (pierderea)
bunurilor asigurate în rezultatul:

- sustragerii – luarea ilegală pe ascuns a bunurilor altei persoane;

- deteriorarea sau distrugerea intenţionată a bunurilor asigurate sau a părţilor

acestuia - acţiunea Terţelor persoane, pentru care, în conformitate cu legislaţia în
vigoare a RM, intervine răspunderea administrativă sau penală. Prin aceasta se
subînţelege deteriorarea sau distrugerea bunurilor asigurate în rezultatul
imprudenţei premeditate, huliganismului, vandalismului. Aceasta acoperire de
asigurare nu se extinde asupra pagubelor ce constituie consecinţe ale acţiunilor
Asiguratului sau angajaţilor lui, precum şi ale altor persoane (reprezentanţilor lor),
cărora le sunt încredinţate bunurile asigurate. Pagubele de la deteriorarea de
incendiu survenite în rezultatul acţiunilor ilicite ale Terţelor persoane sunt supuse
despăgubirii numai în cazul când bunurile sunt asigurate de riscul “Incendiu”.

Prin riscul "Sustragerea bunului" conform prezentelor Condiţii speciale se

subînţelege luarea ilegală de către Terţele persoane, în scop interesat, fără plată a
bunului asigurat, cauzând prejudicii Asiguratului (Beneficiarului) şi folosirea
bunului în folosul Terţelor persoane sau distrugerea bunului furat în scopul de a
ascunde urmele sustragerii, sub formă de:

а) furt prin efracţie: prin furt prin efracţie, în conformitate cu prezentele Condiţii
speciale, se subînţelege o astfel de sustragere a bunurilor, când aceasta este legată
de pătrunderea vinovatului într-o încăpere închisă sau într-un alt depozit închis în
limitele teritoriului de asigurare, precum şi plecarea acestuia din încăperea indicată
(unde a pătruns pe cale obişnuită şi unde a rămas pe ascuns în scopul săvârşirii
sustragerii până la închiderea ei):

20
-prin deschizături, care în mod obişnuit nu sunt destinate pătrunderii oamenilor
(spre exemplu, prin canalele de ventilare);

-prin efectuarea deschizăturilor în pereţii despărţitori, în pereţi, acoperişuri ş.a.;

- prin forţarea uşilor, deteriorarea geamurilor şi utilizarea şperaclului, cheilor false

sau a altor mijloace tehnice. Nu se consideră false cheile confecţionate de către
proprietarul lor (sau de către alte persoane la dispoziţia proprietarului) în baza
originalului cheilor;

- prin utilizarea cheilor proprietarilor (originalelor sau duplicatelor), sustrase în

rezultatul furtului prin efracţie, a furtului simplu sau în rezultatul actului de tâlhărie
sau jaf.

b) jaf: prin noţiunea de jaf, în conformitate cu prezentele Condiţii speciale se

subînţelege o astfel de sustragere a bunurilor, când ea se înfăptuieşte în mod
deschis cu aplicarea forţei faţă de Asigurat (Beneficiar) persoana împuternicită de
către el referitor la bunurile asigurate, care nu prezintă pericol pentru viaţă şi
sănătate, sau este legată de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea forţe în
limitele teritoriului de asigurare;

c) tâlhărie (atentat în scopul sustragerii bunului, săvârşit cu aplicarea forţei ce

prezintă pericol pentru viaţă sau sănătate, sau cu ameninţarea aplicării unor astfel
de forţe), calificată de organele de anchetă şi cercetare penală în conformitate cu
articolele respective ale Codului Penal al RM.

„Pătrunderea” - intrarea pe ascuns în locuinţa, încăperea sau depozitul unde se

găseşte bunul asigurat, însoţită de forţarea dispozitivelor de închidere cu ajutorul
diferitor metode şi mecanisme.

 Riscul „Sustragerea bunului” nu include:

Asigurătorul nu despăgubeşte prejudiciul survenit în mod direct sau indirect ca

urmare a:

21
- acţiunii persoanelor care au avut acces legal la locuinţă, încăpere sau depozit în
momentul săvârşirii sustragerii bunului;

- acţiunii focului, acţiunii lichidului sau aburilor acestuia, acţiunii mecanice asupra
bunului asigurat, produse ca urmare a sustragerii bunului;

- pieirii sau deteriorării acoperişurilor, tavanelor, pereţilor, lacătelor, ferestrelor şi

zăbrelelor de protecţie a clădirilor şi încăperilor asigurate;

- dispariţiei inexplicabile a bunului asigurat (doar simplul fapt al dispariţiei bunului

asigurat de pe teritoriul de asigurare nu este suficient pentru recunoaşterea
evenimentului drept caz asigurat);

- furtului prin pătrundere, dacă pătrunderea a fost săvârşită de către Terţe persoane
cu ajutorul cheilor originale;

- schimbării lacătelor şi cheilor în urma pierderii cheilor.

 Spargerea sticlelor de la ferestre, vitrine şi alte instalaţii similare - deteriorarea

sau pieirea (pierderea), în rezultatul acţiunilor neprevăzute şi/sau premeditate
ale Terţelor persoane, a bunurilor asigurate:

- vitrinelor, vitraliilor, pereţilor din sticlă, a sticlelor de la geamuri şi uşi, mărimea

cărora este indicată în contractul de asigurare şi, de asemenea, a ramelor de la
ferestre şi uşi sau alte rame în care sunt fixate astfel de sticle;

- pilonilor, antenelor, firelor deschise de electricitate, a instalaţiilor de publicitate

luminate şi a panourilor, cozoroacelor de protecţie sau acoperişurilor de protecţie a
vitrinelor şi a altor bunuri asemănătoare, fixate pe partea exterioară a clădirilor şi
edificiilor.

 Riscul asigurat “Spargerea sticlelor de la ferestre, vitrine şi alte instalaţii

similare” nu include deteriorarea sau pieirea (pierderea) bunurilor asigurate în
rezultatul:

22
- eliminării sau demontării sticlelor sau detaliilor de sticlă din ramele ferestrelor
sau din alte locuri de fixare permanentă, cu scopul efectuării lucrărilor de reparaţie;

- deteriorării suprafeţei sticlei şi a articolelor din sticlă (zgârieturi sau ştirbiri).

 În toate cazurile nu vor fi despăgubite prejudiciile ca urmare a:

a) acţiunii reacţiei nucleare, radiaţiei nucleare sau poluării radioactive ca rezultat al
acţiunilor militare;

b) războiului, invaziei armatelor, acţiunilor militare (indiferent de faptul dacă a fost

anunţat război sau nu);

c) războiului civil, răscoalei, revoluţiei, răzvrătirii, revoltei, grevei, locautelor,

neregulilor civile, altor dezordine publice sau tulburări populare, uzurpării puterii;

d) actelor teroriste;

e) săvârşirii sau tentativei de săvârşire a unei infracţiuni premeditate cu

participarea Asiguratului sau Beneficiarului;

f) confiscării, înstrăinării forţate, rechiziţiei, arestului sau distrugerii bunului

asigurat din dispoziţia organelor statale;

g) nerespectării de către Asigurat (Beneficiar) a instrucţiunilor privind păstrarea,

exploatarea şi deservirea bunurilor asigurate, precum şi utilizarea acestor bunuri în
alte scopuri, decât cele pentru care sunt destinate;

h) auto-inflamării, fermentării, putrezirii, umezelii în interiorul clădirii, încăperii

(mucegaiului, ciupercilor etc.) sau altor procese naturale ce au loc cu bunul
asigurat;

i) uzurii, coroziunii, oxidării, reducerii valorii bunurilor asigurate ca urmare a

neutilizării acestora sau a acţiunii condiţiilor climaterice obişnuite;

j) defecţiunilor interne ale bunurilor asigurate, apărute în procesul exploatării lor;

k) pătrunderii în încăpere a apei de ploaie, a noroiului (altor lichide), a zăpezii sau

grindinii prin ferestre, uşi sau alte deschizături, dacă asemenea deschizături nu s-au
23
format în rezultatul calamităţilor naturale sau acţiunilor ilicite ale Terţelor
persoane.

l) defectelor şi deteriorărilor bunurilor asigurate sau ale clădirilor (încăperilor) în

care se aflau acestea, care existau la momentul încheierii contractului de asigurare
şi erau cunoscute de către Asigurat (Beneficiar) sau pe care trebuia să le cunoască,
dar despre care nu a informat Asigurătorul;

m) încărcării, descărcării sau transportării bunurilor asigurate;

n) ciocnirii mijloacelor de transport, care aparţin Asiguratului, reprezentanţilor,

colaboratorilor sau clienţilor lui;

o) dispariţiei inexplicabile a bunurilor asigurate, furtului fără urme de efracţie sau

sustragerii prin escrocherie sau în alte cazuri, când lipsesc orice dovezi veridice a
ceea ce s-a întâmplat cu bunurile asigurare;

p) încălcării regulilor şi normelor de exploatare a sistemelor electrice, de încălzire,

de apeduct, canalizare şi anti-incendiare, neîndeplinirii indicaţiilor organelor de
supraveghere de stat şi departamentale;

r) deteriorării bunurilor asigurate ca urmare a acţiunii precipitaţiilor atmosferice

(ploii, zăpezii, grindinei) şi a foctorilor climaterici (gerului, căldurilor mari, secetii,
umedităţii ridicate), dacă bunurile au fost păstrate pe un şantier deschis;

s) sustragerii bunului în timpul cazului asigurat, neasigurat de riscul pierderii

bunului ca urmare a acţiunilor ilicite ale Terţelor persoane.

t) calamităţilor naturale, dacă teritoriul asigurat a fost declarat drept zonă de

calamităţi naturale până la momentul încheierii contractului de asigurare.

u) acţiunilor (inacţiunilor) Asiguratului, membrilor familiei lui, ale Beneficiarului

în stare de ebrietate toxică, narcotică sau alcoolică.

v) aplicării şi depozitării de către Asigurat a materialelor inflamabile, otrăvitoare,

explozive şi caustice.

24
 w) Defectelor bunurilor, care au fost cunoscute de către Asigurat la momentul
încheierii contractului de asigurare.

ORDINEA DE ÎNCHEIERE ŞI ÎNCETARE A CONTRACTULUI DE

ASIGURARE
 Contractul de asigurare se încheie pe orice termen coordonat de Părţi
 Contractul de asigurare se încheie în baza cererii în scris a Asiguratului.
La încheierea contractului de asigurare, Asiguratul este obligat să informeze
Asigurătorul despre toate circumstanţele cunoscute lui, care au o importanţă
deosebită pentru determinarea riscului de asigurare, precum şi despre toate
contractele de asigurare încheiate sau care sunt în curs de încheiere în raport cu
acest obiect de asigurare.

 Contractul de asigurare intră în vigoare din momentul semnării lui de către Părţi
şi încetează după expirarea a 24 de ore a zilei indicate în contractul de asigurare
ca ziua expirării termenului de valabilitate a acestuia.
 La încheierea contractului de asigurare, Asiguratul şi Asigurătorul trebuie să
convină asupra următoarelor condiţii esenţiale:
a) privind interesul patrimonial concret care constituie obiectul de asigurare;

b) privind caracterul evenimentului, pentru cazul survenirii căruia se efectuează

asigurarea (cazul asigurat);

c) privind termenul de valabilitate a contractului şi mărimea sumei asigurate.

 Dacă, după încheierea contractului de asigurare, se va stabili că Asiguratul a

prezentat intenţionat informaţii false despre circumstanţele care au o importanţă
deosebită la determinarea posibilităţii survenirii cazului asigurat şi a mărimii
eventualelor pagube, ca urmare a survenirii lui, Asigurătorul este în drept să
refuze plata despăgubirii de asigurare.
 Relaţiile dintre Asigurător şi Asigurat sunt legalizate în formă scrisă prin
perfectarea unui document unic (contractului de asigurare), semnat de către

25
 ambele părţi, sau prin înmânarea de către Asigurător Asiguratului a poliţei de
asigurare, semnate de către Asigurător, în temeiul cererii în scris a Asiguratului.
La încheierea contractului de asigurare, se întocmeşte lista sau foaia de inventariere
a bunurilor asigurate, indicându-se cantitatea, valoarea bunurilor asigurate şi suma
asigurată.

Lista bunurilor asigurate, autentificată de către Asigurat şi Asigurător, constituie o

parte integrantă a contractului de asigurare.

Asiguratul poartă răspundere pentru veridicitatea şi caracterul deplin al datelor

prezentate de către el în contract şi în listă (foaia de inventariere) în corespundere
cu legislaţia civilă.

 Prevederile stipulate în prezentele Condiţii, care nu sunt incluse în contractul

de asigurare (poliţa de asigurare), sunt obligatorii pentru Asigurat, dacă în
contractul de asigurare (poliţa de asigurare) este prevăzută în mod direct
aplicarea acestor Condiţii şi dacă Condiţiile respective sunt expuse într-un
document unic cu contractul de asigurare (poliţa de asigurare) sau sunt anexate
la el.
 Contractul de asigurare încetează în cazul:
 Expirării termenului de valabilitate.
 Îndeplinirii depline de către Asigurător a obligaţiunilor sale conform
contractului de asigurare.
 Neachitării de către Asigurat a primei de asigurare sau a părţii ordinare a ei în
termenele şi mărimea stabilite în contractul de asigurare, dacă nu a fost oferită
posibilitatea de a amâna achitarea ei (cu suspendarea responsabilităţii
Asigurătorului şi restabilirea ei din momentul achitării primei de asigurare sau
a părţii ei).
 Decesului Asiguratului.
 Lichidării Asigurătorului în modul stabilit de legislaţie.
 Deciziei instanţei de judecată privind recunoaşterea nevalabilităţii contractului
de asigurare.
26
  În alte cazuri prevăzute de legislaţie.
 Valabilitatea contractului de asigurare este suspendată până la expirarea
termenului pentru care a fost încheiat, dacă, după intrarea în vigoare a
contractului de asigurare, posibilitatea survenirii cazului asigurat a dispărut şi
existenţa riscului de asigurare a încetat din alte motive decât cazul asigurat.
În acest caz Asigurătorul are dreptul la o parte din prima de asigurare,
proporţională duratei de timp, în care asigurarea a fost valabilă.

 La cererea Asigurătorului, contractul de asigurare poate fi reziliat înainte de

termen, cu înştiinţarea Asiguratului despre aceasta într-un termen nu mai mic
de 30 de zile până la data prevăzută pentru desfacerea contractului de
asigurare. În acest caz, dacă cererea respectivă nu este condiţionată de
nerespectarea de către Asigurat a prezentelor Condiţii, Asigurătorul îi restituie
definitiv Asiguratului prima de asigurare achitată.
Dacă cererea Asigurătorului este condiţionată de nerespectarea de către Asigurat a
prezentelor Condiţii, Asigurătorul îi restituie Asiguratului prima de asigurare
pentru termenul rămas până la expirarea contractului, scăzând cheltuielile
suportate.

La cererea Asiguratului, contractul de asigurare poate fi reziliat înainte de termen,

cu înştiinţarea Asigurătorului despre aceasta într-un termen nu mai mic de 30 de
zile până la data prevăzută pentru desfacerea contractului de asigurare. În acest
caz, Asigurătorul îi restituie Asiguratului prima de asigurare pentru termenul
rămas până la expirarea contractului, scăzând cheltuielile suportate. Dacă cererea
Asiguratului este condiţionată de nerespectarea de către Asigurător a prezentelor
Condiţii de asigurare, Asigurătorul îi restituie definitiv Asiguratului prima de
asigurare achitată.

 Contractul de asigurare poate fi recunoscut nul din momentul încheierii lui în

temeiul prevederilor legislaţiei civile în vigoare a Republicii Moldova, precum
şi în cazul când el a fost încheiat după survenirea cazului asigurat sau dacă

27
 obiectul de asigurare constituie bunurile ce urmează a fi confiscate în temeiul
hotărârii instanţei de judecată, intrate în vigoare.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
 Asiguratul are dreptul:
 La obţinerea despăgubirii de asigurare în mărimea pagubei directe reale în
limita sumei asigurate, cu luarea în consideraţie a condiţiilor concrete, stipulate
în contractul de asigurare.
 La încheierea contractului de asigurare în folosul terţelor persoane. În acest
caz, de drepturile asupra contractului de asigurare beneficiază persoana care
deţine poliţa de asigurare.
 La modificarea condiţiilor contractului de asigurare.
 La rezilierea contractului de asigurare.
 La obţinerea facilităţilor pentru contractul de asigurare.
 Asiguratul este obligat:
 La încheierea contractului de asigurare, să prezinte Asigurătorului toată
informaţia care se cere de la el, ce caracterizează condiţiile importante pentru
asumarea responsabilităţilor Asigurătorului. Importante sunt acele condiţii ale
riscului, care pot influenţa decizia Asigurătorului privind încheierea
contractului de asigurare.

 Să comunice Asigurătorului despre toate contractele de asigurare încheiate sau

care sunt în curs de încheiere în privinţa obiectului de asigurare respectiv.
 Să achite prima de asigurare în mărimea şi în modul, stabilite în contractul de
asigurare.
 Să întreprindă toate măsurile de precauţie rezonabile, pentru a evita apariţia
pagubei şi majorarea nivelului riscului.
 Să respecte cerinţele actelor normative şi instrucţiunilor privind exploatarea
şi deservirea obiectului de asigurare, precum şi utilizarea obiectului respectiv
numai în conformitate cu predestinaţia directă.

28
 În cazul modificării condiţiilor de asigurare, în termen de trei zile, să
comunice în scris Asigurătorului despre rezilierea sau modificarea contractului
de asigurare.
 Să comunice Asigurătorului fără întârziere locul aflării bunurilor asigurare ce
au fost pierdute, dacă ultimele sunt găsite.
 La apariţia pagubei Asiguratul este obligat:
 Să întreprindă toate măsurile posibile pentru diminuarea pagubei şi salvarea
obiectului de asigurare, inclusiv măsurile recomandate de către Asigurător.
 În decurs de 24 de ore din momentul descoperirii pagubei, să anunţe despre
aceasta Asigurătorul şi să înştiinţeze imediat organele competente (organele de
securitate publică, organele de supraveghere incendiară, organele serviciului de
depanaj ş.a.).

 Să înainteze Asigurătorului cererea în scris privind plata despăgubirilor de

asigurare, cu indicarea circumstanţelor apariţiei pagubei, precum şi să prezinte
documentele (copiile lor) solicitate de către Asigurător, necesare pentru
confirmarea faptului, stabilirea cauzelor şi mărimii pagubei:
- buletinul de identitate;

- poliţa de asigurare;

- concluzia organului de supraveghere incendiară de stat (în caz de incendiu);

- concluzia organului respectiv al serviciului de stat de depanaj (în caz de

explozie sau avariere a sistemelor de apeduct, încălzire, canalizare sau anti-
incendiare automate);

- certificatul eliberat de organul de stat, care exercită supravegherea şi controlul

asupra stării mediului ambiant (în caz de calamităţi naturale);

- înştiinţarea în scris despre deschiderea sau refuzul de a intenta un dosar penal,

când la anchetarea circumstanţelor, ce au cauzat apariţia pagubei, au participat
organele MAI, procuraturii sau alte organe abilitate cu dreptul de a intenta dosare
penale.
29
 Faptul recepţionării de către Asigurător a cererii privind plata despăgubirilor de
asigurare şi a documentelor anexate se confirmă prin înregistrarea cererii în modul
stabilit de către Asigurător.

 Să acorde Asigurătorului posibilitatea de a efectua controlul şi examinarea

obiectului de asigurare deteriorat, cercetarea cauzelor şi mărimii pagubei.
 La solicitarea Asigurătorului, să-i prezinte în scris toată informaţia
necesară pentru aprecierea mărimii şi cauzelor deteriorării sau pierderii
Obiectului de asigurare.
 Să prezinte Asigurătorului listele (foile de inventariere) bunurilor asigurate
deteriorate, nimicite sau pierdute. Aceste liste (foi de inventariere) se
prezintă în termenele coordonate cu Asigurătorul, dar în orice caz nu mai
târziu de o lună din ziua survenirii cazului asigurat. Listele se întocmesc cu
indicarea valorii bunurilor asigurate deteriorate (pierdute) în ziua survenirii
cazului de asigurare. Cheltuielile pentru inventarierea bunurilor sunt
suportate de către Asigurat.
 Să păstreze bunurile asigurate, care au avut de păgubit, în starea, în care ele
au fost după survenirea cazului asigurat. Modificarea tabloului pagubei este
admisibilă numai în cazul, dacă aceasta este dictată de motive de securitate
şi/sau de tendinţa de a minimiza mărimea pagubei.
 Să transmită Asigurătorului toate documentele şi să întreprindă toate
măsurile de rigoare pentru realizarea de către Asigurător a dreptului de
creanţă faţă de persoanele vinovate.
 Asigurătorul are dreptul:
 Să verifice informaţia prezentată de către Asigurat şi corespunderea
Obiectului de asigurare descrierii lui.
 Să verifice starea obiectului de asigurare, precum şi corespunderea datelor,
prezentate lui de către Asigurat, despre condiţiile de asigurare
circumstanţelor reale, indiferent de faptul dacă condiţiile respective s-au
modificat sau nu.

30
  Să clarifice de sine stătător cauzele şi circumstanţele cazului asigurat.
 Să înceapă examinarea bunului asigurat deteriorat, fără a aştepta
înştiinţarea de către Asigurat despre pagubă. Asiguratul nu este în drept să
împiedice în aceasta Asigurătorul.
 Să solicite de la Asigurat informaţia necesară pentru constatarea faptului
cazului asigurat sau mărimii despăgubirii de asigurare spre achitare, inclusiv
datele care constituie secret comercial.
 În caz de necesitate, să intervină cu o cerere adresată organelor competente
privind prezentarea documentelor şi informaţiei corespunzătoare, ce
confirmă faptul şi cauzele survenirii cazului asigurat.
 La achitarea despăgubirii de asigurare, să obţină în proprietatea sa bunurile
asigurate rămase sau, în cazul dacă bunurile furate au fost găsite, însuşi
bunurile asigurate în suma despăgubirii plătite.
 Asigurătorul este obligat:
 Să familiarizeze Asiguratul cu prezentele Condiţii și tarife de bază.
 Să garanteze îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor asumate conform
contractelor de asigurare încheiate.
 Să nu divulge informaţia despre Asigurat şi situaţia lui patrimonială, cu
excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
 În caz de recepţionare a înştiinţării de către Asigurat despre modificarea
condiţiilor de asigurare, în termen de cinci zile să introducă modificările
respective în contractul de asigurare sau să-l rezilieze, anunţând despre aceasta
Asiguratul.
 După recepţionarea pretenţiei despre achitarea despăgubirii de asigurare,
Asigurătorul este obligat:
 Să examineze obiectul de asigurare în decurs de 48 ore din momentul
recepţionării cererii Asiguratului (în afara zilelor de odihnă şi de sărbători).
 Să întocmească, cu participarea Asiguratului, actul privind apariţia pagubei.

31
 În comun cu Asiguratul, să efectueze calculele pagubei şi să stabilească suma
despăgubirii de asigurare.
 În cazul recunoaşterii evenimentului asigurat, să achite despăgubirile de
asigurare în bani sau să-i ofere Asiguratului un obiect analogic celui asigurat.
 În cazul refuzului de a achita despăgubirea de asigurare, Asigurătorul
este obligat să aducă la cunoştinţa Asiguratului acest fapt, în scris, cu
argumentarea motivelor refuzului.

2.1. Asigurările agricole

Prin contractul de asigurare, asigurătorul acordă protecţie de asigurare contra
distrugerii depline sau parţiale a roadei culturilor agricole cauzate de diferite
calamităţi naturale şi a altor interese ale asiguratului indicate în condiţiile de
asigurare. In baza condiţiilor de asigurare facultativă a culturilor agricole de
grindină şi alte calamităţi naturale de la o companie de asigurare din R.Moldova,
asigurătorul oferă protecţie pentru următoarele riscuri:

 îngheţarea culturilor de toamnă şi a plantaţiilor multianuale;

 furtuni de praf ce afecteză semănăturile de sfeclă de zahăr, floarea soarelui şi
alte culturi;
 eroziune cauzată de ploaie torenţială şi inundaţie oricării culturi agricole,
exceptând plantaţiile multianuale;
 foc la rădăcini plantelor păioase şi a altor culturi semănate.
Roada culturilor agricole este asigurată la valoarea ei deplină, care se
stabileşte conform rodniciei aşteptate, a costului unei unităţi de producţie şi
suprafaţei de semănat. Rodnicia se stabileşte conform nivelului efectiv al rodniciei
atestată în ultimii 3-5 ani ţinându-se cont obligatoriu de influenţa condiiţiilor
climaterice şi de altă natură, care pot influenţa cantitatea roadei.
Prima de asigurare se calculă de asigurător pe termenul de valabilitate a
asigurării, reişind din suma de asigurare a contractului şi mărimea tarifului de
asigurare. Taxele primelor de asigurare pentru culturile agricole sânt stabilite de
asigurător pentru fiecare asigurat în funcţie de gradul de risc. Prima de asigurare
32
poate fi achitată prin contul de decontare sau în numerar, unic sau în două rate.
(50% din suma calculată trebuie plătită în decurs de 10 zile după încheierea
contractului, partea restantă – nu mai târziu de 2 luni de la data intrării în vigoare a
contractului.
Termenele asigurării
a) de grindină:
- livezile după înflorirea deplină;
- viţa-de-vie după începutul înmuguririi;
- plantaţii multianuale după data de 15 aprilie;
- plantaţiile altor culturi de câmp după răsărirea lor.
b) de îngheţ:
- după răsărire, însă nu mai târziu de 1 noiembrie.
De exemplu: O gospodărie agricolă s-a adresat la agentul de brokeraj
“GrandPartner” SRL, pentru a-și asigura floarea-soarelului, grâul, porumbul și
sfecla de zahăr de inundații.

Tabelul 2.1
Denumirea Recolta pentru un ha Prețul Suprafața Cota
2012 2013 2014
tarifar
ă
Floarea- 23 24 30 85 100 1,7
soarelui
Grâu 55 65 75 125 120 1,7
Porumb 35 39 59 80 150 0,8
Sfecla 111 125 132 45 275 1,2
de zahăr

1. Determinăm rodnicia medie:

a) pentru floarea-soarelui c) pentru porumb
(23+24+30)/3=25,67 q (35+39+59)/3=44,33 q
b) pentru grâu d) pentru sfecla de zahăr

33
(55+65+75)/3=65 q (111+125+132)/3=122,67 q
2. Calculăm costul recoltei pe un hectar:
a) pentru floare-soarelui c) pentru porumb
25,67*85=2181,95 lei 44,33*80=3546,4 lei
b) pentru grâu d) pentru sfecla de zahăr
65*125=8125 lei 122,67*45=5520,15 lei
3. Calculăm costul recoltei pe toată suprafața:
a) pentru floare-soarelui c) pentru porumb
2181,95*100=218195 lei 3546,4*150=531960 lei
b) pentru grâu d) pentru sfecla de zahăr
8125*120=975000 lei 5520,15*275=1518041,25 lei
4. Calculăm prima pentru fiecare recoltă:
a) pentru floare-soarelui c) pentru porumb
218195 *1,7=370931,5 lei 531960*1,7=904332 lei
b) pentru grâu d) pentru sfecla de zahăr
975000 *0,8=78000lei 1518041,25*1,2 =1821649lei
5) Calculăm prima totală:
370931,5+904332+78000+1821649=3174912,5 lei
Efectele contractului de asigurare:

1. Răspunderea asigurătorului începe:

 la culturile înfiinţate prin semănat: pentru toate riscurile asigurate după răsărirea
şi încheierea culturilor şi după efectuarea inspecţiei de risc;
 la culturile răsădite, pentru toate riscurile asigurate, după plantarea şi prinderea
răsadurilor şi după efectuarea inspecţiei de risc;
 pentru riscurile asigurate: îngheţuri târzii de primăvară, grindină, ploi torenţiale,
furtuni, prăbuşiri sau alunecări de terenuri plantate, incendii provocate de cauze
naturale, îngheţuri timpurii de toamnă - la rodul viilor, odată cu apariţia
lăstarilor şi la rodul pomilor odată cu dezmugurirea şi apariţia butonilor florali
şi, în toate cazurile, după efectuarea inspecţiei de risc;
34
 numai pentru riscul de grindină: la rodul viilor şi pomilor, după legarea
definitivă a rodului, iar la hamei, după înflorire şi în toate cazurile, după
efectuarea inspecţiei de risc;
 pentru contractele încheiate în timpul vegetaţiei, după 3 zile de la data la care
contractul a intrat în vigoare şi după efectuarea inspecţiei de risc.
2. Răspunderea asigurătorului încetează:
 la culturile de cîmp din momentul recoltării, în cadrul perioadei optime
tehnologice de recoltare, specifice culturii şi soiului;
 la rodul viilor, pomilor şi hameiului odată cu culesul, la maturitatea
tehnologică;
 odată cu plata despăgubirii în cazul distrugerii totale a culturii de către riscuri
asigurate;
 odată cu distrugerea culturii din orice alte cauze, neasigurate.
În toate cazurile asigurătorul este eliberat de obligaţia acordării de
despăgubiri dacă asiguratul, nerespectînd perioada optimă de recoltare a culturii, a
suferit daune şi diminuări de recoltă în urma producerii evenimentelor asigurate.

Plata despăgubirii de asigurare se efectuiază după constatarea pagubelor,

în marimea sumei de asigurare prevăzute în contract, pentru fiecare cultură în
parte.
Calculul pagubei se efectuează în felul următor:
1. la inceputul strângerii roadei de pe suprafaţa vătămată, iar în unele cazuri
asistând până la finisarea strânsului, în baza documentelor de evidenţă
primară, asigurătorul, în comun cu reprezentantul asiguratului, stabileşte
recolta globală atestată pe suprafaţa vătămată, prin înscrierea lor într-un act
special;
2. prin calcul se stabileşte pierderea de recoltă de pe suprafaţa vătămată în
raport cu cea cuprinsă în asigurare;
3. se stabileşte regolta globală şi rodnicia medie de pe suprafaţa culturii
agricole corespunzătoare, rămasă nevătămată de grindină;

35
 4. coeficientul raportului dintre rodnicia efectivă obţinută şi rodnicia luată în
asigurare se stabileşte prin împărţirea rodniciei efective obţinute de pe
suprafaţa nevătămată la rodnicia fixată la încheierea contractului.
Calculul final a pagubei se efectuează prin înmulţirea valorii recoltei lipsa de pe
suprafaţa vătămată cu costul înscris în asigurare şi cu coeficientul corelaţiei dintre
rodnicia efectiv obţinută şi cea luată în asigurare (cu condiţia că coeficientul e mai
mic de o unitate).
Plata despăgubirii de asigurare pentru pierderea de recoltă din cauza grindinii se
efectuează după strînsul roadei, în mărimea pagubei calculate minus franşiza
stabilită la încheierea contractului.
2.2. Asigurarea animalelor
Asigurătorul oferă protecţie, în baza condiţiilor generale de asigurare, pentru
următoarele grupe de animale sănătoase, ce au certificat de sănătate eliberat de
medicul veterinar de la circumscripţia sanitar-veterinară teritorială;

- între 6 luni şi 8 ani pentru bovine;

- peste 1 an pînă la 5 ani pentru ovine şi caprine, precum şi miei îngrăşat;
- peste 6 luni pînă la 3 ani porcine reproducţie;
- porcine la îngrăşat peste 30 kg. Greutate, însă nu peste 140 kg.;
- cabaline de tracţiune în vîrsta de peste 1 an pînă la 10 ani;
- cai de rasă şi de curse în vîrstă de peste 1,6 ani pînă la 4 ani inclusiv;
- cai de rsaă 6 luni-7 ani, animale de companie;
- stupi de albine; păsări de toate categoriile ( găini ouătoare, găini de
reproducţie, pui de carne, etc. );
- struţi;
- peşti în crescatorie.
Riscurile asigurate

1. Boli care duc la sacrificarea animalelor.

2. Accidente provocate de meteorizarea acută a animalelor din cauza furajelor

(umflarea), numai cu asistenţa veterinară obligatorie.
36
3. Atacul animalelor sălbatice.

4. Leziuni interne provocate de înghiţirea unor obiecte.

5. Inundaţii din ploi torenţiale.

6. Incendiu provocat de descărcări electrice naturale (trăsnet) sau de instalaţii

electrice.

7 Calamităţi naturale (trăsnet, cutremur de pămînt, furtună, avalanşe de zăpadă.

Suma asigurată
Pentru a determina suma asigurată asigurătorul şi asiguratul stabilesc valoarea
animalelor ce vor fi cuprinse în asigurare, în baza facturi, procese verbale de
achiziţie, preţul real al animalului pe piaţă.
Suma asigurată nu trebuie să depăşească 80% din valoarea reală a animalului la
momentul încheierii contractului. În situaţia în care asiguratul solicită în scris la
asigurător majorarea sau diminuarea sumei iniţiale asigurate indicate în contract,
iar aceasta acceptă, urmează ca şi prima de asigurare să fie majorată sau diminuată
în mod corespunzător. Orice cerere cu acest conţinut, depusă de asigurat după
producerea unei daune, nu va fi luată în consideraţie.
Animalele din aceeaşi gospodărie se primesc în asigurare numai pentru o sumă
egală de fiecare animal din aceeaşi grupă de vîrstă şi rasă.
Perioada de asigurare
Contractul de asigurare se încheie pentru o perioadă de un an; la cererea
asiguratului perioada de asigurare poate fi de 6 luni. Perioada de asigurare pentru
asigurările suplimentare trebuie să fie inclusă în perioada de asigurare a
contractului iniţial. Asigurarea poate fi încheiată oricînd în cursul anului. Din
specia de animale existente în gospodărie se asigură toate animalele.
Prima de asigurare
Prima de asigurare se calculează în baza tarifului de prime stabilit de fiecare
asigurător în parte. Prima de asigurare se plăteşte integral la semnarea contractului
de asigurare sau în rate, la datele scadente precizate în poliţă astfel:

37
-40% din prima totală la încheierea contractului;
-30% în termen de 2 luni de la data achitării primei rate în cazul contractului
încheiat pe o perioadă de un an şi termen de o lună în cazul contractului încheiat pe
o perioadă de 6 luni;
-30% în termen de 2 luni de la data achitării celei de a doua rate în cazul
contractului încheiat pe o perioadă de un an şi în termen de o lună în cazul
contractului încheiat pe o perioadă de 6 luni.
În cazul în cazul în care un asigur, cu poliţa anuală, nu înregistrează timp
de un an pagube datorate efectului factorilor de risc asiguraţi, beneficiază pentru a
II-lea an şi următorii ani fără daune, de o reducere de cîte 10% pe an la prima de
asigurare completă aferentă animalelor respective, reducerea maximă fiind de 30%,
cu condiţia ca asiguratul să menţină raporturile de asigurare societatea de ne
întreruptă cu societatea de asigurări. În cazul unui an cu daune, prima de asigurare
va reveni la 100%, fără nici o reducere.
Constatarea, evaluarea pagubelor şi stabilirea despăgubirilor în asigurarea
animalelor: Constatarea şi evaluarea pagubelor se face de către asigurător, direct
sau prin împuterniciţi, împreună cu asiguratul sau împuterniciţii săi, inclusiv prin
experţi, dacă părţile convin în acest mod. În urma cererii de despăgubire (anunţ de
daună) scrise de asigurat că a intervenit o daună produsă de un risc asigurat, se va
stabili de comun acord timpul în care se va efectua constatarea.
Reprezentantul asigurătorului verifică iniţial dacă:
- asigurarea era în vigoare la data producerii evenimentului asigurat;
- riscul produs este risc asigurat;
- anunţul s-a făcut în termen;
Apoi va completa procesul verbal de constatare a pagubei care va cuprinde:
- constatarea pagubei;
- cauza pieirii animalelor;
- motivul sacrificării de necesitate;
- evaluarea pagubei;

38
 - stabilirea cuantumului despăgubirilor, după care se întocmeşte Referatul de
plată, el se va face în timp de 30 zile de la primirea ultimului act de la
asigurat.
La stabilirea valorii a pagubei se ţine va seama de:
- numărul de animale afectate de riscul asigurat
- suma asigurată pentru fiecare animal asigurat
- venitul obţinut de la asigurat de la consumul sau realizarea produselor
animaliere.
Suma despăgubirii se stabileşte după principiul primului risc (despăgubirea de
asigurare este egală cu paguba dar nu poate depăşi suma asigurată).
Răspunderea asigurătorului şi asiguratului
Răspunderea asigurătorului:
- dacă pierderea sau sacrificarea animalului a avut loc după 10 zile de la
expirarea zilei în care s-au plătit primele de asigurare şi s-a întocmit poliţa
de asigurare;
- răspunderea asigurătorului încetează la ora 24.00 a ultimei zile din
perioada pentru care s-a încheiat asigurarea sau prin producerea
evenimentului asigurat care are ca urmare dauna totală.
- asigurarea este valabilă exclusiv pentru animalele şi riscurile specificate în
poliţă.
- în caz de neplată la termenele scadente a primei de asigurare sau, după caz,
a ratelor acesteia, contractul de asigurare este reziliat.
Răspunderea asiguratului:
- să nu întreprindă şi/ sau să nu permită acţiuni care ar duce la majorarea
riscului asigurat.
- să achite obligaţiile de plată a primei de asigurare în cuantumul şi datele
stabilite în contract.
- să întreţină animalele conform regulilor zooigienice şi sanitar-veterinare de
îngrijire, hrănire, întreţinere şi exploatare, luînd măsurile necesare

39
 prevenirii îmbolnăvirii lor, precum şi limitarea pagubei în caz de boală sau
accedent.
- să permită reprezentanţilor asigurătorului să verifice, ori de cîte ori aceştia
consideră necesar, modul în care sunt respectate regulile sanitar-veterinare
de îngrejire, hrănire, întreţinere şi exploatare a animalilor asigurate,
precum şi felul în care au fost îndeplinite recomandările făcute la
inspecţiile de risc anterioare.
- asiguraţii sunt obligaţi să pună la dispoziţia asigurătorului toate actele şi
evidenţele necesare pentru verificarea existenţei animalelor asigurate şi
valorii acestora pentru constatarea producerii evenimentului asigurat şi
evaluarea pagubelor, precum şi pentru stabilirea dreptului de despăgubire.
În cazul producerii evenimentului asigurat:
- să înştiinţeze imediat reprezentantul asigurătorului care împreună cu
circumscripţia sanitar-veterinară teritorială va întocmi procesul verbal de
constatare a pieirii animalelor;
- În condiţiile în care este vorba de incendiu, se anunţe imediat pompierii, iar
asiguratul va lua toate măsurile pentru salvarea animalelor;

De exemplu: Gospodăria “Fenix” SRL și-a asigurat 1000 găini la suma de 50000
lei și 900 rațe la suma de 45000 lei. Cota de primă stipulată în contract pentru
găine este de 2,5%, iar pentru rațe de 2,8 %.
În urma unui atac al vulpilor sălbatice, au fost constatate pierderi în număr de 250
găini și 100 rațe. Conform evaluării pagubei s-a stabilit că valoarea producției care
poate fi folosită este de 900 lei la găini și 750 lei la rațe. Este nevoie de stabilit
primele de asigurare achitate de asigurat, valoarea pagubei și despăgubirea achitată
de asigurator.
1) Se calculează prima de asigurare pentru ambele tipuri de păsări.
Pa (găini) = 50000*2,5/100 = 1250 lei
Pa (rațe) = 45000*2,8/100 = 1260 lei
Pa totală = 1250+1260 = 2510 lei
40
 2) Se calculează paguba produsă.
Paguba (găini) = (50000/1000)*250-900 = 11600 lei
Paguba (rațe) = (45000/900)*100-750 = 4250 lei
Paguba totală = 11600+4250 = 15850 lei
3) Se determină despăgubirea acordată conform principiului primului risc.
Astfel despăgubirea = paguba = 15850 lei.

Capitolul III: ASIGURAREA CARTEA VERDE

Republica Moldova a fost admisă de către Asambleia Generală a Consiliului
Interbirouri de la Londra ca membru al sistemului internaţional Carte Verde în anul
1997, iar de la 01.08.2001 a obţinut dreptul de a emite propria poliţă de asigurare
internaţională “Carte Verde”. Scopul sistemului este facilitarea deplasării libere a
autovehiculelor pe teritoriul statelor membre “Carte Verde” şi protejarea
intereselor victimelor prejudiciate de autovehicule înregistrate în alte state.
Poliţă de asigurare “Carte Verde” – document internaţional de asigurare,
eliberat în numele unui birou naţional, care atestă existenţa asigurării obligatorii de
răspundere civilă auto cu valabilitate în afara teritoriului ţării emitente, în
conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptată de
Subcomitetul de Transport Rutier al Comitetului de Transporturi Interioare din
cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Potrivit prevederilor Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere
civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22.12.2006
(Monitorul Oficial nr.32-35/112 din 09.03.2007) persoanele ce se deplasează cu
autovehicule înmatriculate pe teritoriul Republicii Moldova peste hotare sînt
obligate să se asigure pentru cazuri de răspundere civilă auto ca urmare a
prejudiciilor cauzate prin accident de autovehicul produs în limitele teritoriale ale
statelor membre Carte Verde.

41
 Subiecţii asigurării: persoane fizice şi persoane juridice care au în posesiune
autovehicule înmatriculate pe teritoriul Republicii Moldova și se încheie contract
de asigurare cu compania de asigurări.
Obiectul asigurării: constiuie răspunderea civilă a posesorului de
autovehicul pentru orice pagubă sau vătămari corporale produse prin accident de
autovehicul.
Termen de asigurare: Limita minimă: 15 zile, limita maximă: 12 luni.
Cota primei de asigurare se determină în dependenţă de ţările, în care pleacă
asiguratul, tipul autovehicului şi termenul de asigurare.
Acordarea despăgubirii:
1. În caz de vătămare corporală sau deces despăgubirea se acorda numai
persoanelor vătămate aflate în afara autovehiculului care a produs accident, dacă
legislația țării în care s-a produs cazul asigurat nu prevede altfel.
2. Pentru avarierea sau distrugerea bunurilor despăgubirile se acorda numai pentru
bunurile aflate în afara autovehiculului care a produs accident, dacă legislaţia ţării
în care s-a produs cazul asigurat nu prevede altfel
Nu se acorda despăgubiri de asigurare pentru pagubele produse direct sau
indirect in urma:
 Diferitelor acţiuni militare, greve.
 Explozii nucleare, radiaţiei sau poluării radioactive.
 Calamități naturale.
Obilgaţiile Asigurătorului
Asigurătorul este obligat la survenirea cazului asigurat:
 Să ia măsuri, în limita posibilităţilor, pentru diminuarea pagubelor produse
în urma accidentului rutier;
 Să comunice imediat organelor de poliţie sau altor organe de menţinere a
ordinii de drept despre accident din statul respectiv, unde s-a produs
accidentul, cerînd întocmirea de acte cu privire la cauzele şi circumstanţele
procedurii accidentului, precum şi la pagubele provocate;

42
 Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto Carte Verde se
încheie pe un termen de la 15 zile pînă la 12 luni.
Cota primei de asigurare se determină în dependenţă de zone:
 zona tarifară I: Belorusia și Ucraina; (vezi tarifele si model de contract în
anexa 5)
 zona II: Belorusia, Ucraina și Federația Rusă; (vezi tarifele si model de
contract în anexa 6)
 zona III: țările membre ale sistemului Cartea Verde (vezi tarifele si model de
contract în anexa 7)) în care pleacă Asiguratul, tipul autovehiculului şi
termenul de asigurare.
Capitolul IV: ASIGURĂRILE DE RĂSPUNDERE CIVILĂ

Asigurarea de răspundere civilă are următoarele caracteristici generale

specifice domeniului asigurărilor:
a. este o asigurare de indemnizare, în sensul că ore drept obiectiv
acoperirea pagubei efective suferite de terţul păgubit. Asigurarea de
răspundere nu îmbogăţeşte pe terţ sau pe asigurat, acesta numai repară
dauna suferită de respectiva persoană îndreptăţită la despăgubire şi pe
care aceasta o justifică legal;
b. se încheie în aplicarea principiului limitării răspunderii asigurătorului
până la nivelul sumei asigurate.
Dintre caracteristicile specifice ale asigurărilor de răspundere civilă se pot
menţiona:
a. asigurarea de răspundere civilă stabileşte o legătură juridică directă
între asigurător şi terţul îndreptăţit la primirea compensaţiei, în sensul
că terţul poate acţiona asigurătorul direct în judecată pentru a obţine
de la acesta compensarea daunelor suferite;
b. în asigurarea de răspundere civilă funcţionează principiul invers al
subrogării. Aceasta înseamnă că asigurătorul, despăgubindu-l pe terţ

43
 dintr-un raport direct cu acesta, se poate întoarce pentru recuperare la
asiguratul său, dacă despăgubirea a fost urmarea unei fapte ale cărei
efecte s-au datorat culpei grave a asiguratului sau a altor cauze
prevăzute de lege.
Pentru o delimitare riguroasă, este necesar să subliniem că prin asigurările
de răspundere civilă pot fi acoperite numai pagubele produse de asigurat unor terţe
persoane în anumite condiţii, care se cer a fi îndeplinite în mod cumulativ:

1. Este necesară săvârşirea de către asigurat a unei fapte ilicite (care contravine
prevederilor legale). De exemplu, producerea unui accident de către
conducătorul unui autovehicul prin nerespectarea regulilor de circulaţie.
2. Trebuie să se poată dovedi existenţa unui prejudiciu, deci a unei pagube
produse de asigurat unui terţ.
3. Se impune să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită a asiguratului,
care a produs accidentul, şi prejudiciul adus terţei persoane păgubite.
4. Este necesar să se poată constata culpa (vinovăţia) asiguratului care a săvârşit
fapta ilicită ce a condus la producerea accidentului.
Dacă una din condiţiile mai sus arătate nu este îndeplinită, însemnă că de
fapt nu sunt întrunite toate elementele ce definesc răspunderea civilă, iar
pagubele astfel rezultate nu pot fi acoperite prin asigurarea de răspundere
civilă.

Prin condiţiile care stau la baza lor, asigurările de răspundere civilă prezintă
anumite particularităţi:

- Obiectul asigurărilor de răspundere civilă îl reprezintă tocmai prejudiciul

produs unor terţe persoane de către asigurat. Este vorba de prejudiciul
care poate fi produs prin folosirea anumitor bunuri, cum sunt:
autovehicule, clădiri şi diferite alte construcţii, exercitarea unei anumite
activităţi etc.
- Spre deosebire de situaţia întâlnită la asigurările de bunuri şi la cele de
persoane, unde eventuala vinovăţie a asiguraţilor în producerea riscului
44
 duce, de regulă, la decăderea din drepturi a acestora, în cazul asigurărilor
de răspundere civilă, culpa asiguratului este una din condiţiile de bază
care se cere a fi îndeplinită pentru ca asigurătorul să plătească
despăgubirea cuvenită terţilor păgubiţi. Aşa cum s-a arătat însă mai
înainte, este necesar ca între prejudiciul produs de asigurat terţelor
persoane şi fapta ilicită a acestuia să existe în toate cazurile un raport de
cauzalitate.
- În asigurările de răspundere civilă, spre deosebirile de asigurările de
persoane, în calitate de beneficiari pot apărea numai terţe persoane
necunoscute în momentul încheierii asigurării.
- La asigurările de răspundere civilă suma asigurată rămâne la acelaşi nivel
pe toată durata asigurării. Cu alte cuvinte, la fiecare producere a riscului
asigurat, despăgubirea de asigurare poate atinge nivelul maxim al sumei
asigurate, indiferent de numărul cazurilor asigurate care au avut loc în
perioada de valabilitatea asigurării. Rezultă că practic, pot apărea şi
situaţii când asigurătorul plăteşte despăgubiri al căror total – pe întreaga
durată a asigurării – întrece cuantumul sumei asigurate. Specific pentru
asigurările de răspundere civilă este, de asemenea, faptul că în unele
cazuri, suma asigurată pe care asigurătorul o plăteşte terţelor persoane
păgubite nu are o limită dinainte stabilită. Astfel, de exemplu, pentru
prejudicii constând învătămarea corporală sau decesul persoanei,
cuantumul cuantumul sumei plătite de asigurător nu este limitat (este
vorba, de exemplu, de asigurarea de răspundere civilă prin efectul legii
pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule).
Obiect al asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (AORCA) îl
constituie răspunderea civilă a posesorului de autovehicul pentru orice pagubă sau
vătămare corporală produsă prin accident de autovehicul în limitele teritoriale de
acoperire ale asigurării. (vezi tarifele în anexa 8)
Subiecţi ai asigurării - Asiguraţi, se consideră persoanele juridice,
indiferent de forma organizatorică-juridică, ce deţin întreprinderea care prezintă o
45
sursă de pericol sporit, cu drept de proprietate, gestiune economică şi administrare
operativă sau într-un alt temei legal (cu drept de arendă, în virtutea dispoziţiei
organului respectiv etc.) şi care a încheiat cu organizaţia de asigurare (în
continuare - Asigurător) contractele de asigurare.

În cadrul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto, cazul asigurat este

accidentul produs de un autovehicul, al cărui posesor a îndeplinit obligaţia de
asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, cu cauzarea de prejudicii:
a) atît în timpul deplasării, cît şi în timpul staţionării autovehiculului;
b) în urma desprinderii accidentale, în timpul deplasării autovehiculului, a
remorcilor, semiremorcilor sau ataşelor;
c) produse de dispozitivele sau instalaţiile cu care a fost echipat
autovehiculul;
d) ca urmare a scurgerii, risipirii sau căderii accidentale a substanţelor,
materialelor sau obiectelor transportate; e) la urcarea în autovehicul şi la coborîrea
din el.
ASIGURATUL (ASIGURĂTORUL) nu poartă răspundere civilă auto
dacă accidentul a avut loc în caz de forţă majoră, inclusiv prin diferite acţiuni sau
măsuri militare în timp de război sau de stări excepţionale, de calamităţi naturale,
de explozii nucleare, de radiaţie sau poluare radioactivă, de dezordini în masa, de
activităţi teroriste, sau daca acesta s-a produs din culpa exclusiva a păgubitului.
Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto atestă
existenţa asigurării obligatorii de răspundere civila auto prin eliberarea poliţei de
asigurare RCA şi se încheie în mod obligatoriu: (vezi model de contract și poliță în
anexa 9)
a) cu indicarea persoanelor admise să utilizeze autovehiculul pentru care se
încheie contractul (număr limitat de persoane);
b) fără indicarea persoanelor admise să utilizeze autovehiculul pentru care se
încheie contractul (număr nelimitat de persoane).

46
 Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto se încheie pe un
termen de 12 luni, cu excepţia autovehiculelor utilizate în activităţii agricole
sezoniere şi înmatriculate cu numerele temporare.
Deţinătorul autovehiculului (conducătorul auto) este obligat să poarte poliţa
de asigurare împreună cu alte acte (permisul de conducere, paşaportul tehnic) şi să-
l prezinte la cererea lucrătorilor de poliţie sau a altor organe de drept.
La înmatricularea de stat, la efectuarea modificărilor în certificatul de
înmatriculare a unui autovehicul şi la efectuarea testărilor şi reviziilor tehnice
periodice, este obligatorie prezentarea poliţei de asigurare obligatorie de
răspundere civilă a deţinătorilor de autovehicule şi vehicule electrice urbane.
Excluderi din protecţia de asigurare.
ASIGURATORUL nu acordă despăgubiri pentru:
a) partea din prejudiciu care depăşeşte limitele despăgubirilor de asigurare stabilite
de lege la data producerii accidentului, indiferent de numărul persoanelor păgubite
şi de cel al persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei;
b) pagubele produse la locul de muncă de dispozitivele sau instalaţiile montate pe
autovehicul, utilizate ca utilaje sau instalaţii de lucru;
c) pagubele produse prin accidente survenite în timpul operaţiunilor de încărcare şi
descărcare, aceste accidente constituind riscuri ale activităţii profesionale;
d) pagubele produse ca urmare a transportului de produse periculoase (radioactive,
inflamabile, explozive), acestea din urmă determinînd sau agravînd producerea de
pagube, daca riscul transportării unor astfel de produse este supus asigurării
obligatorii;
e) prejudiciul legat de poluarea mediului din cauza unui accident;
g) reducerea valorii bunurilor după reparaţie;
h) sumele de recuperare a pagubei morale rezultate din accident;
i) alte cazuri.
In caz de producere a evenimentului asigurat, asiguraţii sunt obligaţi:
- să întreprindă, în măsura posibilităţilor, toate măsurile dependente de el pentru
diminuarea pagubelor produse;
47
- imediat să înştiinţeze organele de poliţie sau alte organe de drept autorizate
despre accident, cerînd întocmirea procesului-verbal privind cauzele şi
circumstanţele accidentului de circulaţie, precum şi pagubele provocate;
- să înştiinţeze, în termen de 48 ore din momentul producerii accidentului,
ASIGURĂTORUL care a emis poliţa AORC.
- să permită Asigurătorului să verifice starea tehnică a autovehiculului pentru care
se solicită încheierea contractului AORC;
Pentru daunele cauzate vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor păgubite
se compensează cheltuielile reale efectuate de către persoana păgubită, justificate
cu documentele de plata, în limita stabilită de lege.
In cazul avarierii sau distrugerii de bunuri, despăgubirea se stabileşte în
conformitate cu legislaţia în vigoare privind acoperirea cuantumului pagubelor
aduse bunurilor.
Pentru daunele cauzate autovehiculului ASIGURĂTORUL compensează
cheltuielile reale efectuate pentru reparaţia (renovarea) acestuia, confirmate prin
actele eliberate de organele respective competente.
In cuantumul despăgubirilor se includ cheltuielile:
a) aferente acţiunilor de limitare a pagubelor;
b) de transport al bunurilor la locul de reparaţie, parcare sau depozitare;
c) aferente cazului asigurat, suportate în proces civil de către asigurat sau
păgubit;
d) aferente expertizei tehnice efectuate la cererea păgubitului sau în temeiul
unei hotărîri judecătoreşti.
ASIGURĂTORUL are dreptul să înainteze acţiune de regres persoanei
răspunzătoare de producerea pagubelor în cazurile cînd:
- accidentul a fost produs cu intenţie, inclusiv prin încălcarea intenţionată a
regulilor de circulaţie rutieră;
- la momentul producerii accidentului autovehiculul era condus sub influenţa
alcoolului, substanţelor narcotice, toxice, preparatelor medicinale interzise pentru
conducători auto;
48
 - persoana răspunzătoare de producerea pagubei nu dispune de permisul de
conducere de categoria respectivă;
- persoana răspunzătoare de producerea pagubei nu este inclusă în contractul
de asigurare încheiat între posesorul autovehiculului şi ASIGURĂTORUL de
răspundere civilă auto;
- contrar prevederilor legale care reglementează circulaţia rutieră pe
drumurile naţionale şi cele locale, persoana răspunzătoare de producerea
accidentului a părăsit locul lui;
- utilizatorul autovehiculului nu dispune de certificat de revizie tehnică la
momentul producerii accidentului;
- ASIGURATUL sau utilizatorul autovehiculului nu respectă obligaţiile
contractuale;
- accidentul a avut loc din vina autorului unei infracţiuni, care încearcă să
fugă de urmărire.
Volumul răspunderii de asigurare
Asigurătorul purta răspundere, dacă evenimentul asigurat, legat de
activitatea asigurată a Asiguratului, a avut drept consecinţă:
a) decesul, pierderea capacităţii de muncă, mutilarea pătimitului (daună corporală);
b) nimicirea sau deteriorarea bunurilor ce aparţin unor terţe persoane (pagubă
materială);
c) suportarea unor cheltuieli raţionale necesare pentru constatarea preliminară a
circumstanţelor şi gradului de culpă a Asiguratului;
d) suportarea cheltuielilor pentru gestiunea dosarelor judiciare pe presupusele
cazuri asigurate;
e) suportarea cheltuielilor raţionale, necesare pentru salvarea vieţii şi bunurilor
persoanelor, care au suportat pagube în urma producerii cazului asigurat, sau
pentru reducerea pagubei, cauzate de evenimentul asigurat.
Cheltuielile menţionate în punctele c), d) şi e) se recuperau în mărime de
până la 20% din limita de răspundere pentru un caz asigurat stabilită în contractul
de asigurare.
49
 Protecţia de asigurare se extindea în exclusivitate numai asupra cazurilor
asigurate, survenite pe parcursul termenului de valabilitate a contractului de
asigurare. Dacă evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a
contractului de asigurare în rezultatul unor împrejurări, care au avut loc sau care s-
au început până la data începerii asigurării, despăgubirea de asigurare urma a fi
plătită doar în cazul, când Asiguratul demonstra că nu ştia şi nici nu era obligat să
ştie despre împrejurările, care au condus la survenirea cazului asigurat. Dacă
contractul de asigurare nu prevedea alte condiţii, protecţia de asigurare nu se
extindea asupra:
a) oricărei pretenţii de recuperare a pagubei peste volumele şi sumele despăgubirii,
prevăzute de legislaţia în vigoare;
b) pretenţiilor de recuperare a pagubei, produse în afara teritoriului asigurării,
stabilit la încheierea contractului de asigurare;
c) oricărei pretenţii de recuperare a pagubei, cauzate în timpul participării la
competiţii sportive sau în procesul de pregătire către ele;
d) oricărei pagube, survenite în urma acţiunii termice permanente, sistematice sau
de lungă durată, sau a acţiunii gazelor, aburilor, razelor, lichidelor, umezelii, sau
oricăror depuneri atmosferice şi neatmosferice (funingine, fum, praf, etc.);
e) oricărei pagube, cauzate materiei prime sau obiectelor, aflate în proces de
prelucrare sau care într-un mod sau altul sunt supuse anumitor acţiuni din partea
Asiguratului ori angajaţilor acestuia în cadrul activităţii lui de producere sau
profesionale (fabricarea producţiei, reparaţie, prestarea serviciilor, etc.).
În nici un caz protecţia de asigurare nu se extindea asupra:
a) cererilor sau pretenţiilor Beneficiarului, inclusiv ale Asiguratului şi angajaţilor
acestuia, care au cauzat paguba în mod premeditat. Sub cauzarea premeditată a
pagubei se subînţelegea acţiunea sau inacţiunea, în cadrul căreia survenirea
pagubei este posibilă cu o mare probabilitate şi se admitea în mod conştient de
către persoana, responsabilă de aceste acţiuni;
b) pretenţiilor Asiguraţilor, înaintate unul faţă de altul, atunci când răspunderea lor
este asigurată în baza unuia şi aceluiaşi contract.
50
c) pretenţiilor persoanelor, în sarcina cărora este pusă lichidarea persoanei juridice,
către persoana juridică supusă lichidării;
d) oricărei pretenţii de despăgubire a prejudiciilor, care sunt consecinţe ale
acţiunilor militare, răscoalelor, rebeliunilor, mişcărilor în masă, acţiunilor trupelor
militare sau de terorişti, calamităţilor naturale;
e) pretenţiilor de despăgubire a prejudiciilor, dacă împrejurarea periculoasă era
provocată intenţionat de către asigurat sau dacă necunoaşterea împrejurărilor ce au
existat deja la momentul încheierii contractului se datora vinovăţiei acestuia;
f) pretenţiilor de recuperare a pagubei cauzate mărfurilor şi lucrărilor confecţionate
şi executate de Asigurat, precum şi mărfurilor ori lucrărilor, confecţionate sau
executate la comanda sau din însărcinarea, sau din contul Asiguratului, dacă
paguba a fost cauzată de evenimentul produs în confecţionare, producere sau
executare a acestor lucrări;
g) pretenţiilor de recuperare a pagubei provocate intenţionat de aruncarea sau
eliminarea permanentă în mediul înconjurător a substanţelor poluante în activitatea
personalului Asiguratului;
h) pretenţiilor de recuperare a pagubei, provocate de poluarea radioactivă, iradierea
şi alte consecinţe ale activităţii, legate de utilizarea energiei nucleare;
i) pretenţiilor de recuperare a pagubei, provocate de uzura construcţiilor, utilajului,
inclusiv şi în rezultatul folosirii materialelor, cu termenul de exploatare expirat;
j) pretenţiilor de recuperare a pagubei, cauzate de nerespectarea de către Asigurat a
legilor, hotărârilor, regulamentelor departamentale şi de producere, standardelor şi
documentelor normative a domeniului în care activează;
k) pretenţiilor de recuperare a pagubei, survenite din vina conducerii sau a
persoanelor cu funcţii de răspundere, responsabile de exercitarea controlului
protecţiei muncii, în cazul în care răspunderea lor nu a fost cuprinsă în asigurarea
în cauză.

Suma asigurată. Limita răspunderii

51
 Suma asigurată se stabilea de comun acord între Asigurat şi Asigurător în
cuantumul limitei răspunderii pe fiecare tip de protecţie aparte (dăună fizică,
pagubă materială). La încheierea contractului de asigurare se stabileau sumele-
limită de plată a despăgubirilor de asigurare (limita răspunderii Asigurătorului)
pentru fiecare caz asigurat. Plata despăgubirii de asigurare pentru un caz asigurat
nici într-un caz nu putea depăşi cuantumul limitei răspunderii. Prin acordul părţilor
în contract puteau fi stabilite sumele maximale ale despăgubirilor de asigurare în
cuantumul limitei răspunderii aparte pentru paguba materială, dauna fizică,
inclusiv dăunarea sănătăţii sau deces.
Dacă contractul nu conţinea alte prevederi, suma anuală a despăgubirii
achitată de către Asigurător nu putea depăşi suma a două limite ale răspunderii,
stabilite în contract pentru fiecare caz asigurat.
4.1. Asigurarea obligatorie de răspundere civilă a
transportatorilor față de călători
Obiect al asigurării este raspunderea civila a transportatorilor pentru
prejudiciul cauzat vietii, sanatatii si bunurilor călătorilor.
Subiect al asigurerii este persoana juridică, indiferent de tipul de proprietate
și forma de organizare juridica, ori persoana fizica care, in baza licentei, obtinute
in ordinea cuvenita, efectua transportarea organizata a calatorilor cu transport
aerian, auto, feroviar si fluvial.
Asigurarea obligatorie de răspundere civilă a transportatorilor se aplică la
transportarea organizată a călătorilor cu transportul aerian, auto, feroviar si fluvial
și nu se extinde asupra transportatorilor care efectuează transportarea calatorilor:

1) cu transportul auto urban, inclusiv cu taximetrele și transportul electric;

2) cu transportul auto suburban, cu bacul, precum și cu transportul fluvial pe
traseele pentru plimbari si excursii.

Transportatorii sunt obligați să încheie anual cu asiguratorii contracte de

asigurare obligatorie de raspundere civila a transportatorilor față de călători.

52
Contractul de asigurare se încheie până la obținerea licenței de efectuare a
transportarilor de pasageri.

Prima de asigurare se stabilește în cuantum de până la 1% din suma

volumului anual de transportare a călătorilor.

În cazul vătămării corporale sau decesului călătorului în urma accidentului în

transport, despagubirea de asigurare se platește în marimea prejudiciului efectiv
cauzat, confirmat de organele competente si de documentele privind cheltuielile
suportate de victima sau de reprezentantii ei, limitată la un plafon egal cu
echivalentul a 10000 de dolari S.U.A.

Despagubirea de asigurare pentru prejudiciul cauzat de vatamarea corporala

sau decesul victimei include:

1. cistigul ratat in timpul perioadei de incapacitate temporara de munca, dar nu

mai mult decit echivalentul a 20 de dolari S.U.A. pentru fiecare zi de
incapacitate de munca;
2. cheltuielile pentru tratament, procurarea de medicamente necesare, protezare
si ingrijire, confirmate de avizul institutiei medicale, precum si cheltuielile
de transport ale victimei si, dupa caz, ale persoanei care o insoteste;
3. in cazul invaliditatii, in afara de platile prevazute la punctul 1) si 2), cistigul
ratat in toata perioada invaliditatii calculat dupa metodica aplicata in
organele de asigurare sociala;
4. cheltuielile de funeralii.
5. partea cistigului de care, in cazul decesului victimei, au fost lipsite
persoanele inapte de munca intretinute de ea sau avind dreptul la intretinerea
ei.

Despagubirea de asigurare se acordă pentru prejudiciul cauzat calatorilor din

momentul imbarcarii lor in mijlocul de transport la statia de plecare si pina la

53
momentul coboririi din mijlocul de transport la statia terminus, inclusiv
transbordarile pe ruta.
Persoanele care au dreptul la despagubire de asigurare:
 calatorii care efectuau calatorii in baza documentului de calatorie;
 calatorii care efectuau calatorii fara achitare in baza legitimatiei sau a altor
documente, eliberate in conformitate cu legislatia, care le autentifica dreptul
la calatorie.
Despagubirea de asigurare se platește în cuantumul valorii reale al
prejudiciului cauzat calatorului in temeiul actului asupra accidentului in transport
intocmit de organele care efectueaza controlul asupra securitatii circulatiei,
certificatului eliberat de organizatia autorizata sa confirme decesul sau sa
determine gradul de vatamare corporala, precum si in temeiul documentelor care
confirmau cheltuielile pentru tratament, procurarea de medicamente necesare,
protezare si ingrijire in legatura cu cazul asigurat.
4.2. Asigurarea de răspundere profesională
Subiecţii asigurarii: sunt persoane fizice şi juridice din Republica
Moldova, precum şi din alte ţări, care manifestă un interes patrimonial legal pentru
încheierea unui asemenea contract de asigurare şi care îşi desfăşoară activitatea
profesională în mod independent, în baza certificatului respectiv de calificare,
remis în ordinea stabilită de lege.
Obiectul asigurării: sunt interesele patrimoniale ale Asiguratului pentru
protecţia cărora a şi fost contractată asigurarea data, şi care sunt interdependente de
obligativitatea acestuia de a compensa în ordinea stabilită de Codul Civil şi de alte
normative în vigoare pagubele cauzate unor terţe persoane, drept urmare a
exercitării activităţii profesionale de notar, de medic, judecător, auditor, broker de
asigurare precum şi în urma desfașurării altor tipuri de activitate profesională.
Cazuri asigurate:
 decesul sau vătămarea corporală a persoanei(lor), survenite în urma
exercitării de către Asigurat a activităţii profesionale;

54
  deteriorarea sau distrugerea bunurilor (survenite ca rezultat al exercitarii de
către Asigurat a activitatii profesionale) asupra cărora persoana fizică sau
juridică deţinea drepturi patrimoniale.

Aceste evenimente sunt cazuri asigurate, numai atunci cînd survenirea lor
implica răspunderea profesională a Asiguratului.
Prima de asigurare: depinde în mare măsură de limita de răspundere
solicitată şi se încadra în diapazonul de 0,2 – 7 % din ea.

De exemplu: Borș Mia a încheiat o poliță de asigurare facultativă de răspundere

civilă profesională pe data de 15.04.2014. Polița a fost încheiată pe un termen de
12 luni.

 Suma asigurată agregată anuală = 120000 lei;

 Suma de asigurare pentru un caz asigurat = 85000 lei;
 Franciza deductibilă = 4%*120000lei= 4800 lei;
 Cota tarifară = 1,4% ;
 Prima de asigurare = 120000*1,4%= 1680 lei.

55
 Capitolul V: REASIGURĂRILE ȘI COASIGURĂRILE

Reasigurările deţin o poziţie deosebit de semnificativă în comerţul interna-

ţional şi cu cât volumul şi valoarea bunurilor comercializate sunt mai mari, cu atât
rolul reasigurărilor este mai important. Ele au apărut dintr-o necesitate obiectivă, şi
anume, din existenţa unor riscuri foarte mari (maritime, aviatice, incendiu, de
viaţă, de accidente etc.) care pot genera daune extrem de mari pe care societăţile de
asigurări, neavând capacitate financiară suficientă, pot fi incapabile să le suporte
numai pe contul lor, ducând, practic, la falimentul acestora.
Reasigurarea oferă capacitatea necesară asiguratorului direct (original,
iniţial) pentru acoperirea riscurilor pe care, altfel, nu le poate suporta singur. În
asemenea împrejurări, asigurătoruI care acceptă preluarea unui risc (a unor riscuri)
mare, peste capacitatea sa, poate apela la una sau mai multe companii de
reasigurări pentru a ceda în reasigurare o parte din risc (uneori întregul risc).
Reasigurarea are ca efect"pulverizarea" riscului.
Reasigurările deţin o poziţie deosebit de semnificativă în comerţul interna-
ţional şi cu cât volumul şi valoarea bunurilor comercializate sunt mai mari, cu atât
rolul reasigurărilor este mai important. Ele au apărut dintr-o necesitate obiectivă, şi
anume, din existenţa unor riscuri foarte mari (maritime, aviatice, incendiu, de
viaţă, de accidente etc.) care pot genera daune extrem de mari pe care societăţile de
asigurări, neavând capacitate financiară suficientă, pot fi incapabile să le suporte
numai pe contul lor, ducând, practic, la falimentul acestora.

56
 Motivul principal pentru care au apărut reasigurările îl constituie protecţia
oferita asigurăţtorului în situaţia apariţiei întâmplătoare a unei pierderi izolate
foarte mari sau a mai multor pierderi rezultate dintr-un eveniment, a căror valoare
este foarte mare în raport cu veniturile obţinute din primele de asigurare percepute
sau din fondurile de rezervă. De aceea, în urma apariţiei unor asemenea daune,
pentru prevenirea plăţii unor despăgubiri foarte mari care pot duce chiar la
faliment, companiile de asigurări directe cedează altor companii de asigurări o
parte din risc, sau, uneori întregul risc, activitate cunoscută sub denumirea de
REASIGURARE.
Astfel, rolul "tehnic" al reasigurării este de a proteja pe asigurătorii direcţi în
faţa pericolului insolvabilităţii sau a reducerii capacităţii lor financiare, conferind
astfel acestora o mai mare stabilitate.

Mecanismul reasigurării

Pa Pr Pr’
Asigurat Asigură- Reasigu- Retro-

(persoană C.A. tor Reasi- C.R. tor Retro- C.R’. cesionar

gurător Oparte din cedent O parte din
fizică sau
Desp. despăgubire despăgubire

Pa – primă de asigurare; C.A.- contractul de asigurare;

Pr – primă de reasigurare; C.R.- contractul de reasigurare;
Pr’- primă de retrocedare; C.R’.-contractul de retrocedare;

57
 Societăţile de reasigurări preiau de la asigurători acele riscuri care sunt prea
mari pentru capacitatea lor financiară. Astfel, reasigurarea are un rol important din
următoarele cauze:

 Creşterea capacităţii de asigurare

 Omogenizarea riscurilor
 Stabilizarea financiară
Creşterea capacităţii de asigurare - Principalul motiv pentru care se apelează
reasigurare este creşterea capacităţii de primire în asigurare. În fiecare domeniu de
asigurare există risacuricare, datorită dimensiunii sau naturii lor, nu pot fi acoperite
în întregime de o singură companie de asigurări.

Omogenizarea riscurilor – producerea riscurilor asigurate de obicei duce la

înrăutăţirea rezultatelor obţinute de compania de asigurări pe o anumită perioadă
de timp. Oscilaţiile mari ale rezultatelor obţinute de un asigurător pot distruge
imaginea companiei în faţa publicului şi pot genera îngrijorare în rândurile
asiguraţilor şi acţionarilor.

Stabilizarea financiară – altă funcţie importantă a reasigurării este cea

financiară. Companiile care practică au ostabilitate financiară mai puternică şi un
grad de solvabilitate mai ridicat.
Elementele de bază şi clasificarea reasigurărilor.
În domeniul reasigurărilor (RAs) se utilizează un şir de noţiuni specifice
numai acestui domeniu de activitate. Ele sunt:
Companie cedentă (cedenţă) - compania care acceptă riscul de la asiguratul său şi
cedează o parte din acest risc în reasigurarea altor SAs şi SRAs;
Reasiguratorul - asigurătorul care acceptă o asigurare de la un asigurător direct
(SAs sau SRAs);
Retrocesiune - o nouă reasigurare încheiată de un reasigurator, prin care transmite
o parte din răspundere, preluată prin contractul de asigurare, uni alte SAs sau
SRAs;

58
Retrocedent - partea ce intervine în retrocesiune şi care, în schimbul unei prime se
reasigură, la rîndul său, la o altă SAs mai puternică;
Retrocesionar - partea care intervine în retrocesiune, şi care în schimbul primelor
încasate, preia o parte din riscurile şi din sumele asigurate;
Borderou - lista riscurilor ce se transmit în reasigurare. Este transmis de către
reasigurat reasiguratorului său;
Recapitulaţie - document trimis de reasigurat reasiguratorului o dată în trimestru,
în care se indică lista de borderouri transmise în timpul trimestrului;
Tantiemă- o parte din beneficiu, plătit de reasigurator reasiguratului, pentru că i s-
au transmis în reasigurare riscuri bine studiate de către reasigurat. Se achită anual
din suma beneficiului net;
Excedent - suma riscului care se transmite în reasigurare (o parte din valoarea
riscului, care depăşeşte reţinerea proprie);
Reţinerea proprie - o parte din suma asigurată a riscului de care reasiguratul
răspunde singur;
Slip - document trimis de către reasigurat diferitor reasiguratori care conţine:
 denumirea companiei cedente;
 caracteristica obiectului care se transmite în reasigurare;
 suma asigurată;
 condiţiile de asigurare;
 cota primei tarifare;
 reţinerea proprie a companiei cedente.
Reieşind din clasificarea reasigurărilor, în practica internaţională se practică2
forme:

 proporţională
 neproporţională.
a) reasiguratorul acceptă o răspundere stabilită ca proporţie din suma iniţial
asigurată prin contractul de asigurare direct, iar daunele înregistrate se repartizează

59
între compania cedentă şi reasiguratori în mod direct proporţional cu acoperirea
acordată.
Reasigurarea proporţională a fost prima formă de reasigurare utilizată şi
ea s-a dezvoltat din sistemul coasigurării prin care mai mulţi asigurători împart
între ei în proporţii cuvenite o parte a asigurării directe. Reasigurarea
proporţională a devenit populară şi din cauza cantităţii mici de muncă
administrativă pe care o implică. În RM se utilizează numai această formă de
reasigurare. Aceasta este prezentată de 2 tipuri de contracte de reasigurare:
(1) cotă parte - compania cedentă consimte să cedeze, iar asigurătorul
consimte să accepte o proporţie fixă din fiecare risc subscris. Reasiguratorul va
primi proporţia corespunzătoare din volumul de prime încasate de compania
cedentă minus comisionul, şi va contribui cu acelaşi % la acoperirea tuturor
daunelor înregistrate ca urmare a producerii evenimenteloAcest tip de contract este
foarte utilizat pe plan internaţional, iar în RM 90% din contractele de reasigurare
se încheie în această formă.
(2) excedent de sumă asigurată - compania cedentă se angajează să cedeze,
iar reasiguratorul consimte să preia parte de risc ce excede capacitatea proprie a
cedenţei, respectiv suma maximă stabilită de compania cedentă (denumită “plin”
sau “linie”) pe care ea acceptă să şi-o reţină din fiecare risc subscris. Compania
cedentă reasigură numai acele sume pe care nu doreşte să le reţină pe contul său.
Coasigurarea este o modalitate de transfer al riscului de la un asigurat către
mai mulţi asigurători, pentru părţi din valoarea bunului asigurat. Nu se referă şi nu
înseamnă în nici un fel supraasigurare, adică asigurarea la o valoare peste valoarea
real a a obiectului asigurat.
Prin coasigurare, asiguratul cedeaza cote părţi din riscul asigurat mai multor
asigurători până la 100% din valoarea riscului. Aceasta este o modalitate de
dispersie a riscurilor care se practica pe anumite pieţe şi care este caracteristică, în
mod deosebit, acoperirii riscurilor mari sau foarte mari. În cazul în care se produc
daunele, asiguratul va colecta contravaloarea despăgubirilor de la asigurătorii săi,
în mod proporţional cu nivelul primelor plătite.
60
 Coasigurarea reprezintă o formă de protecţie având aceeaşi
esenţă economică pe care o are şi asigurarea. Ea se practică, îndeosebi, în situaţiile
în care valoarea bunului (bunurilor) asigurat este foarte mare, implicând, evident, o
răspundere mare a asigurătorului. În acest mod, riscul iniţial este preluat în condiţii
similare de preţ (prima de asigurare) de către mai mulţi asigurători până la
concurenţa valorii bunului ce se asigură. Din punct de vedere al contractului de
asigurare, avem de-a face, de fapt, cu mai multe contracte încheiate de către
asigurat cu fiecare dintre asigurători.
Dacă valoarea asigurată depăşeşte valoarea reala a bunului, atunci se
recalculează partea ce revine fiecărui asigurător, menţinându-se proporţia fiecăruia
dintre ei. În cazul în care se va produce riscul asigurat, fiecare dintre cei implicaţi
vor participa în aceeaşi proporţie la acoperirea daunelor. Pentru asigurat este foarte
dificil să încheie aceste contracte, în special datorită cantităţii mari de muncă
implicată şi, uneori, datorită lipsei de cunoaştere a ofertei de asigurare; de aceea, în
marea majoritate a cazurilor, coasigurarea se realizează prin intermediul brokerilor
care găsesc cele mai bune combinaţii pentru clienţii lor. Este evident că oferta de
asigurare (în privinţa condiţiilor de asigurare, a termenilor contractului etc.) trebuie
să fie "uniformă" pentru a se putea încheia contracte de coasigurare; altfel, este
greu de crezut că acest lucru este posibil.

61
 Capitolul VI: ASIGURAREA CASCO, CARGO
6.1. Asigurarea CASCO
Asigurarea CASCO este cea mai frecvent utilizată în asigurările non-viaţă.
Pe cît este de uzuală, pe atît de puţin cunoscută în detaliu. Ea prezintă cea mai
răspîndită asigurare dintre toate categoriile de asigurări facultative.
În calitate de subiecţi ( contractanţi ) ai asigurăii CASCO pot fi considerate :
a) persoanele fizice , care au atins virst a de 18 ani in cazul asigurarii
automobilelor, şi vîrsta de 16 ani – în cazul asigurării mijloacelor de transport
moto;
b) orice persoană juridică ;
c) persoane fizice şi juridice, care activează pe teritoriul Republicii Moldova
(ambasade, consulate, reprezentanţe, corespondenţi, reprezentanţi ai
organizaţiilor internaţionale, întreprinderi mixte) ;
d) persoanele fără cetăţănie, care locuiesc permanent în Republica Moldova,
atunci cînd :

62
 - autovehiculul este proprietatea lor ;
- autovehicolul este luat în arendă în baza contractului de arendă ;
- dispun de o procură vizată notarial cu dreptul de a deţine a utiliza sau
a gira autovehicolul dat.
Validitatea asigurarării încheiate cu :
a) persoane fizice se extinde numai asupra asiguratului, soţului (soţiei lui), sau
persoanei care deţine din partea asiguratului o procură vizată notarial, însă
nu mai mult decît o persoană ;
b) persoane juridice se extinde pentru orice persoană, care este angajată în
serviciul asiguratului şi conduce autovehicolul cu autorizarea în scrisă a
acesuia.
În calitate de obiecte ale asigurării se consideră autovehiculele pentru transporturi
terestre care pot fi grupate în următoarele tipuri:
 autovehicule destinate transporturilor de persoane : autoturisme,
autobuse, motociclete;
 autovehicule destinate transporturilor de bunuri : autocamioane,
autofurgoane, autocisterne;
 autovehicule speciale:
 autovehicule pentru gospodăria comunală ( stropitori, măturători,
gunoiere );
 autovehicule pentru stingerea incendiilor;
 autosanitare;
 autocamioane, autovehicule pentru explorări geolofice, hidrotehnice;
 remorcicare sunt trase de un autovehicul din cele menţionate mai sus;
 tractoare;
 maşini şi mecanisme agricole şi de construcţii autopropulsate ( cu
autotracţiune ) combine, greidere.
Nu pot fi obiecte ale asigurării :
a) autovehiculele la care lipseşte numărul caroseriei şi a motorului;

63
 b) autovehiculele cu deteriorăriale geamurilor,cu avariei sau corozie evidentă a
detaliilor caroseriei.
Obiectele asigurării enumerate mai sus sunt prevăzute prin condiţiile generale de
asigurare. Conform condiţiilor de asigurare specială, în calitate de obiect al
asigurării poate să fie şi:
a) utilajul suplimentar şi accesoriile autovehiculelor instalate care nu fac parte
din completarea lui conform instrucţiei uzinei producătoare.costul total al
utilajului suplimentar şi accesoriilor asigurate nu poate depăşi 20% din suma
asigurată a autovehiculului.
b) aspectul comercial al autoturismelor. Asigurarea pierderii aspectului
comercial se efectuează numai pentru autoturisme, autobuse şi microbuse cu
excepţia mijloacelor de transcport de acest tip care sunt în expoatare de mai
mult de 5 ani, caroseria cărora a fost revopsită, a celor cu urme de accident,
precum şi a celor cu semne de distrugere corozivă.
c) şoferul şi pasagerii contra accidentelor.

Obiect al asigurării Auto Casco îl constituie interesele patrimoniale ale

persoanelor fizice şi juridice legate de posesia, folosinţa şi administrarea
autovehiculelor.
Concomitent cu autovehiculele pot fi asigurate:
 Echipamentul suplimentar, care nu intră în dotarea autovehiculului conform
listei de dotări ale uzinei producătoare
 Conducătorul auto şi pasagerii pentru cazuri de accidente care pot avea loc
în timpul accidentelor rutiere.
Obiect asigurat la asigurarea de accidente este viaţa şi sănătatea conducătorilor
auto/altor persoane aflate în autovehicul la momentul accidentului rutier. Conform
contractului de asigurare Asigurătorul achită despăgubirea de asigurare dacă
accidentul s-a soldat cu pricinuirea de leziuni corporale, rănire, vătămare,
mutilarea, sau decesul persoanei asigurate confirmate prin acte ale organelor

64
împuternicite (poliţie, instituţii medicale etc). (vezi model de poliță și contract în
anexa 10)
Nu se acceptă pentru asigurare:
 Autovehicule care prezintă deteriorări considerabile sau coroziune
pronunţată a părţilor componente.
 Autovehiculele care nu au numărul caroseriei (şasiului) sau au anul de
producţie nedeterminat. (vezi tarifele în anexa 11)
Riscuri asigurate sunt recunoscute următoarele evenimente cumulate în grupuri
de riscuri după cum urmează:
“DAUNE” – prejudiciile materiale cauzate Asiguratului prin deteriorarea sau
distrugerea autovehiculului şi a echipamentului suplimentar ca urmare a:
a. tamponării, lovirii sau ciocnirii cu un alt autovehicul, obiect; trecerii peste
orice fel de obiecte statice sau în mişcare; căderii; căderii pe autovehicul a unor
obiecte străine; derapării; răsturnării; alunecării;
b. incendiului, descărcării electrice, exploziei, ploii torenţiale, grindinei,
inundaţiei, uraganului, cutremurului de pămînt, surpărilor, alunecărilor de teren,
căderilor abundente de zăpadă, avalanşelor, inclusiv acţiunea directă sau indirectă
a acestora;
c. acţiunilor ilegale ale terţelor persoane.
“FURT” – furtul, jaful, tîlhăria, răpirea autovehiculului, a părţilor componente sau
pieselor acestuia; orice daune cauzate ca urmare a furtului, jafului, tîlhăriei, răpirii
sau tentativei de furt, jaf, tîlhărie, răpire a autovehiculului, a părţilor lui
componente şi a pieselor, echipamentului primit în asigurare, precum şi a
echipamentului suplimentar şi accesoriilor dacă acestea sunt asigurate conform
contractului.
“ACCIDENT” – cauzarea leziunilor corporale sau decesul conducătorului
auto/pasagerilor ca rezultat al unui accident rutier.
AUTO CASCO – pachetul complet de riscuri, format din grupurile de risc:
„Dauna”, „Furt” și „Accident”.

65
 În practica societăţilor de asigurare , în cele mai multe ţări, pentru stabilirea
primelor de asigurare se au în vedere mai mulţi factori, şi anume:
 statistici privind accidentele de circulaţie, furturi;
 tipul autovehiculului şi marca;
 valoarea autovehiculului;
 riscurile asigurate;
 capacitatea cilindrică;
 performanţele tehnice;
 uşurinţa reparaşiilor, disponibilitatea şi accesibilitatea pieselor de
schimb;
 costul reparaţiilor;
 atracţia pentru hoţi;
 vîrsta şi experienţa conducătotului auto;
 vechimea maşinii;
 istoricul daunelor solicitantului;
 starea drumurior, sisteme de semnalizare rutieră.
Generarea unui proces de despăgubire presupune existenţa dosrului de
daune pentru cazul producerii riscului asigurat.Pentru ca la cazul asigurat să fie
deschis un dosar de daune, este necesar ca să fie înaintată de către asigurat cererea
de despăgubire pentru paguba produsă.
Dosarul de daune va conţine după necesitate:
 aviz cu privire la producerea accidentului rutier;
 aviz cu privire la despăgubire;
 confirmarea valabilităţii contractului de asigurare (poliţa de asigurare);
 avizul poliţiei rutiere (altor organe competente);
 proces-verbal de constatare a pagubelor;
 devizul costului reparaţiei;
 proces-verbal privind estimarea costului autovehiculului
 alte acte necesare.

66
 Evaluarea pagubei , precum şi stabilirea despăgubirii se fac de către asigurator
în baza procesului-verbal de examinare şi constatare a pagubelor aduse
autovehiculului avariat.
În acest act se indică persoana care a efectuat constatarea, care este avarierea,lista
defectelor constate care urmează a fi lichidate prin lucrări de reparaţie. Pentru
cazul urmărit acesta este doar parbrizul din faţă. Numaidecît se indică data
examinării.
Cuantumul pagubei este egal cu costul reparaţiei părţilor componente sau
al pieselor avariate ori cu costul înlocuirii acestora, inlcusiv cheltuielile pentru
materiale aferente reparaţiilor necesare ca urmare a pagubelor produse. Acestea
sunt la preţurile şi tarifele practicate de către societatea de asigurare sau de către
unităţile de specialitate din Molodva. Se mai includ cheltuieli de transport al
autovehiculului la atelierul de reparţii, cheltuieliel făcute în vederea limitării
pagubelor.
Dacă costul reparaţiei inclusiv cheltuielile pentru materiale depăşeşte valoarea din
nou a părţilor componente, se ia în consideraţie valoarea din nou a acestora. Se
consideră că a fost necesară revopsirea integrală a autovehiculului cînd părţile
avariate din cauze cuprnse în asigurare reprezintă cel puţun 50% din suprafaţa
totală exterioară a autovehiculului respectiv.
În caz de pierdere totală sau de furt al autovehiculului, despăgubirea se
acordă la nivelul sumei asigurate stabilite prin contract. Autovehiculul deteriorat
rămîne la dispoziţia asiguratorului în baza unei cereri scrise din partea acestuia.

Despăgubirea pentru autovehiculul avariat se plăteşte de asigurator în timp

de 1 lună după primirea (prezentarea) tuturor documentelor necesare pentru decizia
în cauză.
În caz de furt al autovehiculului sau cînd asupra producerii evenimentului
respectiv a fost intentat un dosar penal, decizia de acordare sau refuz în acordarea
despăgubirii este soluţionată timp de 15 zile.

67
De exemplu: Popușoi Alexandru a încheiat o poliță de asigurare facultativă a
autovehicolului pe data de 02.06.2014 pe o durată de 1 an. Termenul de exploatare
a autovehicolului este de 5 ani și 5 luni.
- Prețul autovehicolului în stare noua = 13555 Euro;
- Procentul de uzură = 66%;
- Suma asigurată = 13555 Euro * (66-100)% =4608,7 Euro;
- Tariful calculat = 1,8%;
- Prima pentru autocasco = 4608,7 Euro * 1,8%=82,95 Euro
Pe data de 15.10.2014 automobilului i-a fost spars geamul de la șofer din cauza
unei crengi căzute din copac. Dauna este estimată la valoarea de 60 Euro.
Automobilului i s-a schimbat geamul, iar contractul de asigurare continuă cu o
sumă de asigurare în valoare de 4548,7 Euro.
6.2. Asiguararea AERO CASCO

Obiectul asigurării sunt interesele patrimoniale ale Asiguratului, legate de

deţinerea, folosirea, dispunerea de nava aeriană, menţionată în contractul de
asigurare, ca urmare a pieirii acesteia (pierderii fără urmă) sau deteriorării.

Pot fi asigurate:
- navele aeriene ale aviaţiei civile,
- agregatele separate ale navelor aeriene, stabilite la bordul navei aeriene.
Contractul de asigurare poate prevedea asigurarea uneia sau a mai multor nave
aeriene.
Riscurile asigurate: pieirea (completă sau constructivă), pierderea fără urmă
sau deteriorarea navei aeriene ca rezultat al accidentului care s-a produs în
perioada de acţiune a contractului de asigurare.
Asigurarea este în vigoare în perioada zborului, rulajului şi staţionării (aflării
la ancoră) a navei aeriene, dacă contractul de asigurare nu prevede altceva. La
încheierea contractului pentru o cursă (zbor) asigurarea este în vigoare din
momentul acţionării motoarelor navei aeriene pentru zborul la aerodromul de
plecare şi până în momentul opririi lor la parcarea aerodromului de destinaţie.
68
 Nu fac parte din cazurile asigurate deteriorările generate de procesele
de lucru, realizate la agregate, precum şi de sarcinile de exploatare normale,
cum ar fi:
- deteriorările şi refuzurile unor agregate (sisteme), generate de uzura şi
învechirea lor în proces de exploatare, de defectele şi acţiunile proceselor de lucru
şi factorilor însoţitori, dacă urmările acestor deteriorări sau refuzuri sunt localizate
în interiorul agregatelor (sistemelor);
- deteriorările unor detalii separate ale agregatelor, care au un caracter
cumulativ sau progresiv (fisuri de uzare, coroziuni, împărţiri în straturi etc.), care
ţin de influenţa sarcinilor şi condiţiilor de exploatare;
- deteriorările locale (adânciturile şi bătăturile din lovire) a paletelor
compresorului motorului, elicelor aeriene, elementelor învelişului exterior şi ale
altor agregate ale navei aeriene, dacă acestea nu au fost cauza unui accident
concret înregistrat cu nava aeriană şi au fost depistate în cadrul examinării de după
zbor sau la executarea lucrărilor regulamentare la nava aeriană; deteriorarea
paletelor compresorului din cauza nimeririi unor obiecte străine în tactul aerian de
gaz al motorului este calificată drept caz de asigurare, dacă această deteriorare a
cauzat refuzul înregistrat al motorului în zbor sau la rulaj.
Asiguratul are dreptul:
- Să numească persoane fizice sau juridice (beneficiari) pentru primirea
despăgubirii de asigurare la încheierea contractului de asigurare, precum şi să-i
înlocuiască sau excludă pe parcursul termenului de acţiune a lui. Beneficiarul nu
poate fi înlocuit cu o altă persoană după ce a onorat vreo obligaţie conform
contractului de asigurare sau a prezentat Asigurătorului cerinţa de a-i fi achitată
despăgubirea de asigurare.
- Să înlocuiască (fără a informa în prealabil Asigurătorul şi a opera
modificări la Contractul de asigurare în vigoare) agregatele navei aeriene cu unele
de tip şi destinaţie analogică, cu condiţia păstrării valorii asigurate totale a navei
aeriene sau cu păstrarea eşalonării procentuale în privinţa acestor agregate, stabilite
de contractul de asigurare.
69
 - Să asigure nave aeriene suplimentare pe baza condiţiilor contractului de
asigurare în vigoare pe parcursul termenului de acţiune al lui sau să excludă din
contractul de asigurare în vigoare unele nave aeriene conform „Regulamentului
privind asigurarea navelor aeriene suplimentare şi excluderea navelor aeriene din
contractul de asigurare a navei aeriene"
În caz de trecere a drepturilor asupra navei aeriene asigurate de la persoana
în interesele căreia a fost încheiat contractul de asigurare la o altă persoană,
drepturile şi obligaţiile conform acestui contract de asigurare trec la persoana la
care au trecut drepturile asupra navei aeriene, cu excepţia cazurilor de confiscare
forţată a navei aeriene, în temeiul prevederilor punctului 2 al articolului 337 a CC
al RM şi renunţare la dreptul de proprietate (articolul 338 a CC al RM).

6.3. Asigurare Proprietari de nave aeriene

Obiect al asigurării sunt interesele patrimoniale ale Asiguratului ce nu
contravin legislaţiei Republicii Moldova, corelate cu răspunderea pe care
Asiguratul o poartă faţă de persoanele fizice sau persoanele juridice pentru
prejudiciile cauzate lor, legate de obligaţia, în ordinea stabilită de legislaţia civilă,
de a despăgubi dauna cauzată vieţii şi sănătăţii sau bunurilor persoanelor păgubite
prin accidente la exploatarea aeronavei, indicate în contractul de asigurare,
efectuarea transportării aeriene a pasagerilor, bagajului, încărcăturilor şi poştei sau
la efectuarea lucrărilor de aviaţie.
Asiguraţi se consideră persoanele fizice sau juridice, care:

- posedă navele aeriene cu drept de proprietate, drept de administrare

economică sau drept de conducere operativă sau în orice altă bază legală (drept de
locaţiune, în baza dispoziţiei organului corespunzător cu privire la transmiterea în
locaţiune a aeronavei, etc.), şi au primit de la organele împuternicite, în ordinea
stabilită de legislaţia în vigoare:

a) certificat (adeverinţă) de exploatator al aeronavei (aviaţiei de comerţ sau a

aviaţiei cu destinaţie generală).
70
 b) licenţă de activitate pentru efectuarea transportării aeriene a pasagerilor,
bagajului, încărcăturilor şi a poştei în baza contractelor de transportare aeriană;

c) licenţă de efectuare a lucrărilor aeriene pentru îndestularea necesităţilor

persoanelor fizice şi juridice:
- exploatează aeronavele din aviaţia de stat şi /sau experimentală, în baza
altor documente eliberate de organele competente în ordinea stabilită, care permit
asemenea exploatare şi utilizare a aeronavelor în bază legală;

Poate fi asigurat riscul răspunderii asiguratului pe obligaţii, apărute în

urma cauzării daunei vieţii şi sănătăţii sau bunurilor persoanelor păgubitelor
(beneficiarilor) în rezultatul accidentului care a avut loc în perioada acţiunii
asigurării la:

1. exploatarea navei aeriene;

2. efectuarea transportării aeriene a pasagerilor, bagajului, încărcăturilor şi

poştei;

3. efectuarea lucrărilor de aviaţie.

Poate fi asigurat de răspundere civilă Asiguratul:

- pentru cauzarea daunei terţelor persoane în rezultatul accidentului cu nava aeriană

la exploatarea ei sau la efectuarea lucrărilor de aviaţie, care a avut loc în perioada
acţiunii asigurării, şi având ca urmare cauzarea daunei vieţii şi sănătăţii şi / sau
deteriorării (stricăciunii) bunurilor.

- pentru cauzarea daunei pasagerilor în rezultatul accidentului la efectuarea

transportării aeriene a pasagerilor, bagajului şi poştei sau efectuarea lucrărilor de
aviaţie, ce au avut loc în perioada de acţiune a asigurării şi care au avut ca urmare:

• cauzarea daunei vieţii şi sănătăţii pasagerului;

71
• distrugerea (pierderea), insuficienţa sau deteriorarea (stricăciunea) bagajului şi
bunurilor aflate asupra pasagerilor.

- pentru cauzarea daunei proprietarilor de mărfuri în rezultatul accidentului la

efectuarea transportării aeriene a încărcăturilor şi poştei sau efectuarea lucrărilor de
aviaţie, care a avut loc în perioada acţiunii asigurării şi care a avut ca urmare
distrugerea (pierderea), insuficienţa sau deteriorarea (stricăciunea) încărcăturii sau
a poştei expediate.

Nu pot fi asigurate urmăorele riscuri:

- Utilizarea navei aeriene în scopuri nelegitime sau în scopuri neprevăzute de

contractul de asigurare;

- Aflarea navei aeriene în afara zonelor geografice de exploatare a ei, indicate în

contractul de asigurare, dacă aceasta nu este legată de acţiunea unei forţe majore;

- Pilotarea navei aeriene de persoane, care nu-s indicate în contractul de asigurare

sau care au un nivel de calificare mai jos decât cel indicat în contractul de
asigurare, sau dirijată la sol de persoană ne împuternicită, sau fără drepturi de
dirijare;

- Transportarea navei aeriene de orice tip de transport, cu excepţia transportării în

urma deteriorării ca rezultat al cazului asigurat şi remorcarea navei aeriene pe
teritoriul aerodromului de către mecanisme cu destinaţie specială.

- Folosirea la decolare şi aterizare a aerodromului (terenului), care nu corespunde

cerinţelor pentru asemenea tip de navă aeriană, dacă aceasta nu este legată de
acţiune unei forţe majore;

- Efectuarea zborului cu depăşirea normelor de încărcare a navei cu pasageri,

depăşirea greutăţii şi gabaritelor încărcăturii, cât şi încălcarea centrării ei;

72
- Lansarea cu bună ştiinţă în zbor a navei aeriene în stare defectată, cu excepţia
cazurilor, când asemenea zboruri se efectuează în concordanţă cu Condiţiile de
exploatare a navei aeriene sau cu permisiunea specială a organului împuternicit şi
dacă această permisiune are acordul în scris al Asigurătorului;

- Cauzarea daunei morale.

6.4. Asigurarea încărcăturilor CARGO

Obiectul asigurãrii: Asigurarea mărfurilor pe timpul transportului se face
facultativ pentru mărfurile (încărcăturile) transportate cu diverse tipuri de mijloace
de transport ( pe căile ferate, cu vehicule). Pot fi încheiate contracte de asigurare
CARGO de către persoanele fizice şi juridice cu reşedinţa în Republica Moldova,
precum şi de către persoanele din străinătate.
Există un şir de riscuri care sunt acoperite prin asigurarea CARGO.
Acestea pot fi grupate coform următoarelor principii:
 pagubele provenite prin detereorarea sau distrugerea completă a volumului de
încărcătură sau numai a unei părţi ca urmare a acţiunii forţelor naturii:
incendiului, fulger, inundaţie, curemur de pămînt, ploaie, grindină, prăbuşire
sau alunecare de teren;
 pagubele provenite prin detereorarea sau distrugerea completă a volumului de
încărcătură sau numai a unei părţi ca urmare a accidentelor ale mijlocului de
transport: explozie, ciocniri, loviri sau izbiri cu alte mijloace de de transport sau
cu orice alte bunuri mobile sau impbile aflate în afara mijlocului de transport,
căderi, răsturnări, etc;
 pagubele provenite din accidente in timpul încărcării, aşezării sau descărcării
încărcăturilor;
 toate cheltuielile necesare şi oprtune efectuate în vederea salvării încărcăturii,
precum şi a mininizării pagubei.
Contractul de asigurare se perfectează în baza cererii (declaraţiei) scrise
de asigurat, care trebuie să conţină următoarele date:

73
 - denumirea asiguratului;
- denumirea corectă a încărcăturii (mărfii);
- tipul ambalajului;
- numărul de locuri al întreg volumului de încărcătură;
- numărul de locuri într-o unitate de transport;
- greutatea totală a încărcăturii;
- tipul transportului;
- denumirea deţinătorului mijlocului de transport;
- felul de expediere (în vrac, în cisterne);
- punctul de plecare;
- punctul de destinaţie;
- durata expedierii încărcăturii;
- termenul de asigurare;
- suma asigurată a încărcăturii;
- numărul şi data foii de însoţire a însoţire a încărcăturii.
Asiguratul este obligat să indice în cerere şi alte informaţii cunoscute de el despre
împrejurările transportării, care au o importanţă semnificativă pentru stabilirea
gradului de risc.
Asigurarea intră în vigoare la data solicitată de asigurat sau la momentul în
care marfa respectivă părăseşte depozitul sau locul de depozitare indicat în
contractul de asigurare cu scopul transportării, dar nu înainte de încheierea
contractului de asigurare şi durează pe perioada transportării pînă la sosirea mărfii
la destinaţia indicată în contratul de asigurare.
Suma asigurată este valoarea mărfii inclusă în contractul de asigurare şi
agreată de asigurător. Ea include: valoarea mărfii potrivit facturii originale sau
potrivit valorii de piaţă la locul expedierii în momentul încheierii contractului, cînd
nu există valoarea comercială;

Suma asiguratã:
La asigurarea de tip CARGO – suma poate fi formatã din:
74
 - valoarea bunurilor potrivit facturii;
- costul transportului şi costul asigurãrii dacã acestea nu sunt incluse în
valoarea facturii;
- cheltuielile şi taxele vamale;
- alte tipuri de cheltuieli legate cu transportarea mărfii.
Prima de asigurare se determinã prin înmulţirea sumei asigurate cu cota de primă
ce variază în funcţie de felul transportului.
Răspunderea societăţii de asigurare:
Începe şi înceteazã în mod diferenţiat şi specific. Ea începe dupã intrarea în
vigoare a asigurãrii astfel:
 la bunurile transportate pe calea feratã – din momentul primirii bunurilor de
cãtre transportator, cu respectarea regulamentului de transport;
 la bunurile transportate cu vehicule – din momentul încãrcãrii bunurilor în
vehicule.
Rãspunderea societãţii de asigurãri înceteazã, de asemenea, în mod diferenţiat:
 la bunurile transportate pe cãile ferate – din momentul eliberãrii bunurilor cãtre
destinatar;
 la bunurile transportate cu vehicule – din momentul descãrcãrii acestora din
vehicule la destinaţie.
Societatea de asigurãri are dreptul sã verifice situaţia realã a bunurilor
transportate şi sã efectueze, pe aceastã bazã, regularizarea primelor de asigurare în
funcţie de situaţia realã.
La survenirea cazului de asigurare, asiguratul sau reprezentantul său este
obligat să întreprindă toate măsurile posibile în vederea salvării şi păzirii
încărcăturii deteriorate şi în timp de 24 ore să înştiinţeze asigurătorul sau
reprezentantul său despre cele întîmplate.
Toate cheltuielile necesare pentru salvarea şi păstrarea încărcăturii, precum
şi pentru preîntîmpinarea deteriorării ei ulterioare sunt efectuate de către asigurat.
Cheltuielile, care conform condiţiilor de asigurare, urmează a fi compensate, sunt

75
achitate asiguratului de către compania de asigurare la decontarea sumei de
despăgubire.
Mărimea daunelor este determinată de către reprezentantul companiei de
asigurare cu participarea asiguratului. În caz de divergenţe, fiecare din părţi poate
pretinde ca determinarea pagubei să fie efectuată de către o expertiză
independentă. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei suplimentare le suportă
partea iniţiatoare.
La înaintarea cererii de compensare a pagubei, asiguratul sau beneficiarul mărfii
este obligat să confirme documental:
a) interesul său pentru bunurile asigurate;
b) producerea cazului asigurat;
c) mărimea pretenţiilor sale aferente pagubei.
Documente de bază se consideră:
a) pentru confirmarea interesului în asigurarea încărcăturii – bonurile de livrare,
foile de însoţire şi alte documente de transpotare, facturile şi conturile, dacă din
prevederile acestor documente reiese că asiguratul este în drept să dispună de
încărcături;
b) pentru demonstrarea producerii cazului asigurat, asiguratul trebuie să prezinte
documente de confirmare, eliberate de organele competente;
c) pentru dovedirea mărimii pretenţiilor de despăgubire – procesul verbal de
constatare a pagubelorproduse încărcăturii întocmite de către comisarul de avarie,
actele expertizei de estimare a pagubei, alte documente, întocmite conform
legislaţiei ţării unde s-a produs evenimentul asigurat;
d) actele de achitare a cheltuielilor suportate, conturile eferente pagubei, iar în caz
de înaintare a pretenţiilor de despăgubire şi de rambursare a cheltuielilor şi
primelor pentru avaria generală – calculul confirmat documentar.
Constatarea, evaluarea şi stabilirea despãgubirii:
Are loc, în mod specific, dar cu încadrarea în coordonatele mecanismului asigurãrii
de bunuri.

76
Constatarea pagubei are loc în urma sesizãrii organelor de poliţie şi înştiinţãrii
societãţii de asigurãri cu privire la producerea pagubei asigurate.
La opţiunile de constatare participã:
- inspectorul de daune al societãţii de asigurare;
- cãrãuşul;
- organele de poliţie;
- asiguraţii sau reprezentanţii lui;
- martorii (dupã caz).
Cu aceastã ocazie se întocmeşte un proces verbal de constatare a pagubei.
Evaluarea pagubei are loc în funcţie de cantitatea bunurilor prejudiciate şi de
preţurile de evaluare la data producerii evenimentului asigurat.
Despăgubirea este, în principiu, cel mult egalã cu paguba, cu condiţia să nu
depăşeascã suma asiguratã. Plata despăgubirii se efectuează în cadrul unui termen
precizat în contractul de asigurare, în principiu în termen de 30 de zile, în caz de
furt sau de dispariţie a bunurilor, de la data înştiinţării asupra cazului asigurat.
Dacă, ulterior, bunurile sunt recuperate, atunci sumele plătite ca despăgubiri se
restituie societăţii de asigurări.
Acest tip de asigurare este menit să protejeze riscurile de deteriorare sau
distrugere a incărcăturilor atât în timpul transportării, cât și la încărcarea
(descarcarea) lor. Despăgubirea de asigurare a încărcăturilor se stipulează în
contract și se plătește atât pentru daunele pricinuite, indiferent de cauză (de toate
riscurile), cât și pentru paguba legată de avarii particulare.
Suma de asigurare a încărcăturii este stabilită de asigurat, însă ea nu trebuie
să depășească costul încărcăturii indicat în contul (factura) furnizorului. În suma
asigurată pot fi incluse, de asemenea, cheltuielile de transport și valoarea profitului
planificat. (Vezi model de poliță și contract în anexa 12)
Taxele tarifare sînt fixate prin acordul părților în funcție de tipul încărcăturii
transportate, precum și alte date care permit determinarea gradului de risc la
încheierea contractului de asigurare.

77
 CONTRACTUL DE ASIGURARE: NOŢUINE ŞI ORDINEA DE
ÎNCHEIERE A LUI
 Conform Contractului de asigurare Asigurătorul, contra unei plăţi (primei de
asigurare) asupra căreia s-a convenit în Contract, la survenirea
evenimentului prevăzut în Contract (cazului asigurat), se obligă, conform
ordinii stabilite de legislaţia civilă a Republicii Moldova, să compenseze
Asiguratului prejudiciul cauzat de deteriorarea şi/sau pierderea (pieirea,
nimicirea, dispariţia) încărcăturii (să achite despăgubirea de asigurare) în
limitele sumei stabilite în Contract (sumei asigurate).
 Pentru încheierea Contractului de asigurare Asiguratul prezintă în scris
Asigurătorului o anchetă în forma stabilită de către Asigurător. Asigurătorul
poate lua decizia privind încheierea Contractului de asigurare în baza cererii
orale a Asiguratului.
 Asigurarea sistematică a diferitor loturi de încărcături similare conform unor
condiţii asemănătoare pe parcursul unui anumit termen, prin acordul
Asiguratului cu Asigurătorul, poate fi efectuată în baza Contractului general
de asigurare, semnat din partea Asiguratului şi Asigurătorului (în continuare
- Părţile) de către persoanele împuternicite.
 Asiguratul este obligat să-i comunice Asigurătorului, referitor la fiecare lot
de încărcătură, ce cade sub incidenţa Contractului general de asigurare,
informaţiile stipulate în contractul dat în termenul prevăzut în Contractul
general de asigurare, iar dacă el nu este prevăzut – imediat cum numai le-a
obţinut. Asiguratul nu se eliberează de la această responsabilitate, chiar dacă
la momentul obţinerii informaţiilor respective posibilitatea survenirii
prejudiciului, care trebuie să fie decpăgubit de către Asigurător, a decăzut.
 La cererea Asiguratului, Asigurătorul este obligat să-i elibereze acestuia
poliţe de asigurare aparte pentru fiecare lot de bunuri, încărcături ce cad sub
acţiunea Contractului general de asigurare.

78
 În cazul necorespunderii conţinutului poliţei de asigurare cu prevederile
Contractului general de asigurare se acordă prioritate poliţei de asigurare.

 Dacă după încheierea Contractului de asigurare va fe stabilit că Asiguratul a

prezentat intenţionat informaţii eronate la momentul încheierii contractului
şi în răspunsul la interpelările Asigurătorului, atunci Asigurătorul este în
drept să ceară recunoaşterea nulităţii Contractului de asigurare şi aplicarea
sancţiunilor prevăzute de Codul Civil al Republicii Moldova.

TERMENUL DE VALABILITATE A CONTRACTULUI DE ASIGURARE

 Contractul de asigurare poate fi încheiat pe orice termen, coordonat de către

Părţi.
 Contractul de asigurare intră în vigoare de la orele 00.00 a zilei încasării
primei de asigurare (primei rate de asigurare în cazul achitării în rate) pe
contul de decontare al Asigurătorului (la achitarea prin virament) sau a zilei
primirii sumei primei de asigurare (primei rate de asigurare) de către
reprezentantul Asigurătorului (la achitarea prin numerar), dacă Contractul de
asigurare nu prevede altceva.
 Dacă Contractul de asigurare nu prevede altceva, răspunderea Asigurătorului
începe din momentul finalizări (începerii) încărcării încărcăturii asigurate în
mijlocul de transport în punctul iniţial de expediţie şi se încheie în momentul
primirii încărcăturii de către destinatar în punctul final de destinaţie.

Contractul de asigurare poate prevedea ca răspunderea Asigurătorului se extinde

pe perioada păstrării temporare, prealabile, intermediare sau finale a încărcăturii
pînă la, după sau între anumite etape ale transportării (la reîncărcare, transbordare,
prelucrarea încărcăturii, reambalarea, stocarea încărcăturii în port, păstrarea ei în

depozitul aeroportului în aşteptarea rutei, expunerea, utilizarea în activităţile

publice şi expoziţii de tot felul (inclusiv în perioada montării/demontării) etc.)
conform termenelor stabilite de către Părţi.

79
  Dacă după descărcarea din mijlocul de transport în punctul final al
transportării, prevăzut în Contractul de asigurare, pînă la încheierea
termenului de valabilitate a Contractului de asigurare încărcătura asigurată
trebuie expediată la locul de destinaţie, diferit de cel indicat în Contractul de
asigurare, atunci asigurarea nu se extinde asupra altor trasee ale transportării,
care nu sînt stipulate în Contractul de asigurare.
 Orice modificare a traseelor de transportare şi a punctelor finale de predare a
încărcăturii trebuie coordonată în prealabil cu Asigurătorul. O condiţie
obligatorie a prelungirii valabilităţii contractului de asigurare în acest caz
este un avertisment în scris, pe care Asiguratul este obligat să-l expedieze
neîntîrziat Asigurătorului, nu mai tîrziu de o zi lucrătoare din momentul cînd
va afla despre modificările respective. Asigurătorul îl va informa pe
Asigurat cu privire la decizia sa referitoare la avertismentul recepţionat pe
parcursul unei zile lucrătoare din momentul recepţionării lui.

În cazul modificării condiţiilor Contractului de asigurare, Asigurătorul este în

drept să ceară achitarea unei prime de asigurare suplimentare. Dacă Asiguratul va
efectua achitarea primei de asigurare suplimentare în termenele stabilite, atunci
Contractul de asigurare va fi în vigoare pînă la momentul predării încărcăturii la
noul loc de destinaţie coordonat (în acest caz în Contractul de asigurare se introduc
modificările corespunzătoare), în caz contrar apar consecinţele stipulate de Codul
Civil al Republicii Moldova.

 Răspunderea Asigurătorului conform Contractului de asigurare se consideră

nesurvenită, dacă:
 transportarea nu a avut loc;
 contractul de transportare a fost încheiat cu încălcarea prevederilor
legislaţiei în vigoare;
 transportarea se efectuează de către o persoană, care nu deţine dreptul
legitim privind efectuarea activităţii de transportare (fără înregistrare sau
permisiune specială (licenţă) în cazurile, cînd astfel de permisiune
80
 (licenţă) este obligatorie sau a fost obţinută cu încălcarea condiţiilor de
licenţiere).
 Încetarea din acţiune a Contractului de asigurare nu-l eliberează pe
Asigurător de obligaţiunea de a achita despăgubirea de asigurare conform
cazurilor asigurate, ce au avut loc în timpul valabilităţii Contractului de
asigurare.
 Contractul de asigurare îşi încetează acţiunea înainte de termenul pentru
care a fost încheiat, dacă:
 Părţile şi-au îndeplinit obligaţiile conform Contractului de asigurare în
volum deplin;
 după intrarea în vigoare a Contractului de asigurare probabilitatea survenirii
cazului asigurat a decăzut şi existenţa riscului de asigurare a decăzut din alte
circumstanţe, decît cazul asigurat. În acest caz Asigurătorul are dreptul la o
parte din prima de asigurare, proporţională perioadei de timp, pe parcursul
căreia asigurarea a fost în vigoare;
 Asiguratul care este persoană juridică a fost lichidat sau Asiguratul care este
persoană fizică a decedat, cu excepţia cazurilor substituirii Asiguratului în
contractul de Asigurare;
 Asiguratul a fost lichidat conform deciziei instanţei de judecată;
 neachitării de către Asigurat a ratei de asigurare ordinare în termenele
stabilite în Contractul de asigurare – din ziua următoare zilei neachitării ratei
de asigurare ordinare;
 Refuză Asiguratului de a achita primele de asigurare în cazul majorării
gradului de risc;
 în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
 În cazul rezilierii înainte de termen a Contractului de asigurare la cererea
Asigurătorului, legată de nerespectarea de către Asigurat a prevederilor
prezentelor Condiţii speciale, Asigurătorul trebuie să ramburseze partea
primei de asigurare pentru termenul neexpirat al valabilităţii Contractului de

81
 asigurare cu scăderea cheltuielilor de gestiune, dacă Contractul nu prevede
altceva.
 Asiguratul este în drept să refuze oricînd Contractul de asigurare, dacă
probabilitatea survenirii cazului asigurat pînă la momentul refuzului nu a
decăzut din alte circumstanţe, decît survenirea cazului asigurat. În acest caz
prima de asigurare achitată Asigurătorului nu se rambursează, dacă
Contractul de asigurare nu prevede altceva.

Despre intenţia de a rezilia Contractul de asigurare înainte de termen Asiguratul

este obligat să anunţe Asigurătorul cu cel puţin 30 de zile pînă la data presupusă a
rezilierii Contractului de asigurare, dacă Contractul nu prevede altceva.

MODIFICAREA GRADULUI DE RISC

 În perioada valabilităţii contractului de asigurare Asiguratul (Beneficiarul)

este obligat să anunţe Asigurătorul neîntîrziat, cum numai a aflat despre
toate modificările circumstanţelor comunicate la momentul încheierii
contractului de asigurare, care conduc la majorarea gradului de risc, de
exemplu:

- reţinerea expedierii încărcăturii pentru un termen îndelungat (mai mult decît trei
zile);

- abaterea de la traseul de transportare obişnuit sau de la cel prevăzut în Contractul

de asigurare;

- modificarea punctelor de reîncărcare, descărcare sau destinaţiei încărcăturii;

- amplasarea încărcăturii pe puntea vasului sau transportarea ei pe platforme

deschise, dacă aceasta nu a fost prevăzut în Contractul de asigurare;

- reîncărcarea în alt mijloc de transport;

- reţinerea esenţială în termenele de transportare şi predare a încărcăturii etc.;

82
- lăsarea încărcăturii pentru iernat, dacă aceasta nu a fost prevăzut în Contractul de
asigurare.

Faptul respectării întocmai a obligaţiunii sus-menţionate de către Asigurat

(Beneficiar) trebuie să fie justificat prin dovezi în formă scrisă (chitanţă, recipisă,
confirmarea faximilă a Asigurătorului etc.).

 Asigurătorul, anunţat despre circumstanţele ce conduc la majorarea gradului

de risc, este în drept să ceară modificarea condiţiilor Contractului de
asigurare sau achitarea unei sume suplimentare a primei de asigurare
corespunzătoare majorării gradului de risc.

Dacă Asiguratul (Beneficiarul) refuză modificarea prevederilor Contractului de

asigurare sau achitarea sumei suplimentare a primei de asigurare, atunci
Asigurătorul este în drept să ceară rezilierea Contractului de asigurare conform
legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.

 Dacă Asiguratul (Beneficiarul) nu-şi îndeplineşte obligaţiunea stipulată în p.

7.1. al prezentelor Condiţii speciale, atunci Asigurătorul este în drept să
ceară rezilierea Contractului de asigurare şi compensarea prejudiciilor sale,
pricinuite de rezilierea Contractului de asigurare, conform legislaţiei în
vigoare a Republicii Moldova.

OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR LA SURVENIREA CAZULUI ASIGURAT

 Asiguratul (Beneficiarul) sau reprezentanţii lui, după ce au aflat despre

survenirea cazului asigurat, prevăzut în Contractul de asigurare, sînt obligaţi:
 să întreprindă acţiuni raţionale şi accesibile, în condiţiile create, în scopul
diminuării eventualelor prejudicii. Întreprinzînd atare măsuri, Asiguratul
trebuie să urmeze indicaţiilor Asigurătorului, dacă ele sînt comunicate
Asiguratului;

83
  să anunţe neîntîrziat despre survenirea cazului asigurat în organele
corespunzătoare de comptenţă (în cazul dacă Asiguratul este concomitent şi
transportator al încărcăturii, precum şi în alte cazuri necesare);
 neîntîrziat, în orice mod (iar în termen de 3 zile din momentul descoperirii
pagubei – în formă scrisă), să anunţe Asigurătorul şi să-i prezinte toate
informaţiile obiective pe care le deţine la acest moment referitoare la faptul
cazului asigurat (documentele privind circumstanţele cazului asigurat şi
prejudiciul cauzat).

Faptul îndeplinirii în modul cuvenit de către Asigurat a obligaţiilor sale privind

înştiinţarea Asigurătorului despre prejudiciu, prezentarea pretenţiilor faţă de
transportator trebuie să fie confirmat în formă scrisă (chitanţă, recipisă etc.);

 să întreprindă acţiuni şi să respecte formalităţile necesare pentru asigurarea

posibilităţii Asigurătorului de a înainta cererea de regres, în special de a
înainta pretenţii transportatorului, expeditorului.

Ordinea şi termenele înaintării pretenţiilor transportatorului, expeditorului sînt

stabilite în conformitate cu normele legislaţiei civile în vigoare a Republicii
Moldova;

 să înainteze în scris Asigurătorului o cerere în forma stabilită cu privire la

achitarea despăgubirii de asigurare, indicînd circumstanţele pe care
Asiguratul le deţine la data înaintării cererii privind survenirea cazului
asigurat. Faptul recepţionării de către Asigurător a cererii cu privire la
achitarea despăgubirii de asigurare şi a documentelor anexate la ea se
confirmă prin recipisa reprezentantului împuternicit al Asigurătorului.
 La solicitarea despăgubirii de asigurare, Asiguratul (Beneficiarul) este
obligat să justifice documentar:
 interesul patrimonial privind încărcătura asigurată;
 faptul survenirii cazului asigurat;
 mărimea prejudiciului;

84
  îndeplinirea în modul cuvenit a obligaţiilor sale privind asigurarea
posibilităţii Asigurătorului de a înainta cererea de regres faţă de partea
vinovată.
 Documentele justificatoare de bază sînt:
 Pentru justificarea interesului patrimonial privind încărcătura
asigurată – conosamentele, scrisorile de trăsură ale căii ferate sau ale
companiei avia şi alte documente referitoare la transportare, contractele de
vînzare-cumpărare, facturile şi conturile, dacă conform documentelor
respective Asiguratul (Beneficiarul) are dreptul de dispoziţie la încărcături;
în cazul asigurării fractului – loturile-cearter şi conosamentele.
 Pentru justificarea faptului survenirii cazului asigurat – în dependenţă
de tipul mijlocului de transport, se prezintă următoarele documente:

- la transportarea pe calea maritimă – protestul maritim, documentele din

Registru, extrasul din jurnalul vasului, certificatul de avarii, actul dispaşorului
privind avaria generală, actul privind descărcarea vasului, manifestul vasului, actul
de inspecţie şi alte documente oficiale, indicînd pricina cazului asigurat.

În cazul dispariţiei fără urmă a vasului - informaţii veridice despre ieşirea lui din
ultimul port şi data planificată a intrării lui în portul ordinar.

Vasul se consideră dispărut fără urmă atunci, cînd despre el nu a parvenit nici o
informaţie pe parcursul a trei luni, iar dacă parvenirea informaţiei a putut fi reţinută
ca urmare a acţiunilor militare - pe parcursul a şase luni;

- la transportarea pe calea feroviară – actul comercial, actul de tip general sau

alt act, scrisoarea de trăsură a căii ferate cu înscrierea referitoare la prejudiciu,
cererea privind compensarea prejudiciului, adresată şefului staţiei de destinaţie;

- la transportarea cu mijloace de transport auto – actul comercial, actul de

expertiză sau alt act întocmit conform legislaţiei sau tradiţiilor localităţii în care se
estimează prejudiciul, protocolul patrulei serviciului rutier, protocolul poliţiei
rutiere privind accidentul rutier, certificatul Comisariatului de poliţie privind
85
deschiderea dosarului penal pe faptul sustragerii sau nimicirii intenţionate a
bunurilor, scrisoarea de trăsură auto cu înscrierea referitoare la infracţiune,
lămurirea în formă scrisă a şoferului;

- la transportarea cu mijloace de transport aeriene – scrisoarea de trăsură a

companiei avia cu înscrierea referitoare la infracţiune, actul comercial al companiei
avia.

Pentru justificarea mărimii prejudiciului – actele comerciale, actele de

inspecţie a încărcăturii de către reprezentantul Asigurătorului, împuternicitul
pentru aceasta (comisarul de avarii), actele de expertiză, de evaluare şi alte
documente similare întocmite conform prevederilor legislaţiei locului în care se
estimează prejudiciul; documentele ce confirmă cheltuielile efectuate pentru
salvarea încărcăturii, dispaşa (în cazul cererii compensării prejudiciilor,
cheltuielilor şi achitărilor pentru avaria generală), precum şi alte documente
necesare Asigurătorului pentru soluţionarea chestiunii privind mărimea
prejudiciului cauzat.

Pentru justificarea îndeplinirii în modul cuvenit a obligaţiilor sale privind

asigurarea posibilităţii Asigurătorului de a înainta cererea de regres faţă de partea
vinovată – copia pretenţiei faţă de transportator, expeditor cu înscrierea
transportatorului, expeditorului referitoare la recepţionarea ei sau copia chitanţei
oficiului poştal despre expedierea ei transportatorului, expeditorului.

 După recepţionarea informaţiei Asiguratului despre survenirea cazului

asigurat şi prezentarea de către Asigurat a tuturor documentelor necesare,
Asigurătorul este obligat:
 să ia spre examinare cererea Asiguratului privind achitarea despăgubirii de
asigurare;
 să studieze documentele prezentate de către Asigurat (Beneficiar);
 în cazul recunoaşterii faptului survenirii cazului asigurat – să efectueze
calculele sumei despăgubirii de asigurare, să întocmească şi să aprobe Actul

86
 de asigurare (de constatare a cazului asigurat) şi să achite despăgubirea de
asigurare pe parcursul termenelor indicate în Contractul de asigurare;
 în cazul refuzului achitării despăgubirii de asigurare – să anunţe în formă
scrisă despre aceasta Asiguratul, în termenul stabilit în Contractul de
asigurare, argumentînd cauzele refuzului.

De exemplu: O persoană juridică a încheiat pe data de 18.06.2014 un contract de

asigurare facultativă de răspundere civilă a transportatorilor auto și expeditorilor în
care asigură remorca cât și tegaciul care va transporta mărfuri industriale. Polița
este încheiată pe un termen de 1 an de zile.

- Suma de asigurare = 150000 euro;

- Contractul prevede o franciză deductibilă = 600 euro;

- Prima de asigurare = 300 euro;

Traseul asigurat cuprinde țările CSI și Europa.

Pe data de 25.05.2014 în urma unor atacuri militare pe timpul transportării

prin Ucraina, încărcătura în valoare de 10000 euro a fost distrusă totalmente.
Asiguratul nu poate primi despăgubirea deoarece prin această asigurare nu se
acoperă răspunderea survenită în urma atacurilor militare.

87
 Capitolul VII: ASIGURAREA FACULTATIVĂ DE
PERSOANE
7.1. Asigurare de persoane contra accidente
Asigurările de persoane sunt o măsură suplimentară de prevedere şi de
economisire pe termen lung pentru cetăţinii şi pentru familiile lor în legătură cu
producerea unor evenitemte în viaţa acestora. Aceste asigurări completează
asigurările sociale şi asistenţa socială în ceea ce priveşte satisfacerea cerinţelor
populaţiei în caz de pierdere a capacităţii de muncă, de bătrâneţe sau in caz de
deces.
In acelaş timp, asigurările de persoane sunt un mijloc de atragere în circuitul
economic a unei părţi din disponibilităţile băneşti temprare ale populaţiei care
exercită o influienţă pozitivă asupra vitezei de rotaţie a banilor. Asigurările de
persoane prezintă importanţă nu numai pentru asiguraţi, ci şi pentru economia
naţională. Astfel, rezerva matematică formată în cadrul asigurărilor de viaţă este
păstrată de societăţile de asigurări la bănci, fiind fructificate cu o dobîndă anuală.
Deoarice asigurările de viaţă sunt de lungă durată, există posibilitatea ca rezervele
fie utilizate ca sursa de creditare a economiei naţionale.
Gradul de dezvoltare a asigurărilor de persoane este influenţat atât de unii factori
obiectivi ( de ex nivelul de dezvoltare a economiei naţionale ce este legat de
posibilităţile materiale ale populaţiei privind alocarea unor sume pentru
contractarea asigurărilor), căt şi de factori subiectivi, cum sunt ( modul de
reglementare a asigurărilor sociale, activitatea desfăşurată de companiile de
asigurări privind întroducerea unor forme de asigurări accesibile).
Elementele generale ale mecanismului asigurărilor de viaţă pot fi prezentate astfel
- Asigurările de viaţă au un caracter facultativ se încheie cu persoane
cuprinse între anumite limite de vîrste pe durate de asigurare variate.
- Perioada de asigurare şi perioada de plată a primelor de asigurare se află în
corelaţie cu suma asigurată, care are un plafon minim la perioadele de
asigurare de peste 10 ani

88
 - Persoanele cu o invaliditate permanentă mai mare de 50% nu sunt primite
în asigurare
- Printr-un contract de asigurare se asigură o persoană , dar există şi excepţii
( asigurarea familială)
- Primele de asigurare sunt crescătoare în funcţie de grupele de vîrstă ale
asiguraţilor şi descrescătoare în raport cu creşterea duratei contractului şi a
duratei plăţii primelor
Spre deosebire de asigurările generale, în asigurările de viaţă, nici viaţa, nici
sănătatea sau integritatea nu pot fi evaluate în bani. Oricine are un interes
asigurabil nelimitat în ceea ce priveşte propria persoană, dar modul în care îşi
determină suma asigurată depinde de puterea sa financiară şi de nivelul de
protecţie de care are nevoie şi pe care îl poate susţine. Chiar şi în ţările cu tradiţie
în asigurări, încheierea unei poliţe de asigurare este o decizie individuală pe baze
voluntare, făcută din interes personal sau pentru a proteja familia sau pe cei dragi.
Există şi situaţii în care aceste asigurări trebuie să fie încheiate, şi acest lucru este
determinat de uzanţe, politici de firmă, sau în funcţie de situaţie.
Ritmul dinamic al societăţii contemporane ne face viaţa tot mai mult
dependentă de întâmplare şi, cu regret, conceptul de accident este din ce în ce mai
des utilizat. Să-l evităm este adesea peste puterile noastre.
Să reîntoarcă sănătatea pierdută, să corecteze ceea ce este predestinat este
peste puterile medicilor sau a oricărei alte persoane. Însă există o soluţie sigură şi
fără cheltuieli suplimentare care te va proteja pe tine şi persoanele tale dragi de
problemele financiare ce pot apărea în urma incapacităţii de muncă, invalidităţii.
Poliţa de asigurare al Companiei „Moldcargo” SA vă oferă garanţia acestei
protecţii şi vă permite să priviţi cu încredere spre viitor. (vezi model de poliță în
anexa 13).
Există trei riscuri de bază legate de persoană:
- risc de supraveţuire;
- risc de deces;
- risc de pierdere sau limitare a capacităţii de muncă.
89
 La asigurările de supravieţuire, asigurătorul se angajează să plătească
asiguratului, la expirarea contractului, suma asigurată, cu condiţia ca acesta să fie
în viaţă. În perioada de valabilitate a asigurării, asiguratul, plătind primele datorate,
acumulează o sumă de bani la dispoziţia asigurătorului, sumă care devine exigibilă
la expirarea contractului. Suma astfel economisită urmează să fie folosită de
asigurat, la momentul potrivit, pentru cele mai diverse scopuri: să-şi achiziţioneze
un imobil, un automobil sau alte bunuri de mare valoare ori de folosinţă
îndelungată; să se mute cu familia într-o altă regiune sau ţară; să efectueze o
călătorie de agrement, de afaceri, de studii, de tratament medical etc.
Potrivit condiţiilor contractuale, asiguratul intră în posesia sumei asigurate numai
în cazul în care este în viaţă la expirarea contractului. Dacă însă acesta a decedat
anterior expirării termenului de valabilitate a contractului, asigurătorul se consideră
eliberat de angajamentul luat prin contract şi, ca urmare, nu are nici o obligaţie faţă
de moştenitorii asiguratului.
Asigurările de deces protejează asiguratul împotriva riscului de deces.
Asigurătorii folosesc diverse forme de asigurare care să satisfacă cele mai diferite
preferinţe. Astfel, într-o formulă asigurarea acoperă riscul de deces la orice dată ar
surveni acesta.
Asigurarea de deces îl obligă pe asigurător să achite suma înscrisă în contract, dacă
decesul asiguratului a avut loc în perioada de valabilitate a contractului. Dacă la
expirarea contractului asiguratul este în viaţă, asigurătorul este eliberat de orice
obligaţie faţă de asigurat. Aşadar, asigurarea de deces nu este o asigurare de
economisire (capitalizare), ci una de protecţie împotriva unui risc determinat.
Cele două asigurări de viaţă — de supravieţuire şi de deces — acoperă fiecare în
parte câte un singur risc, creând astfel impresia că una din părţi este întotdeauna
pedantă. În realitate, supravieţuirea şi decesul, constituind riscuri alternative, nu se
pot produce niciodată simultan.
Asigurările mixte de viaţă. Pentru a face mai atractive raporturile sale cu
asiguraţii şi pentru a le simplifica sub raport organizatoric, asigurătorul oferă un
„produs", care acoperă ambele riscuri printr-un singur contract, denumit asigurare
90
mixtă de viaţă. Prin cuprinderea a două riscuri alternative într-un contract de
asigurare unic, nu dispare caracterul contradictoriu al celor două riscuri, ci se
creează numai impresia că asiguraţii câştigă în cazul producerii oricărui risc: în
cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurării intră în posesia sumei
asigurate, iar în caz de supravieţuire, asiguratul încasează personal suma asigurată
prevăzută în contract. Este adevărat că asiguratul câştigă în ambele împrejurări, dar
lucrul acesta îl obţine cu preţul aferent acoperirii celor două riscuri distincte, adică
cu suportarea primelor datorate atât pentru riscul de deces, cît şi pentru cel de
supravieţuire.
De ce vă protejează poliţa de asigurare contra accidente?
Poliţa de asigurare contra accidente garantează protecţia intereselor
patrimoniale atât ale persoanei asigurate cât şi a celor apropiaţi.
Ce riscuri pot fi asigurate?
Poliţa de asigurare se perfectează în baza Condiţiilor de asigurare contra
accidente, fiind valabilă de regulă un an şi prevede achitarea despăgubirilor de
asigurare în cazurile:
 Decesul persoanei asigurate în rezultatul producerii unui accident;
 Incapacitate permanentă de muncă cu stabilirea gradului de invaliditate I, II
sau III în rezultatul producerii unui accident;
 Incapacitate temporară de muncă ca rezultat al accidentului produs cu
achitarea despăgubirii de asigurare pentru zilele de incapacitate sau trauma
rezultată în urma unui accident cu achitarea despăgubirii de asigurare
conform Tabelului aprobat de Companie.
Protecţia de asigurare: poate acţiona 24/24 sau pentru perioada de executare de
către asigurat a obligaţiunilor de serviciu, inclusiv în timpul deplasării spre sau de
la locul executării obligaţiunilor de serviciu, pentru perioada aflării în deplasare.
Suma asigurării este stabilită de contractul de asigurare, în baza căreia se
stabileşte mărimea primei de asigurare şi a despăgubirilor de asigurare.
Suma de asigurare se determină prin acordul părţilor contractante.

91
Dacă Contractantul perfectează un contract de asigurare care include mai multe
persoane asigurate, în contract se vor indica suma asigurată pentru fiecare asigurat
în parte.
Prima de asigurare: variază de la 0,2% până la 3% din suma de asigurare
anuală. Mărimea primei de asigurare depin de varianta aleasă de acţiune a
protecţiei de asigurare (non stop, în timpul executării obligaţiunilor de serviciu,
ş.a.), nivelului de risc profesional, numărul persoanelor asigurate, alegerea
variantei de achitare a despăgubirii de asigurare în cazul incapacităţii temporare de
muncă.
Teritoriul şi termenul de acţiune a asigurării: Termenul de acţiune – 1 an. Teritoriul
de acţiune a poliţei – Republica Moldova.
Cum se achită despăgubirea de asigurare?
Achitarea despăgubirii de asigurare se efectuează în decurs de 5 zile din
momentul recepţionării de către Asigurător a tuturor actelor şi întocmirea actului
de recunoaştere a cazului ca caz asigurat. Suma despăgubirii depinde de gravitatea
cazului asigurat şi de mărimea sumei asigurate:
 Pierdere temporară a capacităţii de muncă în rezultatul producerii
accidentului (în corespundere cu Tabelul indemnizaţiilor de asigurare în
dependenţă de gravitatea traumelor);
 Pierderea totală a capacităţii de muncă (invaliditatea), apărută ca urmare a
accidentului:
- pentru I grupă de invaliditate - 100% din suma asigurată;
- pentru grupa II de invaliditate – 75% din suma asigurată;
- pentru grupa III de invaliditate – 50% din suma asigurată;

7.2. Asigurările medicale peste hotare

Obiectul asigurării îl constituie interesele patrimoniale ale Asiguratului, ce
nu contravin legislaţiei Republicii Moldova, legate de viaţa şi sănătatea acestuia,
precum şi de cheltuieli neprevăzute pentru tratament medical, suportate de
Asigurat, în urma unei maladii subite şi/sau unui accident survenit în perioada
92
aflării temporare peste hotare, ce ţin de cazul asigurat. (vezi model de poliță în
anexa 14)

Drept riscuri asigurate sunt recunoscute următoarele evenimente, care s-au

produs în afara ţării traiului permanent în perioada de valabilitate a contractului de
asigurare:
A. Asigurarea cheltuielilor medicale (Categoria riscului A)
Caz de asigurare este adresarea Asiguratului (Persoanei asigurate) în afara ţării
traiului permanent după asistenţă medicală în caz de maladie subită şi (sau)
accident, precum şi decesul Persoanei asigurate, care s-a produs în afara ţării
traiului permanent în perioada de acţiune a contractului de asigurare.
B. Asigurarea cheltuielilor medicale şi riscurilor suplimentare – cheltuielilor
neprevăzute (Categoria riscului B)
Condiţiile de asigurare ale contractului de categoria „B” includ complet
condiţiile contractului de asigurare – categoria „A” şi suplimentar condiţiile de
asigurare pentru cheltuieli neprevăzute.
Contractul de asigurare se încheie în baza cererii scrise a Asiguratului
(Contractantului), în care sunt indicate: numele şi prenumele Asiguratului, data,
luna şi anul naşterii, adresa, numărul şi seria paşaportului, scopul călătoriei
(vizitei), data începutului asigurării, durata călătoriei (vizitei) în zile, ţara vizitată,
suma asigurată.
Contractul de asigurare poate fi individual sau de grup. Este recunoscut grup
10 sau mai multe persoane, care călătoresc peste hotare în acelaşi timp, sunt cazate
în acelaşi loc şi sunt asigurate pe acelaşi termen.
Cazul asigurat are loc atunci când Asiguratul/ Beneficiarul asigurării pe
parcursul şederii sale peste hotare se adresează după asistenţă medicală în caz de
îmbolnăvire acută sau în cazul survenirii unui accident, precum şi decesul
Asiguratului, care s-a produs pe perioada de acţiune a contractului de asigurare.
Asigurarea cheltuielilor medicale. Sunt compensate cheltuielile suportate de
Asigurat pentru tratamentul maladiilor acute sau urmările accidentelor.

93
 Se compensează cheltuielile suportate de Asigurat pentru tratamentul
medical de ambulator şi/sau staţionar, care includ:
a) asistenţă medicală de urgenţă;
b) medicamentele şi materialele de pansament prescrise de medic;
c) tratamentul prin terapie cu raze, căldură, lumină, şi alte proceduri
fizioterapeutice;
d) diagnostica cu raze Roentghen;
e) tratamentul staţionar (inclusiv internarea în spital şi procedurile de
tratament), dacă acesta este efectuat într-o instituţie oficial înregistrată, ca spital în
ţara aflării temporare a Asiguratului, care posedă mijloace suficiente de
diagnosticare şi tratament terapeutic, aplicând metode ştiinţifice de tratament şi
examinări aprobate;
f) transportarea bolnavului cu ambulanţa sau alt mijloc de transport pentru
tratament staţionar la cel mai apropiat spital în ţara aflării temporare;
g) reanimarea, intervenţiile chirurgicale, inclusiv cheltuielile pentru
anestezie, asistenţă şi utilizarea sălii de operaţii
Se compensează cheltuielile suportate de Asigurat pentru întoarcere sau
repatriere:
a) cheltuielile pentru transportarea Asiguratului din ţara aflării temporare, dacă
pentru aceasta există prescripţiile medicului şi numai pentru acele cheltuieli
suplimentare şi confirmate documentar necesare, în legătură cu îmbolnăvirea sau
accidentul, dar nu şi pentru persoanele care îl însoţesc. În fiecare caz concret
decizia privind selectarea mijlocului de transport este luată în comun de către
Asigurător (Compania de asistenţă) şi medicul, care efectuează tratamentul în ţara
de şedere.
b) cheltuielile de însoţire a Asiguratului în cazul în care această însoţire este
necesară sub aspect medical sau este cerută de ceremonia oficială.
Se compensează cheltuielile legate de repatrierea corpului neînsufleţit al
Asiguratului (în caz de deces) cu coordonarea cu Asigurătorul sau Compania
de asistenţă:
94
a) cheltuielile de transportare a corpului neînsufleţit al Asiguratului din străinătate
până la cel mai apropiat aeroport (port, gară) internaţional al ţării traiului
permanent în limita sumei stabilite pentru aceasta în tarif sau Poliţa de asigurare
(cu excepţia cheltuielilor de înhumare a corpului).
Asigurarea cheltuielilor medicale şi riscurilor suplimentare (cheltuielilor
neprevăzute) Sunt compensate cheltuielile suportate de Asigurat pentru:
- reîntoarcerea acasă a copiilor în vârstă de până la 15 ani în caz de internare în
spital a Asiguratului (Persoanei asigurate);
- achitarea costului biletului direct şi tur-retur pentru rudă apropiată a Asiguratului
(Persoanei asigurate), dacă Persoana asigurată se află în spital mai mult de 10 zile
şi nu este însoţită de nici un membru al familiei;
- reîntoarcerea înainte de termen a Asiguratului (Persoanei asigurate) în ţara
traiului permanent în caz de deces subit survenit în ţara aflării temporare a unei
rude apropiate (soţului, părinţilor, copiilor).
Nu sunt considerate cazuri asigurate indicate mai sus, dacă ele s-au produs în
rezultatul:
a) de acţiuni militare, de instituirea stării de război sau a stării excepţionale, de
dezordini în masă, de acţiune a energiei nucleare, de contaminare chimică sau
biologică;
b) comiterii de către Asigurat (Persoana asigurată) sau Beneficiar a unei crime
premeditate care a cauzat producerea cazului asigurat sau autocauzării intenţionate
de către Asigurat a leziunilor corporale;
c) sinucidere sau consecinţele tentativei de sinucidere, mutilare, precum şi
acţiunilor premeditate, îndreptate spre agravarea sănătăţii proprii, cu excepţia
cazurilor, când Asiguratul a fost adus la o asemenea stare prin acţiunile ilicite ale
terţelor persoane.

95
 Capitolul VIII. EVIDENȚA CONTABILĂ ȘI DAREA DE SEAMĂ ÎN
COMPANIILE DE ASIGURĂRI

Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 407-XVI din 21 decembrie 2006 cu privire la
asigurări (în continuare Lege cu privirea la asigurări), activitatea brokerilor şi
agenţilor de asigurare nu era supusă autorizării şi supravegherii.
Ca urmare a operării modificărilor legislative, a fost introdusă licenţierea
brokerilor de asigurare şi au fost stabilite anumite cerinţe faţă de activitatea
acestora şi a agenţilor de asigurare. În prezent pe teritoriul Republicii Moldova
activează 64 de brokeri de asigurare și/sau reasigurare. 
În conformitate cu prevederile Legii cu privire la asigurări activitate de
intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări este activitate care constă din
prezentarea sau propunerea contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare, din alte
acţiuni de pregătire a încheierii unor astfel de contracte, din încheierea lor, sau de
contribuţie la gestionarea contractelor, în special în cazul solicitării de daune.
Aceste activităţi nu se consideră de intermediere în asigurare şi/sau în reasigurare
în cazul în care sânt îndeplinite de un asigurător sau de un angajat al lui care
acţionează sub responsabilitatea asigurătorului. Nu se consideră activităţi de
intermediere în asigurări şi/sau în reasigurări nici următoarele: furnizarea
ocazională de informaţii, în contextul unor alte activităţi profesionale al căror scop
nu rezidă în oferirea de asistenţă clienţilor în vederea încheierii sau administrării
unui contract de asigurare şi/sau reasigurare, administrarea daunelor unui
asigurător (reasigurător) la nivel profesional şi nici compensarea daunelor şi
evaluarea de către un expert a solicitărilor de daune. 
Pe când intermediarii în asigurări sânt persoanele fizice sau juridice ce
desfăşoară activitate de intermediere în asigurări în schimbul unei remuneraţii şi au
calitatea de brokeri de asigurare sau de agenți de asigurare.
96
 Agentul de asigurare este persoana fizică sau juridică ce desfăşoară
activitatea profesională în baza mandatului acordat de asigurător, având dreptul să
încheie, în numele şi din contul asigurătorului, contracte de asigurare cu terţii,
conform condiţiilor stipulate în contractul de mandat, fără să aibă calitatea de
asigurător, reasigurator sau de broker de asigurare şi/sau de reasigurare.
Brokerul de asigurare şi/sau de reasigurare este persoana juridică înregistrată
în Republica Moldova care negociază pentru clienţii săi persoane fizice sau
persoane juridice, asiguraţi (reasiguraţi) sau potenţiali asiguraţi (reasiguraţi),
încheierea de contracte de asigurare (reasigurare) şi care acordă asistenţă pe durata
derulării contractelor sau în legătură cu regularizarea daunelor, după caz. 
Odată cu creșterea numărului intermediarilor în asigurări și în conformitate
cu cerințele Art. 49, alin. (8) al Legii cu privire la asigurări apare necesitatea
constituirii unui cadru normativ, care ar reglementa modul de ținere a evidenții
contabile al acestui sector, dat fiind faptul ca activitatea de intermediere în
asigurări se caracterizează printr-un șir de particularități. În continuare vom analiza
modul de contabilizare și documentare a operațiunilor economice legate de
încheierea contractelor de asigurare. Evidența contabilă a operațiunilor de
intermediere în asigurări, trebuie efectuate în așa mod încât aceasta să furnizeze
informația necesară pentru: 
    a) evidența decontărilor cu asigurații, atât persoane fizice cât și persoane
juridice; 
    b) evidența decontărilor cu asistenții în brokeraj; 
    c) evidența decontărilor cu companiile de asigurări; 
    d) întocmirea raportului privind activitatea de bază a intermediarului în asigurări
şi/sau reasigurări și raportului privind activitatea intermediarului în asigurări şi/sau
reasigurări prin personal propriu, asistenţi în brokeraj şi/sau subagenţi.

Pentru atingerea scopului pus în față propunem deschiderea grupelor și

următoarelor conturi și subconturi a contabilității de gestiune și a conturilor
extrabilanțiere: 
97
  Grupa 86 „Intermediere în asigurări”: 
o 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”:
 861.1 „Prima brută subscrisă intermediată”, subcont cu caracter
de pasiv;
 861.2 „Prima brută subscrisă intermediată de asistenții în
brokeraj”, subcont cu caracter de activ;
 861.3 „Prima brută subscrisă încasată direct de asigurător”,
subcont cu caracter de activ. 

 Grupa 96 „Prima de asigurare subscrisă”: 

o 961 „Prima subscrisă prin personal propriu”;
o 962 „Prima subscrisă prin asistenți”.

Prin urmare, se vor întocmi următoarele înregistrări contabile:

1. Încheierea contractelor de asigurare
La etapa data are loc semnarea contractului de asigurare și eliberarea poliței de
asigurare. Valoarea polițelor de asigurare pe contractele intermediate timp de o
perioadă de gestiune, de regulă o lună calendaristică, se acumulează în creditul
contului 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul 861.1 „Prima
brută subscrisă intermediată”.
În dependență de modul de achitare putem delimita următoarele situații:

 Prima de asigurare urmează a fi achitată la intermediarul de asigurări – în

cazul dat se formează creanța asiguratului față de acesta, pentru persoanele
juridice intermediarul în asigurări eliberează factura la valoarea primei
subscrise pe contractul de asigurare încheiat:

Debit contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt”, subcontul 229.5 „Creanțele pe

termen scurt pe contractele de asigurare”

98
   Credit contul 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul 861.1
„Prima brută subscrisă intermediată” 

 Prima de asigurare urmează a fi achitată direct la asigurător – în cazul dat

intermediarul în asigurări nu formează creanța clientului și respectiv și
factura va fi eliberată de către beneficiarul plății, adică de asigurător,
respectiv urmează a efectua următoarea înregistrare contabilă:

        Debit contul 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul

861.3 „Prima brută subscrisă încasată direct de asigurător”
        Credit contul 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul
861.1 „Prima brută subscrisă intermediată”
Datorită înregistrării date intermediarul de asigurări dispune de o informație
completă, astfel știe cu exactitate ce contracte au fost achitate la asigurător și în ce
cuantum. Un alt avantaj al acestei înregistrări este acumularea informație necesară
pentru întocmirea rapoartelor specializate prezentate de intermediari trimestrial
până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune.
Prima de asigurare urmează a fi achitată la asistent – similar cazului
precedent, aici se utilizează un cont suplimentar pentru colectarea valorii totale a
primelor de asigurare intermediate de asistent, care ulterior în baza actului de
îndeplinire a lucrărilor de intermediere în asigurări și a facturii eliberate de broker
va trece în contul datoriei asistentului (operațiunea 3). Asigurații care au efectuat
achitarea la asistent vor primi de la acesta factura. Brokerul, respectiv va efectua
următoarea înregistrare contabilă:
        Debit contul 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul
861.2 „Prima brută subscrisă intermediată de asistenții în brokeraj”
        Credit contul 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul
861.1 „Prima brută subscrisă intermediată”

Înregistrările de mai sus sunt efectuate fără a lua în considerație de cine au fost
intermediate contractele de asigurare, de personalul propriu al intermediarului sau
99
de asistenții acestuia. Astfel, pentru acumularea separată a informației cu privire la
valoarea primelor de asigurare intermediate de personalul propriu sau asistentul în
brokeraj, pe lângă înregistrările de mai sus urmează a reflecta:

 La valoarea primei de asigurare intermediate de personalul propriu al

intermediarului: 

Debit contul 961 „Prima subscrisă prin personal propriu”

 La valoarea primei de asigurare intermediate de asistenții în brokeraj:

        Debit contul 962 „Prima subscrisă prin asistenți” 

2. Încasarea primei de asigurare pentru produsele de asigurare achiziționate
direct de intermediarul de asigurări: 
        Debit contul 241 „Casa” sau 
        Debit contul 242 „Conturi curente în valută națională” 
        Credit contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt”, subcontul 229.5 „Creanțele
pe termen scurt pe contractele de asigurare” 
3. Actul de îndeplinire a serviciilor de intermediere în asigurări încheiat cu
asistenții în brokeraj
La finele fiecărei luni brokerul de asigurare semnează un act de îndeplinire a
serviciilor de intermediere în asigurări încheiat cu asistenții în brokeraj, care
cuprinde informații cu privire la volumul serviciilor prestate de asistenții în
brokeraj, adică valoarea primei de asigurare intermediate precum și cuantumul
comisionul asistentului (procent din valoarea primelor subscrise, în conformitate
cu prevederile contractului de asistență în brokeraj încheiat de părți). 
Pe lângă acestea actul ar trebui să conțină și informații cu privire la modul de
achitare a primelor de asigurare, dat fiind faptul că de așa o informație depinde
calculul datoriei/creanței asistentului. Astfel se vor reflecta următoarele înregistrări
contabile:

100
  La valoarea primei încasate de asistent, pentru care brokerul eliberează
asistentului factură:

        Debit contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt”, subcontul 229.6 „Creanțele
pe termen scurt ale Asistenților în asigurări” 
        Credit contul 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul
861.2 „Prima brută subscrisă intermediată de asistenții în brokeraj”

 La valoarea totală a primei subscrise intermediate de asistent, valoare din

care se calculează comisionul: 

        Credit contul 962 „Prima subscrisă prin asistenți”

 La valoarea comisionului asistentului, pentru care asistentul eliberează

brokerului factură:

        Debit contul 711 ”Costul vânzărilor”, subcontul 711.3 „Costul serviciilor

prestate”
        Credit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.5 „Datorii pe
termen scurt ale Asistenților în asigurări” 
4. Actul de îndeplinire a serviciilor de intermediere în asigurări încheiat cu
companiile de asigurări
Lunar intermediarul prezintă companiilor de asigurări un raport cu privire la
volumul serviciilor îndeplinite și semnează un act de îndeplinire a serviciilor de
intermediere în asigurări. Ca și în cazul precedent acest document trebuie să
conțină suficientă informație cu privire la serviciile îndeplinite, cum ar fi numărul
de contracte intermediate, prima brută subscrisă, modul de achitare a acesteia,
cuantumul comisionului etc. 
Astfel se vor reflecta următoarele înregistrări contabile:

 La valoarea primei de asigurare încasate direct la asigurător:

101
        Debit contul 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul
861.1 „Prima brută subscrisă intermediată”
        Credit contul 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul
861.3 „Prima brută subscrisă încasată direct de asigurător” 

 La valoarea primei de asigurare încasate de intermediarul în asigurări, pentru

care asigurătorul eliberează factură intermediarului:

        Debit contul 861 „Plasarea riscurilor în asigurare/reasigurare”, subcontul

861.1 „Prima brută subscrisă intermediată”
        Credit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.4 „Datorii pe
termen scurt ale Asigurătorilor” 
La valoarea comisionului intermediarului în asigurări, pentru care
intermediarul eliberează factură asigurătorului:
        Debit contul 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
subcontul 221.1 „Facturi de primit în țară”
        Credit contul 611„Venituri din vânzări”, subcontul 611.3 „Venituri din
servicii prestate”

Figura 8.1 Circulația facturilor

102
 Intermediarii în asigurări trebuie să acorde o atenție deosebită semnării
actelor de îndeplinire a serviciilor de intermediere în asigurări, dat fiind faptul că
anume acest document dă dreptul acestora la comisionul din valoarea primelor de
asigurare subscrise, acesta conține informația necesară pentru întocmirea
rapoartelor specializate etc. Dar pe lângă acest document intermediarul trebuie să
dispună de facturi la valoarea primelor brute subscrise încasate sau care urmează a
fi încasate de către intermediar, eliberată de companiile de asigurări, și la valoarea
comisionului, eliberată de intermediar. 
5. Plățile regulatorii de funcţionare achitate de brokerii de asigurări și/sau
reasigurări în bugetul Comisiei Naționale a Pieţei Financiare
În conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de percepere a taxelor
şi plăţilor, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr.45/8
din 06 septembrie 2007, brokerii de asigurare și/sau reasigurare sunt obligați să
calculeze și să achite lunar până la data de 25 a fiecărei luni calendaristice pentru
luna precedentă plăți regulatorii de funcţionare, care reprezintă procent din
valoarea comisionului din prima brută subscrisă pe luna precedentă. Această
mărime (%) se stabilește în bugetul anual al C.N.P.F., aprobat prin hotărârea
Parlamentului. Actualmente mărimea plății regulatorii de funcționare a brokerilor
de asigurare și/sau reasigurare este de 0,4% (luna mai 2011) din comisioanele
primite.
Prin urmare brokerul de asigurare și/sau de reasigurare va reflecta: calculul plăților
regulatorii de funcţionare, în valoare de 0,4% din comisioanele primite: 
        Debit contul 711 ”Costul vânzărilor”, subcontul 711.3 „Costul serviciilor
prestate”
        Credit contul 536 ”Datorii privind plăţile extrabugetare”, subcontul 536.3
„Plăți regulatorii de funcţionare a brokerilor de asigurare”
Achitarea plăților regulatorii de funcţionare, în valoare de 0,4% din comisioanele
primite:

103
        Debit contul 536 ”Datorii privind plăţile extrabugetare”, subcontul 536.3
„Plăți regulatorii de funcţionare a brokerilor de asigurare”
        Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională”
Un astfel de model de evidență a operațiunilor de intermediere în asigurări
permite cu ușurință de a duce evidența decontărilor cu asigurații, asistenții și
companiile de asigurări, de a întocmi rapoartele specializate, gestiona portofoliul
de asigurare, precum și de a întocmi raportul financiar, astfel încât acesta să
reflecte o imagine veridică, autentică și completă, în conformitate cu prevederile
Standardelor Naționale de Contabilitate.
Pentru implementarea în practică a unui astfel de model ar trebuie să se
elaboreze un cadru legal care ar reglementa astfel de operațiuni, precum și un șir de
alte particularități ce apar în procesul derulării unei astfel de activități. O altă
problemă cu care se confruntă intermediarii în asigurări sunt rapoartele
specializate, la întocmirea cărora apar un șir de dileme, prin urmare acestea ar
trebui perfecționate prin elaborarea unor instrucțiuni detaliate de completare a
acestora. Pentru atingerea scopului pus în fața intermediarilor apare necesitatea
elaborării unor softuri corespunzătoare activității date, care ar da posibilitatea de a
duce o evidență contabilă și operațională transparentă.
Totuși sectorul dat de activitate în Republica Moldova este la etapa de
dezvoltare și, respectiv, urmează a fi efectuate un șir de cercetări și adaptări la
condițiile piețelor internaționale de asigurări, aceasta din urmă fiind furnizorul
principal de experiențe și practici pentru țara noastră.

104
 CONCLUZII

Putem spune, într-un fel, că asigurarea a apărut odata cu apariţia societăţii

umane. Avem cunoştinţă de două tipuri de economii care au caracterizat societatea
de-a lungul timpului: economiile de schimb (realizate cu elemente
corespunzătoare: pieţe de schimb, bani, instrumente financiare diverse) şi
economiile naturale, în lipsa acestor elemente, acestea datînd din timpuri mult mai
vechi decât primele.

Într-o astfel de economie naturală, putem privi conceptul de asigurare ca pe

o forma de ajutorare între indivizii din societate. De exemplu, dacă o casă suferă
un incendiu devastator, membrii comunităţii respective vor ajuta împreună la
reconstruirea casei; altfel, nu vor primi nici ei ajutor în viitor. Acest tip de
asigurare a suprevieţuit până în zilele noastre în regiunile în care economiile de
schimb moderne nu au pătruns decât superficial (de exemplu în unele ţări de pe
teritoriul fostei Uniuni Sovietice).

În economia contemporană asigurarea exercită rolul de stabilizator al proceselor de

reproducere socială. Majorarea permanentă a avuţiei obşteşti acumulate, pe de o
parte, şi agravarea riscurilor tehnogene, economice şi sociale ce pun în pericol
menţinerea şi creşterea ei, pe de altă parte, necesită crearea unui sistem vast de
fonduri de asigurare, care sunt preconizate pentru compensarea la timp a pagubei
materiale neprevăzute.

105
 Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii, ce cuprinde protejarea intereselor
personale şi patrimoniale ale persoanei fizice şi juridice (asigurat) pun formare de
fonduri băneşti din contul primelor de asigurare, plătite de asigurat, în schimbul
cărora asigurătorul îşi asumă obligaţia ca la producerea cazului asigurat să
compenseze asiguratului suma asigurată sau despăgubirea de asigurare în
conformitate cu legislaţia în vigoare.

Dezvoltarea pe larg a relaţiilor de piaţă în Republica Moldova a schimbat

esenţial situaţia în sfera asigurărilor. Anterior, în economia centralizată asigurarea
purta un caracter mai mult formal. Pe atunci, în conştiinţa sovietica, asigurarea nu
prezenta un component obligatoriu al organizării vieţii.

Actualitatea cercetărilor constă în faptul că, anularea în anul 1991, a procesului

asigurării de stat nu a fost însoţită de crearea infrastructurii pieţei de asigurare
respective, de perfectarea bazelor normativă şi legislativă necesare. Procesul
complex al tranziției la economia de piaţă, în fostele ţări cu economie excesiv
centralizata, a adus schimbări esenţiale în condiţiile de desfăşurare a activităţii
agenţilor economici. Indiferent de natura proprietăţii şi a statutului juridic, de
mărimea sau profilul activităţii, aceştia trebuie să-şi adapteze dimensiunile,
structurile şi chiar eficienţa activităţii economice la condiţiile şi «jocurile» stabilite
de economia de piaţă. Creştera complexitatii relaţiilor structurale, stimulatoare şi
perturbatorii ale întregului sistem economico-social, la care se adaugă dezvoltarea
ştiintei şi tehnologiei, a creat mutaţii importante in modul de abordare a aspectelor
teoretice şi practice ale noţiunilor de risc şi incertitudine. Opiniile diferiţilor
specialişti în acest domeniu fiind extrem de diverse, uneori contradictorii.

Avînd ocazia să-mi realizez practica de diploma în cadrul companiei de

broker în asigurări “GrandPartner” SRL am fost profund impresionată de
profesionalismul și competența cu care se pronunță pe piața asigurărilor aceasta
companie. Aici își desfășoara activitatea lucrători competenți în ceea ce fac și cee
ace este cel mai important , oameni deschiși spre comunicare, spre ajutor.
106
 “GrandPartner” SRL nu este doar un intermediar pasiv între câţiva
asigurători şi asigurat, care ajută clientul doar la calculul primei de asigurare şi
selectarea celei mai mici cotaţii de pe piaţă ,dar operează în mod real cu riscurile
clientului său, în numele şi de partea acestuia, fiind un consultant specializat în
desfăşurarea activităţilor de management al riscului. Astfel compania este capabilă
să organizeze protecţia intereselor patrimoniale ale clientului, luînd în considerare
caracterul particular şi interesele acestuia.

Dintre valorile pe care le-am observant și le promovează compania sunt

integritatea și onestitatea, prin respectarea necondiționată a intereselor clienților și
acționarilor. Gîndirea liberă, lucrul în echipă, orientarea la clienți calitativi, clienți
loiali pe termen lung. Continuitatea în dezvoltarea business-ului, prin tehnologii
avansate; capacitatea tehnică și financiară, portofoliu diversificat și în dezvoltare ,
parteneriate de încredere.

Practica desfășurata aici m-a ajutat să acumulez informațiile necesare

întocmirii raportului de practică. Această perioadă petrecută alături de personae cu
experiență în domeniul asigurărilor a contribuit la dezvoltarea capacității mele de
lucru în echipă, precum și la îmbogățirea culturii generale cu informții necesare.

107
 BIBLIOGRAFIE

I. Legi, Hotărîri ale Guvernului și alte Acte Normative

1. Legea cu privire la asigurări nr.407-XVI din 21.12.2006.

2. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube

produse de autovehicule nr.414-XVI din 22.12.2006.

3. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă a transporturilor

față de călători nr.1553-XIII din 25.02.98.

4. Legea cu privire la Comisia Națională a Pieței Financiare nr.192-XIV

din12.11.98.

5. Hotărîrea cu privire la condițiile de asigurare facultative a autovehiculelor

(auto CASCO) nr.70 din 16 noiembrie 2011.

II. Documente contabile , financiare și comerciale

1. Raport financiar al agentului de asigurare pentru anul 2013-2014

2. Raportul annual din 2013
3. Contracte
III. Site-uri și adrese electronice
1. www.cnpf.md
2. www.justice.md
108
3. www.gov.md
4. www.grandpartner.md
5. www.asigurare.md

ANEXE

109