Principii generale în tratamentul protetic prin PFU

Principii generale în tratamentul protetic prin PFU
Biofuncțional Biomecanic  Estetic
 Principii generale de tratament
Principii generale de tratament
• Biofuncţional
→
→ sănătatea ţesuturilor orale
ţ
• Biomecanic
→i
→ integritatea şi fiabilitatea restaurării
i i fi bili ă ii
• Estetic 
→ fizionomia pacientului
 Principii generale în tratamentul protetic fix
Principii generale în tratamentul protetic fix
repere

Biomecanic
Biofuncţional • M
Menținere prin forma de 
ți i f d
retenție a preparației
• Protecţia ţesuturilor  • Stabilitate prin forma de 
rezistenţă
adiacente dintelui  • Prevenirea deformării
• Conservarea structurii 
dure dentare
dure dentare Estetic
• Cantitate minimă de metal
• Ocluzie funcțională • Grosime maximă de 
ceramică
• Suprafeţe ocluzale de 
ceramică
• Margini subgingivale
Margini subgingivale
 Principiul biofuncţional
Principiul biofuncţional
Obi i
Obiective:
1. Protecţia dinţilor vecini/antagonişti  
1,2,3,4
2
2. P
Protecţia părţilor moi adiacente
i ă il i di Protecție
3. Protecţia pulpei
4
4. Protecţia parodontală
Protecţia parodontală
5. Conservarea structurii dentare
6. Prevenirea fracturii dentare

5,6
profilaxie
 Principiul biofuncţional
Principiul biofuncţional
Protecţia dinţilor vecini și a dinților antagoniști
1
1. Desființarea contactului proximal prin tehnica slice cut
Desființarea contactului proximal prin tehnica slice –cut
• Alegerea corectă a instrumentului rotativ
1. piatră diamantată 
2. efilată  lungă/scurtă
3
3. d
de granulație medie/standard
l ți di / t d d
• Direcția corectă a instrumentului – paralelă cu axul de inserție al viitoarei 
proteze.
2. Sprijin adecvat în timpul preparării
3. Vizibilitate optimă (directă/în oglindă) a suprafeței care se prepară

Protecția dinților 
vecini/antagoniști, a 
p
parodonțiului,  și a părților 
ț , ș p ț
moi. 
 Principiul biofuncţional
p ţ
Protecţia pulpei dentare

Menținerea sănătății pulpare la dinții 
vitali

• Prepararea dentară sub anestezie (locală/tronculară periferică)
• Protecția termică: 
1. Răcire adecvată cu jet de apă suficient cantitativ  direcționat pe suprafața de lucru
2. Pauze obligatorii 
3. Presiune minimă necesară a instrumentului rotativ pe suprafața dentară
4. Instrument activ, centrat, adecvat ca marime și granulație
5. Șlefuirea cu turbina cu excepția: 
a. Zonelor de risc pentru deschiderea accidentală a camerei pulpare
b. Dentinei de grosime mai mică de 2mm (risc de aspirare a nucleilor odontoblaștilor și 
de  necroză de coagulare a pulpei dentare)
Protecție termică

Protecție mecanică

P t ți hi i ă
Protecție chimică
 Protecție termică
Protecție termică

1. Răcire adecvată cu jet de apă suficient cantitativ  
direcționat pe suprafața de lucru
2. Pauze obligatorii 
au e ob gato
3. Presiune minimă necesară a instrumentului rotativ pe 
suprafața dentară
4 Instrument activ, centrat, adecvat ca marime și 
4. Instrument activ centrat adecvat ca marime și
granulație
5. Șlefuirea cu turbina cu excepția: 
a Zonelor de risc pentru deschiderea accidentală a 
a. Zonelor de risc pentru deschiderea accidentală a
camerei pulpare (ocluzal, lingual‐frontali, pragul 
cervical, casete/șanțuri proximale)
b Dentinei de grosime mai mică de 2mm (risc de 
b. d ăd ( d
aspirare a nucleilor odontoblaștilor și de  necroză de 
coagulare a pulpei dentare)
6. Reducere minimă necesară: șanțuri de ghidaj, preparare 
anatoformă recomandată, 
 Protecție mecanică
Protecție mecanică

Evitarea vibrațiilor  nedorite a instrumentului în 
ț
contact cu suprafața dentară: 
Piesă centrată, adecvată  ca turație. 
 Protecție chimică
Protecție chimică

Utilizarea corectă a substanțelor 
Utilizarea corectă a substanțelor
caustice, hemostatice, 
dezinfectante utilizate în 
tratamentul cariei simple și
tratamentul  cariei simple și 
parodontal. 

Aplicarea de substanțe chimice pentru curățare și degresare nu aduce 
un beneficiu suplimentar dar pot irita pulpa dentară. 
 Protecția antimicrobiană
Protecția antimicrobiană

EExereza completă a 
l tă
Evitarea 
dentinei cariate
tehnicilor de 
coafaj pulpar

Evitarea
Evitarea 
desicării 
dentinare 

Deschiderea accidentală a camerei pulpare  favorizează 
infectarea imediată a pulpei dentare.
 Factorii care determină /favorizează 
îmbolnăvirea pulpei dentare
• Șlefuirea fără anestezie
Șl f i fă ă t i
• Șlefuirea continuă, fără pauze
• Șlefuirea fără apă sau jetul de apă insuficient, incorect direcționat
• P i
Presiunea exercitată asupra dintelui prea mare
it tă di t l i
• Instrument /piesă descentrată
• Granulație și mărime neadecvată a instrumentului de slefuit
• R d
Reducerea exagerată de smalț /dentină și apropierea la mai puțin  de 2mm de camera 
tă d lț /d ti ă i i l i ți d 2 d
pulpară.
• Deschiderea accidentală a camerei pulpare
• Tehnica gresită de poziționare a instrumentului pe suprafața dentară
Tehnica gresită de poziționare a instrumentului pe suprafața dentară
• Uscarea excesivă a dintelui
• Aplicarea voluntară/accidentală pe dintele preparat de substanțe iritante: perhidrol, apă 
g , , , ,
oxigenată, alcool, clorură de zinc, acid tricloracetic, etc...
• Lipsa protezării provizorii între etapele de tratament. 
• Utilizarea de materiale termoplastice la amprentare
• ț / ț p p /
Tehnici brutale de inserție/desinserție a protezei la proba clinică /fixare finală
 Principiul biofuncţional
p ţ
Deschiderea accidentală a camerei pulpare
Factori determinanți
Factori determinanți
Incidente, accidente, greșeli Factori favorizanţi:
1 Exereza
1. Exereza incompletă a 
incompletă a 1 V
1. Volumul coronar mic (
l l i (incisivi 
dentinei cariate sau tehnci  mandibulari, dinți nanici)
incorecte de exereză)
2. Volumul mare al camerei 
2. Aplicarea  crampoanelor  
p p pulpare (pacienţi tineri)
pulpare ( pacienţi tineri)
pentru pinlay 
3. Leziuni coronare şi 
3. Greșeli la prepararea dintelui tratamente preexistente (carii 
 Lipsa şanţurilor de ghidaj
p ş ţ g j profunde ocluzale, proximale, 
 Şlefuire exagerată obturații în cavități profunde)
 Nerespectarea  4. Patologia parodontală (pungi 
parodontale, afectarea furcației 
morfologiei radiculare)
4. Grosimea  dentinei restante 
este sub 2mm
 Indicațiile devitalizării dintelui 

1. Grosimea dentinei restante sub 2mm
2. Dinţi cu leziuni carioase extinse, sau obturaţii voluminoase : 
sănătatea pulpei dentare poate fi deja afectată/ dentina 
ă ă l id fi d j f ă/ d i
sănătoasă restantă subțire, risc de dechidere a camerei 
pulpare)
3. Preparaţii neconservatoare: coroane mixte, preparaţii cu prag, 
dinţi cu malpoziţii,
4. La protezele fixe care includ  agregarea intraradiculară( RCR, 
coroana de substituție)
5. Deschiderea accidentală a camerei pulpare
6. Apariţia inflamaţiei/necrozei pulpare după prepararea dintelui
Apariţia inflamaţiei/necrozei pulpare după prepararea dintelui
7. Testele de vitalitate indică tendința spre necroza pulpară sau 
sunt negative.  
 Conservarea structurii dure dentare
Conservarea structurii dure dentare

1. Alegerea unei soluții de restaurare protetică cît mai conservatoare: 
 Restaurări parţiale: pinlay, ¾ ,4/5, faţetare
2. Respectarea morfologiei coronare.
p g
 ocluzal şi axial în sens mezio‐distal, 
 relieful concav lingual la dinţii frontali
 pantele caninului
3 Respectarea
3. Respectarea convergenței ocluzale minim posibile pentru tipul de 
convergenței ocluzale minim posibile pentru tipul de
PFU (6‐10 grade‐c. metalică, 10‐22 grade c. Mixtă)
4. Prag supragingival
5. Şlefuire ghidată: şanţuri, treaptă ocluzală, control (reducere minim 
necesară)
ă)
6. Traseul limitei cervicale: concav pe vestibular şi lingual, convex pe 
mezial şi distal
7. Reducerea preventivă în înălţime a porţiunilor dentare subţiri (
p ţ p ţ ţ (sub 
2mm grosime, se evită fractura coronară)
8. Tratament ortodontic preprotetic (permite corectarea poziției dintelui pe 
arcadă fără a fi necesară reducerea accentuată de țesuturi dure dentare pentru 
acest scop. )
Conservarea structurii dure dentare
Conservarea structurii dure dentare

Reducerea ocluzală trebuie să respecte morfologia 
 6 Protecţia parodonţiului marginal
6. Protecţia parodonţiului marginal
Obiective
bi i : 
1. p
Refacerea contactului proximal
2. Refacerea ambrazurilor
3
3. Contur coronar adecvat
Contur coronar adecvat
4. Limita cervicală ideal supragingivală
5. Adaptarea marginală precisă
6
6. Relaţii ocluzale funcţionale
Relaţii ocluzale funcţionale
 Protecţia parodonţiului marginal
Protecţia parodonţiului marginal
1. Refacerea contactului proximal:
Contact prea strâns: inserție dificilă sau
Contact prea strâns: inserție dificilă sau 
imposibilă a protezei fixe
C
Contact prea slab sau inexistent: permite 
l b i i i
pătrunderea alimentelor interdentar cu 
lezarea papilei (inflamație gingivală, 
acumulare de placă‐tartru
acumulare de placă tartru interdentar)
interdentar)
 Protecţia parodonţiului marginal
Protecţia parodonţiului marginal
2 Refacerea ambrazurilor 
2. R f b il
 Spațiu pentru papilă (ambrazură gingivală)
 Poziția/ suprafața contactului proximal
Poziția/ suprafața contactului proximal
 Rezultă din modelarea corectă în laborator. 
 ocluzală‐permite stabilirea unor relații ocluzale
ocluzală‐permite stabilirea unor relații ocluzale 
corecte. 

3. Contur axial coronar  adecvat:
 Curbura mezio‐distală
 Convexitatea cervico‐ocluzală
 Reducere suficientă axială
 Protecţia parodonţiului marginal
Supraconturarea axială  
• Cauze: 
C
1. Prepararea insuficientă a feţelor axiale
2 Repoziţionarea protetică a dintelui fără redresare 
2. Repoziţionarea protetică a dintelui fără redresare
ortodontică 
3. Lipsa de reproducere pe suprafața vestibulară a şanţului 
i t
interradicular  la molari.
di l l l i
4. Pragul cervical nu respectă traseul paralel cu festonul 
g g
gingival. 
5. Pragul cervical este insuficient preparat. 
• Efecte: 
1. Inflamație gingivală prin retenție de placă 
2. Hiperplazie gingivală 
Reducerea axială suficientă!
Reducerea axială suficientă!

Reducere insuficentă vestibulară:

Reducere insuficentă vestibulară: 
A. Grosime insuficientă. B. supraconturare
 Protecţia parodonţiului marginal
Protecţia parodonţiului marginal
4. Limita cervicală ideal supragingivală.
• Nu se traumatizează parodonțiul marginal la 
Nu se traumatizează parodonțiul marginal la
preparare, amprentare, adaptare. 
• Prepararea facilă permite exactitate și 
P f ilă i i i
adaptare marginală superioară (vizibilitate 
pentru acces și control)
 Protecţia parodonţiului marginal
Protecţia parodonţiului marginal
5. Adaptarea marginală
5 Ad t i lă
• Contribuie la profilaxia cariei marginale
• Hiatusul dento‐protetic:
Hi t l d t t ti
– ≤ 10µ pentru margini de metal
– ≤ 50µ
≤ 50µ pentru
pentru margini de ceramică
margini de ceramică
• Finisarea limtei cervicale: netedă sau şi bizotată
• Cauzele adaptării marginale deficitare:
Cauzele adaptării marginale deficitare:
• Limita cervicală a preparației imprecisă prin preparare neadecvată
• Amprentare inexactă
• E
Execuție tehnică imprecisă în laborator.
ți t h i ă i i ăî l b t
• Fixare în condiții improprii: lipsa izolării dintelui, greșeli la tehnica 
de fixare
Protecţia parodonţiului marginal
Protecţia parodonţiului marginal
Geometria limitei cervicale

A.pană, B. Muchie de cuţit, C. Chamfer, 
D‐G praguri în unghi bine exprimat

H‐M imagini de microscopie 
elctronică
 Topografia limitei cervicale
avantaje
Limita cervicală subgingivală
Limita cervicală subgingivală Pragul supragingival
Pragul supragingival

• Permite ascunderea coleretei 
metalice la coroanele mixte
metalice la coroanele mixte  • Acces și vizibiltate la 
subgingival preparare, amprentare, în î
• Asigură estetica  toate fazele de lucru. 
corespunzătoare la persoanele 
p p • Permite conservarea 
Permite conservarea
cu linia surâsului deasupra liniei  suplimentară de țesut dur 
coletului la toate PFU 
fizionomice dentar. 
• A i ă t ți
Asigură retenție suplimentară 
li t ă • Oferă protecție parodontală
Oferă protecție parodontală
preparației • Igienizarea se face ușor 
• Realizează profilaxia cariei  datorită accesului cu peria 
marginale
marginale  d
dentară pe joncțiunea 
ă j i
• Protejează coletul dentar la  dento‐protetică. 
dinții cu hiperestezie dentinară .
 Topografia limitei cervicale
dezavantaje
Limita cervicală subgingivală cu/fără prag
Limita cervicală subgingivală cu/fără prag  Li it
Limita cervicală supragingivală
i lă i i lă
• Accesul clinic dificil la preparare, 
amprentare controlul adaptării
amprentare, controlul adaptării  • Nefizionomică 
Nefizionomică
marginale.
 mai ales în regiunea frontală cu 
(vizibilitate redusă datorită poziției  linia surâsului înaltă
dintelui, sângerării gingivale)
g g g )
• Potențial risc de lezare a inserției  • Favorizează apariția cariei 
ă
epiteliale în tehnici greșite de  marginale la joncțiunea 
preparare, amprentare , probă 
sau adaptare, cimentare (margini 
d t i t ( i i dento‐protetică
dento‐protetică 
prea lungi, taioase)  mai ales la pacienții cu igienă 
• Posibile erori în fazele de lucru orală necorespunzătoare și risc 
de carie crescut
de carie crescut. 
• Scade forma de retenţie
 Indicațiile pragului supragingival
Indicațiile pragului supragingival
1 Când nu afectează fizionomia 
1. Când
â nu afectează
f ă ffizionomia
 Dinți posteriori
 Coroana metalică (totală sau 4/5)
2 Când zona de colet dentară este indemnă clinic 
2. Când zona de colet dentară este indemnă clinic
 Necesară pentru realizarea corectă a pragului și plasarea 
marginii coroanei în țesut dentar sănătos nu în material de 
restaurare. 
3. Când retenţia şi rezistenţa preparaţiei sunt asigurate 
 Prin volumul și înălțimea preparației (vezi indici morfologici 
coronari)
4 La dinți cu probleme parodontale:
4. L di ți bl d t l
 furcația radiculară expusă clinic,  
 dinți cu pungi parodontale, 
 dinți la care s au efectuat intervenții chirurgicale parodontale
dinți la care s‐au efectuat intervenții chirurgicale parodontale. 
5. La pacienți cu igienă orală corectă 
6. Când nu există risc major de carie, recidivă de carie.  
 Indicațiile pragului subgingival
Indicațiile pragului subgingival
1 Cerințe estetice 
1. C i ț t ti
 (restaurarea dinților frontali/vizibili)
2 Asigurarea
2. Asigurarea unei forme de retenție și rezistență 
unei forme de retenție și rezistență
corespunzătoare preparației
 Dinți cu volum coronar mediu/mic și înălțime medie/mică
3. La dinți cu contactul proximal deplasat apical
4. La dinți cu leziuni cervicale active sau tratate: carie, 
abfracție eroziune distrofie
abfracție, eroziune, distrofie
5. La dinți cu hiperestezie dentinară de colet. 
6. La pacienți cu igienă orală defectuoasă (indice de placă 
La pacienți cu igienă orală defectuoasă (indice de placă
crescut)
7. La pacienți cu indice de carie crescut
 P
Pragul supragingival
l i i l
Reducere axială corectă, cu 
respectarea ambrazurilor. Prag 
supragingival: A şi B
p g g ş B
B
B
A

C. Prepararea corectă 
axială cu redarea
axială cu redarea 
şanţului interradicular
C
 Pragul supragingival
Pragul supragingival

Preparare cu prag supragingival
 I di ţiil
Indicaţiile pragului subgingival
l i b i i l

A B

A. Includerea unei restaurări anterioare, B. Extindere apicală pentru spaţiu proximal 
suficient.C şi D ascunderea coleretei metalice.
 Pragul subgingival
Pragul subgingival
Condiții favorizante pentru lezarea inserţiei epiteliale
Condiții favorizante pentru lezarea inserţiei epiteliale

• Marginea PFU prea lungă, din dorinţa de a acoperi o 
restaurare cervicală sau o zonă de fractură.
i lă ăd f ă
• Când se doreşte creşterea retenţiei preparaţiei prin alungirea 
excesivă a bontului
• Tehnici greşite de preparare a pragului: 
– Nerespectarea traseului festonului gingival
– Deraparea instrumentului
Deraparea instrumentului
– Turaţie mare
• Tehnici greşite de evicţiune gingivală sau de gingivectomie
• Manevre intempestive de inserţie a PFU (la probă sau la 
M i t ti d i ţi PFU (l bă l
fixare)
 Tipuri de praguri şi indicaţii
Tipuri de praguri şi indicaţii
• Chamfrein
Ch f i (fr.)/chamfer
(f )/ h f (engl)
( l)
– Prag rotunjit pentru coroana metalică totală sau 4/5 porţiunea 
linguală la Weiser)
– Grosime :
• 0.2‐ 0.3mm (aliaje Cr‐Ni, Cr‐Co)
( j
• 0.5‐0.7mm (aliaje nobile ))
– Bizotat (opţiune pentru aliajele de aur când se face brunisarea 
marginii coroanei în timpul cimentării)
– Avantaje: 
Avantaje:
• Conservator, 
• hiatus dento‐protetic mic
• adaptarea marginală bună ( grosime mică a filmului de ciment de 
adaptarea marginală bună ( grosime mică a filmului de ciment de
fixare)
– Topografie: Supra/subgingival 
 Pragul chamfrein
Pragul chamfrein

Chamfrein pentru coroana metalică

Chamfrein pentru coroana metalică
Chamfrein pe faţa linguală pentru coroana Weiser
Poziţia instrumentului: A. Corect, B.C. 
ţ ,
Incorect

C
 Tipuri de praguri şi indicaţii
Tipuri de praguri şi indicaţii
• Long chamfer (engl.) 
h f ( l)
• Coroana jacket ceramică
• Fațeta vestibulară ceramică
F ț t tib l ă i ă
• Descriere. 
– Prag ovalar de dimensiuni corespuzătoare tipului de PFU 
g p p
– Nebizotat
– Subgingival.

• En congé (fr.) rotunjit 
• coroana acrilică, 
coroana acrilică
• coroana mixtă metalo‐compozit 
, g g ,
• Descriere: 0.8‐1.5mm, subgingival, 
 Tipuri de praguri şi indicaţii
Tipuri de praguri şi indicaţii
• Pragul în unghi drept bine exprimat ( varianta clasică )
Pragul în unghi drept  bine exprimat ( varianta clasică )
– Coroana jacket ceramică
– Fațeta vestibulară ceramică
• Descriere : prag uniform pe toate feţele de 1mm lăţime, nebizotat , subgingival 
traseu paralel cu festonul gingival.
l l f l i i l
– Coroana metaloceramică 
• descriere : prag de lățime 0,8‐1,5mm (mai lat pe vestibular) inclusiv în varianta but‐
joint pentru ceramica de colet aplicată direct pe prag. Subgingival, cu traseu paralel 
cu festonul gingival. Bizotare facultativă
f t l i i l Bi t f lt ti ă
• Pragul în unghi obtuz 
– Coroana metaloceramică 
– Variantă  indicată la dinții cu leziuni de abfracție, ce permite economia 
Variantă indicată la dinții cu leziuni de abfracție ce permite economia
de țesut dur la realizarea pragului. 
– Variantă pentru situațiile clinice care reclamă estetică maximă și 
p ( g
coletul dentar este expus în surâs. ( marginea metalică este mai 
subțire și grosimea ceramicii la colet mai mare.))
– Bizotare facultativă
Ti i d
Tipuri de praguri
i

Prag în unghi dreept bine exxprimat.
Prag în unghi drept 
bizotat
 Protecția parodonțiului marginal
6.Relații  ocluzale funcționale
• Echilibrare ocluzală preprotetică obligatorie!!
• Prepararea suficientă a zonelor implicate în 
funcţionalitatea ocluzală 
– Cuspizii de sprijin
– Zona de contact ocluzal pe fața linguală la frontalii maxilari
– Marginea liberă la dinții frontali
g ț
• Preparare şi modelare diagnostică în ceară în cazurile 
complexe.
 Prevenirea fracturii dentare
Prevenirea fracturii dentare
• Reducerea în înălţime a dinților cu pereți 
ț (g ) p p p
subțiri (grosime ≤ 2mm) în etapa de preparare 
• Finisarea corectă a muchiilor de întâlnire 
dintre pereţi (eliminarea ungiurilor ascuțite)
dintre pereţi (eliminarea ungiurilor ascuțite)
• Finisarea corectă a pragului (netezire/ bizotare 
pentru eliminarea prismelor de smalţ 
nesusţinute)
 Principiul biomecanic
Principiul biomecanic

Retenție Stabilitate 

Rezistență 
structurală
 Forma de retenţie
Forma de retenţie
Totalitatea mijloacelor care asigură menţinerea PFU pe 
câmpul protetic (care se opun desprinderii în axul de 
inserţie)
 Principiul biomecanic
Factorii care condiționează retenția
1
1. Intensitatea și direcția forţelor de desinserţie
Intensitatea și direcția forţelor de desinserţie
 Alimente lipicioase, gravitația
 Forțe ocluzo‐cervicale care determină instabilitate (Bruxism și alte parafuncții) 
2. Conicizarea preparaţiei:
 6‐10 grade optimă, ideală
 Peste 22 grade se impune realizarea de retenții suplimentare: șanțuri, casete, fixare adezivă, coroane 
solidarizate. 
3. Mărimea suprafaţei de retenţie: 
 Creșterea retenției la dinții cu înălțime coronară mică prin preparații adiționale, agregare intracoronară sau 
radiculară, prag subgingival, gingivectomie sau extruzie ortodontic 
 diferă în raport cu gradul de acoperire coronară (totală, parțială,)
4. Forma geometrică a preparației
 Ax unic de inserție  retenție maximă. 
5. Concentraţia de stress la interfața preparație‐ciment de fixare 
 se diminuă prin eliminarea muchiilor ascuțite ale preparației (rotunjirea muchiilor)
se diminuă prin eliminarea muchiilor ascuțite ale preparației (rotunjirea muchiilor)
6. Rugozitatea suprafeţelor preparației finale înainte de cimentare
7. Calitatea și grosimea filmului materialului de fixare
 Rășinile adezive , cimenturile FOZ și CIS cele mai indicate
 Filmul de ciment: grosime minimă:
 ≤ 10µ pentru margini de metal
 ≤ 50µ pentru margini de ceramică
Convergența ocluzală
Convergența ocluzală
 Forma de retenţie
Forma de retenţie
Convergență exagerată
g ț g A. Ax unic.  B. Ax multiplu
p

Casete și șanțuri adiționale Bont retentiv. Inserție imposibilă
 Stabilitate

Rezistență structurală
Rezistență structurală

Rezistență la deformare și uzură

Rezistență la deformare și uzură

FORMA DE REZISTENŢĂ
 Forma de rezistență Stabilitatea
Forma de rezistență‐Stabilitatea 
• St
Stabilitatea PFU pe preparație previne decimentarea și 
bilit t PFU ți i d i t i
desprinderea protezei de pe preparație prin efectul de pivotare sau 
torsionare generat de solicitările ocluzo‐cervicale pe direcții oblice 
sau orizontale care apar în masticație sau în timpul parafuncțiilor
sau orizontale care apar în masticație sau în timpul parafuncțiilor.
• Din fericire cele mai multe forțe ocluzo‐cervicale sunt verticale de 
compresiune în stratul de ciment. 
• Dacă direcția forţei este cuprinsă în perimetrul restaurării nu apare 
D ă di ți f ţ i t i ăî i t l t ă ii
bascularea iar preparația  preia toate solicitările.
• Dislocarea se realizează prin efectul de pârghie dacă direcţia forţei 
este în afara perimetrului de sprijin. Bascularea/ torsionarea  
î f i l id iji B l / i
protezei se realizează în jurul unui centru de rotație, numit punct 
fulcrum,( punctul de la marginea restaurării cel mai apropiat de 
linia de acţiune a forţei)
linia de acţiune a forţei). 
•
 Forma de rezistenţă
Factorii care influenţează stabilitatea
Factorii care influenţează stabilitatea

Lungimea bontului
Asigură o zonă de stabilitate mare  Tipul restaurării
Tipul restaurării
extinsă spre cervical Coroana metalică
Coroana mixtă                        
Di
Diametrul bontului
t lb t l i C
Coroana 4/5
4/5
Onlay. Fațetă vestibulară
Invers proporţional cu stabilitatea
• Bont scurt şi gros stabilitate 
deficitară Materialului de 
Materialului de
( şanţuri și casete proximale)
• Bont scurt şi subţire →stabilitate  fixare
bună
Răşini adezive
Ră i i d i
FOZ (ciment fosfat de zinc)
CIS (ciment ionomer de sticlă)
Convergenţa ocluzală
Convergenţa ocluzală ZOE (ciment oxid de zinc eugenol)
ZOE (ciment oxid de zinc eugenol)
Invers proporțională cu stabilitatea. 
 Prevenirea deformării
restaurării
Rezistenţă ocluzală Bizotarea cuspidului activ

Prepararea ocluzală trebuie să asigure suficientă grosime materialului de 
restaurare
 Prevenirea deformării
restaurării
1. Grosime insuficientă 2. Interferenţă ocluzală

Bizotarea versantului extern al cuspidului activ asigură grosime suficientă 
Bizotarea versantului extern al cuspidului activ asigură grosime suficientă
materialului de restaurare
Reducerea insuficientă vestibulară
Reducerea insuficientă vestibulară

A Grosime insuficientă B. supraconturare

A. Grosime insuficientă.  B supraconturare
 Rezistenţa structurală
Rezistenţa structurală 

1. Grosimea optimă a restaurării
• Reducerea suficientă de ţesuturi dure dentare : suficientă la nivelul 
cuspizilor de sprijin lingual la frontalii maxilari incizal la frontali
cuspizilor de sprijin, lingual la frontalii maxilari, incizal la frontali, 
măsuri suplimentare în parafuncţii
• Nu supraconturare
2. Ramforsarea preparaţiei cu şanţuri/casete
 Factori care asigură rezistenţa structurală
g ţ

Materialul de restaurare Aspectul marginilor 
restaurării
• Aliaje de aur  p I şi II → 
incrustaţii • Suficient de groase
• Aliaje de aur 
Aliaje de aur p III şi IV → PFU 
p III şi IV → PFU • Plasate în afara 
Plasate în afara
şi PPF contactului ocluzal
• Aliaje nenobile → PPF lungi
• Alegerea în raport cu suprafaţa  Calitatea execuţiei tehnice
ocluzală a dinţilor antagonişti: 
smalţ, acrilat, compozit, metal, • Turnare
smalţ, acrilat, compozit, metal, 
ceramică • Finisare
• Legătura metal‐ceramică
 Principiul estetic

Obiective
•Grosime maximă de ceramică
Vi ibilit t i i ă t l l i
•Vizibilitate minimă a metalului
•Suprafeţe ocluzale de ceramică
•Margini subgingivale
 P i i i l t ti
Principiul estetic

Total fizionomic Parțial fizionomic
• Coroana
Coroana Weiser metalo‐
Weiser metalo
ceramică, metalopolimerică
• Restaurări parţiale metalice: 
• restaurări integral ceramice pinlay, ¾, 4/5, 
/

• restaurări metalo‐ceramice
Nefizionomic
Nefizionomic 
• restaurări integral polimerice • Coroane de înveliş totale 
• (compozit, polisticle,acrilat) metalice
• restaurări metalo‐polimerice • Coroana ecuatorială
 Principiul estetic
Principiul estetic
Factori de care depinde rezultatul estetic 
ţ
obţinut

1. Examinarea clinică atentă, în detaliu
2. Cunoaşterea dorinţelor pacientului
3. Aspectul facial în repaus, în surâs, în fonaţie
4. Integrarea morfofuncţională şi ocluzală a restaurării
g ţ ş
5. Gradul de igienă orală
6. Alegerea culorii şi protezare provizorie
 Principiul estetic
p
particularități de preparare a dintelui
Coroana jacket ceramică și coroana 
metaloceramică Fațete ceramice 
• Reducere suficientă de țesuturi dure  vestibulare
ib l
dentare. Incizal și ocluzal ideal 2mm.  • Prag subgingival
• p p
Preparare vestibulară în 2 planuri
• Extinderea proximală la 
• Reducerea vestibulară în 2/3 incizale  nevoie
i
după un plan care să asigure 
grosimea necesară pentru estetică. 
• Evitarea supraconturării axiale

• Refacerea prin DCR cu pivoți de 
sticlă/ceramică și materiale fizionomice
• g g g
Pragul subgingival  Coroane 4/5 și ¾ 
Coroane 4/5 și ¾
• de lățime recomandată
• Formă adecvată  • Menţinerea punctului de 
contact vestibular
• Prepararea feţelor proximale 
Prepararea feţelor proximale
convergentă lingual 
 Principiul estetic
Notă!!
î
în cazul dinților cu retracție gingivală restaurările 
l di il i i i lă ă il
estetice se asociază cu intervenții chirurgicale de 
repoziționare a coletului clinic prin acoperirea 
defectului cu lambou de vecinătate
defectului cu lambou de vecinătate. 
Biofuncțional

Estetic
Estetic 

Biomecanic