Studiul mişcărilor mandibulare

Studiul mişcărilor mandibulare
 Studiul mişcărilor mandibulare
Studiul mişcărilor mandibulare
• Metode și tehnici ce utilizează dispozitive 
d i h i i ili ă di ii
intraorale și extraorale. 
• Fiecare punct de pe mandibulă are propria sa 
ș
mișcare. 
• Metoda Posselt (1950): studiul unui punct 
unic situat la contactul dintre unghiurile
unic , situat la contactul dintre unghiurile 
mezio‐incizale ale incisivilor centrali 
mandibulari numit punct interincisiv
mandibulari, numit punct interincisiv 
mandibular.
Bicuspoidul lui Posselt
Bicuspoidul lui Posselt
 Clasificare
(Schilingburg) 
• Mișcări efectuate după un ax orizontal
i ăi f d ă i l
• mișcări în plan sagital
• Ex. Rotația pură a condililor în RC (ABT este axa 
orizontală de rotație ce unește centrele condiliene)
• Mișcări efectuate după un ax vertical
Mi ă i f t t d ă ti l
• Mișcări în plan orizontal
• Ex. Lateralitate dreapta /stânga. (axul de rotație este 
L li d / â ( ld i
vertical și trece prin condilul lucrător (pivotant) 
• Mișcări efectuate după un ax sagital 
Mișcări efectuate după un ax sagital
• Deplasarea anterioară a condilului nelucrător 
 Mişcările mandibulei
Mişcările mandibulei
• Fiecare punct de pe mandibulă are o traiectorie unică.
Fi td dib lă t i t i i ă
• Clasificare (Ioniță, Petre):
• Mişcări
– simple: rotaţie şi translaţie
– complexe
• Mişcări în plan sagital/frontal/orizontal
• Mişcări
Mi ă i
– voluntare/comandate
– Reflexe/automatizate (marea majoritate funcţionale)
• Mişcări
Mişcări 
– Limită
– Funcţionale
Mişcări
– Cu contact dento‐dentar: propulsia, lateralitatea,retropulsia
– Fără contacte dento‐dentare: Deschiderea gurii
Determinanţii mişcărilor mandibulare
Determinanţii mişcărilor mandibulare
• Definiţie: factori ce determină amplitudinea şi 
ţ ş
direcţia mişcărilor mandibulare
• Clasificare:
• Determinantul anterior
Determinantul anterior
• Determinantul posterior
• Determinantul neuro‐muscular
D t i t l l
Determinanţii mişcărilor mandibulare
Determinanţii mişcărilor mandibulare
Determinantul anterior
• Determinant anatomic
Determinant anatomic
• Arcadele dentare în întregime
• Determină mai ales direcţia de mişcare.
• Factor variabil se modifică prin carie migrări
Factor variabil, se modifică prin carie migrări, 
tratamente restauratoare,
 Determinantul anterior
Determinantul anterior
• Dinții posteriori (PM șiM) asigură stopurile 
g ( )p ț
ocluzale la închiderea gurii în IM (RC) pozițiile 
centrice. 
• Dinții anteriori (incisivii și caninii) asigură 
Dinții anteriori (incisivii și caninii) asigură
conducerea dentară în mișcările excentrice: 
propulsia și lateralitatea. 
l l l
 Rolul dinților frontali

• Inițiază masticația, realizează incizia.
• Fonație
• Susținerea buzelor
• Estetică
• Ghidează mișcările excentrice:
Ghidează mișcările excentrice:
• propulsia –ghidajul anterior GA
• Lateralitatea‐
Lateralitatea ghidajul canin (ideal)
ghidajul canin (ideal)
Determinanţii mişcărilor mandibulare
Determinanţii mişcărilor mandibulare
Determinantul posterior
D t i t l t i
• Articulaţiile temporo‐mandibulare
• Determinant anatomic
Determinant anatomic 
• Determină amplitudinea maximă a mişcărilor (mişcări 
/ ) , ,
maxime/limită). DM, LM, PM. 
• Poate influența și direcția unor mișcări, prin 
particularitățile morfologice ale structurilor ATM: 
• Factor relativ fix (nu poate fi modificat decât de 
l i fi ( fi difi d â d
patologia articulaţiei, traumatic sau chirurgical). 
ț p
Intervențiile terapeutice ale medicului dentist nu 
modifică caracteristicile anatomice ale acestui 
determinant. 
 Determinanţii mişcărilor mandibulare
Determinanţii mişcărilor mandibulare
Determinantul neuromuscular
D t i t l l
• Muşchii masticatori:
• Maseter
• Temporal
• Ptrerigoidieni
• Muşchii limbii
h l b
• Muşchii cefei şi muşchii gâtului(cervico‐dorsali)
• Muşchii suprahioidieni
h h d
• Muşchii infahioidieni
• Toţi muşchii implicaţi în menţinera posturii generale 
h l î l
a corpului
 Determinanţii mişcărilor mandibulare
Determinanţii mişcărilor mandibulare
Determinantul neuromuscular
D i l l
• Efectorul mişcărilor mandibulare 
• Sub coordonare 
• Centrală →  mişcările voluntare 
• periferică → mişcările reflexe/automa
if i ă → i ă il fl / t zate
t
• Determină amplitudinea şi direcţia mişcării
• Se modifică prin patologie: paralizie, spasme, leziuni 
S difi ă i t l i li i l i i
structurale
• Limitează prin contracţie amplitudinea mişcărilor 
Li it ă i t ţi lit di i ă il
maxime permise de ATM la mişcări funcţionale
 Concluzii
• ATM permit mișcări maxime ale mandibulei, 
efectuate de mușchi, care limitează amplitudinea 
la mișcări funcționale, specifice funcțiilor ADM.
• Direcția de mișcare este influențată în cea mai 
Direcția de mișcare este influențată în cea mai
mare parte de dinți, dar într‐o mai mică măsură și 
de ATM
de ATM. 
• Mișcările excentrice de referință sunt: propulsia și 
l
lateralitatea mandibulei, retropulsia. 
li dib l i li
Aria mişcărilor maxime. Aria mişcărilor funcţionale: masticaţie (1), 
fonaţie
 Deschiderea/închiderea gurii
Deschiderea/închiderea gurii
• Pornind din RC, se realizeză în 2 etape:
• În RC pe o distanţă de 20mm(deschidere în axa balama terminală)
• În afara poziţiei de RC, până la deschiderea maximă(DM) 
Î f d â ăl d hd ă( )
• Contactele dento‐dentare pot modifica mişcarea de 
î hid ( li
închidere(ocolirea obstacolului ocluzal→spasme 
b l l i l l→
musculare, patologie articulară
 RC IM PM
CCP
RC relația centrică
IM intercuspidarea 
H maximă
CCP cap la cap în 
propulsie
PM propulsie 
maximă
DM RC –H deschiderea 
în ABT 
RC și IM pot coincide sau  DM deschidere 
pot fi diferite maximă a gurii

Diagrama sagitală Posselt

Diagrama sagitală  Posselt
 Propulsia mandibulei cu contacte dento‐
dentare
• SSe studiază din IM până în poziția CCP.
t di ă di IM â ă î iți CCP
• Traseul IM‐CCP (diagrama de mișcări în plan 
sagital) reprezintă traseul corespunzător 
i l) i ă l ă
mișcării de retropulsie CCP‐IM, efectuat de 
punctul interincisiv mandibular după incizia
punctul interincisiv mandibular după incizia 
alimentelor. 
• Traseul poate fi influențat de determinanți 
Traseul poate fi influențat de determinanți
prin:
• Înclinarea
Înclinarea sagitală a pantei condiliene (ATM)
sagitală a pantei condiliene (ATM)
• Înclinarea pantei incisive, overjet, overbite (GA‐
componentă a determinantului anterior)
Carateristici morfologice ale ATM cu influenţă asupra 
mişcărilor mandibulei
mişcărilor mandibulei 
propulsia
•Ghidajul condilian : abrupt→mişcări
abrupt→mişcări ample pe verticală
• : lin →mişcări ample pe orizontală

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie – 2/21

 Caracteristici morfologice la dinţii frontali
care influențează traiectoria IM‐CCP

incisivă→abruptă
•Panta incisivă abruptă/lină
/lină

•Overbite (acoperire în plan vertical)

•Overjet (acoperire în plan sagital)

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –– 3/21
Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie 
Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –– 6/21
Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie 
 Propulsia mandibulei cu contacte 
dento‐dentare
• C
Conducerea dentară în propulsie este realizată în mod 
d d t ăî li t li tă î d
normal de incisivi și se numește ghidaj anterior (GA)
• GA este glisarea fiziologică a marginilor libere ale incisivilor 
g g g
mandibulari pe panta incisivă pe traseul IM‐CCP și invers 
CCP‐IM (retropulsie)
• Regiunea incisivă este considerată partea lucrătoare, 
Regiunea incisivă este considerată partea lucrătoare
pentru actul inciziei iar zona laterală este partea 
nelucrătoare. 
• Mișcarea fiziologică este de retropulsie. 
• GA ideal se realizează cu toți 8 incisivii.
• Se admite ca funcțional un GA la care participă minim 2 
S d it f ți l GA l ti i ă i i 2
incisivi maxilari și antagoniștii, preferabil situați de o parte 
și de alta a liniei mediene.
 Obstacole ocluzale în propulsie
Obstacole ocluzale în propulsie
• Se consideră patologice următoarele situații:
id ă l i ă l i ii
g
• 1. GA realizat de un singuri incisiv maxilar, 
numit ILP, sau susținerea poziției CCP de un 
g g (
singur incisiv maxilar cu antagonistul. (contact 
prematur lucrător în propulsie) 
• 2. Contactele ocluzale la dinții laterali atât pe 
2 Contactele ocluzale la dinții laterali atât pe
traseu IM‐CCP (INLP), cât și în poziția finală 
CCP (contacte premature nelucrătoare în
CCP. (contacte premature nelucrătoare în 
propulsie)
I t f
Interferenţă nelucrătoare în propulsie(INLP)→DUML
ţă l ăt î l i (INLP)→DUML
Versantele distale ale cuspizilor linguali maxilari și versantele meziale ale 
foselor /crestelor antagoniste. 
Versantele meziale ale cuspizilor vestibulari mandibulari și versantele distale 
ale foselor/crestelor antagoniste de la dinții maxilari
ale foselor/crestelor antagoniste de la dinții maxilari. 
 Propulsia mandibulei cu contacte 
dento‐dentare
• Cine poate modifica ghidajul anterior  ?
• Rapoartele ocluzale la nivelul dinţilor frontali
Rapoartele ocluzale la nivelul dinţilor frontali
• Ocluzia labiodontă
• Ocluzia inversă
Ocluzia inversă
• Inocluzia sagitală
• Inocluzia verticală
Inocluzia verticală
• Obstacole ocluzale în regiunea laterală
• Contact prematur în RC
• Fenomenul Thielemann
Lateralitatea mandibulei cu contacte 
Lateralitatea mandibulei cu contacte
dento‐dentare
Partea lucrătoare: Partea nelucrătoare
Condilul pivotant
Condilul pivotant Condilul orbitant
dl l b
mişcarea Bennett unghiul Bennett
Translaţie laterală Proiecţia în plan orizontal a 
traiectoriei în propulsie (TP) 
şi a traiectoriei în
şi a traiectoriei în 
lateralitate(TL) a condilului 
orbitant
 Mişcarea Bennett
Mişcarea Bennett
• Se înscrie într‐un con cu unghiul de 60 de 
g
grade, deoarece direcţia de mişcare poate fi:
ţ ş p
• Postero‐superioară
• Rectilinie în planul frontal
p
• Antero‐inferioară
Factorii care influenţează mişcarea 
B
Bennett
tt
•Morfologia peretelui medial la nivelul condilului orbitant
•Ligamentul temporo
temporo--mandibular la nivelul condilului pivotant

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –– 11/21
Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie 
Di
Direcţia mişcării
i i ă ii Bennett
B

Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie –– 13/21
Catedra de Protetică Dentară Fixă şi Ocluzologie 
 Lateralitatea mandibulei cu contacte 
dento‐dentare
• Se studiază pe diagrama frontală
S di ă di f lă
• Conducerea dentară: 
• Ghidaj canin
Ghidaj canin
• Ghidaj antero‐lateral →IL şi C sau IC IL C
• Ghidaj de grup : →lateral (toţi dinţii laterali)
→complet( C şi toţi dinţii laterali)
→complet( C şi toţi dinţii laterali)
→incomplet( C şi 2, 3 dinţi laterali succesivi: ex. C PM1 PM2, 
C PM1 PM2 M1
• Situaţii patologice: 
Sit ţii t l i
• Orice altă combinaţie care nu corespunde cu situaţiile de mai sus
– Contactele de pe partea lucrătoare→ILL sau contacte premature lucrătoare 
– Contactele de pe partea nelucrătoare →INLL sau contacte premature 
nelucrătoare
Lateralitatea mandibulei cu contacte 
dento‐dentare
Interferenţă lucrătoare în 
lateralitate(ILL)→BULL
Interferenţă nelucrătoare în 
lateralitate(INLL)→LUBL
Bicuspoidul lui Posselt
Bicuspoidul lui Posselt