Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIOLOGIE Suport de Curs Clasa A XI-aFR
BIOLOGIE Suport de Curs Clasa A XI-aFR
SUPORT DE CURS
CLASA a XI-a F.R.
PROF. SAGAREL MADALINA
SISTEMUL NERVOS
Corp celular
Neuronul dendrite – scurte si ramificate
Prelungiri
axon – unic, lung, se termina cu butoni terminali
- la exterior prezinta 3 teci cu rol de protective
ganglioni nervosi
2. dupa functie
glande exocrine
glande endocrine
2. Functia de conducere – este realizata de substanta alba, formata din fibre ascendente
(senzitive) si descendente (motorii).
ANALIZATORII
Analizatorii - sisteme care au rolul de a recepționa, conduce și transforma în senzații
specifice excitațiile primite din mediul extern sau intern. Ei contribuie la realizarea integrării
organismului în mediu și la coordonarea funcțiilor organismului.
Analizatorii sunt sisteme morfologice care:
- sesizează prin receptori specifici, modificările din mediul extern și intern, ce acționează
asupra organismului;
- conduc impulsurile nervoase în ariile corticale corespunzătoare;
- realizează analiza și sinteza impulsurilor nervoase determinând formarea de senzații specifice;
- au un plan unic de organizare, fiecare fiind alcătuit din trei segmente: periferic(receptor),
intermediar (de conducere) și segmentul central.
Tipuri de analizatori:
- analizatorul visual
- analizatorul acustico – vestibular
- analizatorul cutanat
- analizatorul olfactiv
- analizatorul cutanat
1. Analizatorul vizual
Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.Vederea
are un rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in
activitatile specific uman.
Analizatorul visual are urmatoarea structura:
a)Segmentul receptor este inclus in globul ocular.
Globul ocular este constituit din :
- invelisuri
- aparatul optic
- sistemul fotoreceptor
Invelisurile globului ocular:
- tunica fibroasa,sclerotica,este o formatiune conjunctiva,alba la exterior ,cu rol protector.Pe ea
se insera musculatura extrinseca a globului ocular(drept-superior,inferior si intern,oblic
inferior,drept lateral,oblic superior)
- tunica vasculara,coroida,este pigmentata si vascularizata. Are functii trofice si confera
interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.Din ea se constituie in partea anterioara a
globului ocular irisul si corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular)cu fibre circulare
si radiare.
d)Segmentul de conducere
Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retina. Dendritele
acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.
Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene.Axonii lor formeaza
nervii optici.
La nivelul chiasmei optice se incruciseaza axonii care provin din jumatatile nazale ale
celor doua retine. Din chiasma optica pornesc apoi doua fascicule denumite tracturi optice pana
la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron.Axonii neuronilor
metatalamici de releu au proiectie corticala.
Din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III,IV,VI spre
maduva cervico-dorsala,spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA.Acestea constituie
caile reflexelor optice de orientare,adaptare si acomodare.
e)Segmentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de alta
a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.In jurul acesteia, exista zona de asociatia
vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si
asigura memoria vizuala
Caile optice
2. Analizatorul acustico-vestibular
b) Urechea medie este situata intr-o cavitate a osului temporal. Contine aer la presiune
atmosferica.
Spre partea exterioara prezinta membrana timpanica, iar spre partea interna prezinta
fereastra ovala si fereastra rotunda, ambele acoperite cu membrane. intre membrana timpanica si
membrana ferestrei ovale se afla un lant articulat de trei oscioare: ciocanul, nicovala si scarita
si muschii anexati lor. Urechea medie comunica cu nasofaringele prin trompa lui Eustachio.
c) Urechea interna este formata din labirintul osos, sapat in osul temporal, in interiorul caruia
se afla labirintul membranos.
Labirintul osos cuprinde:
- vestibulul osos,
- canale semicirculare osoase
- melcul osos sau cohleea osoasa.
Labirintul membranos este constituit din:
- utricula si sacula (vezicule situate in vestibulul osos),
- canalele semicirculare membranoase (situate in canalele semicirculare osoase)
- melcul membranos sau canalul cohlear (in cohleea osoasa).
In interiorul labirintului membranos se afla endolimfa. Intre labirintului osos si cel
membranos se afla un lichid numit perilimfa, lichid cu compozitie chimica asemanatoare
lichidului cefalorahidian.
La baza canalelor semicirculare (in ampulele acustice), in utricula si sacula se afla
receptorii analizatorului vestibular. In canalul cohlear se afla receptorul analizatorului acustic
(organul Corti)
2.1. Analizatorul auditiv
a) Segmentul receptor
Cohleea osoasa este un canal osos spiral rasucit de doua ori si jumatate in jurul unui ax,
numita columela.
Din columela se desprinde spre canalul spiral lama spirala osoasa, care se rasuceste in
jurul columelei pe toata lungimea canalului spiral. Lama osoasa se continua cu o membrana
elastic, numita membrane bazilara.
Lama spirala osoasa si membrana bazilara, impart canalul spiral in doua rampe:
vestibulara (care comunica cu vestibulul) si timpanica (ce comunica cu fereastra rotunda). Cele
doua rampe comunica intre ele prin helicotrema, orificiul situat la nivelul cupolei melcului.
Melcul membranos( canalul cohlear) are forma triunghiulara, se gaseste in cohleea
osoasa si este delimitat de membrana bazilara, peretele extern al melcului osos si membrana
Reissner .
In canalul cohlear se afla organul Corti, receptor auditiv. Epiteliul senzorial din structura
sa se afla situat pe membrana bazilara. Celulele senzoriale ciliate aflate in constitutia
epiteliuluisenzorial sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti, median pe un singur rand,
lateral pe doua-patru randuri. Ele sunt insotite de celule de sustinere. Cilii celulelor senzoriale,
dupa ce strabat membrana reticulate. Pe toata lungimea canalului cohlear. Deasupra organului
Corti se afla o membrana subtire si elastica - membrana tectoria in care sunt inclavate cilii
celulelor receptoare. Baza celulelor senzoriale este conectata cu dendrite ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti .
b) Segmentul de conducere are primul neuron in ganglionul spiral Corti din columela. Axonii
acestuia formeaza ramura cohleara a nervului cranian VIII (vestibulocohlear). Deutoneuronii (al
doilea neuron) caii se afla in nucleii cohleari din bulb. Axonii acestor neuroni se incruciseaza
partial formand doua fascicule ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la organele
lui Corti, atat de la cel din partea stanga, cat si de la cel din dreapta. Axonii deutoneuronilor fac
sinapsa cu cel de-al treilea neuron in corpii geniculafi mediali din metatalamus. Din lemniscurile
laterale se desprind colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori, in nucleul facialului, care
inerveaza muschii scaritei, la nucleul oculomotorului, la substanta reticulata si la cerebel.
c) Segmentul central este localizat in girusul temporal superior, unde are loc analiza excitatiilor
si realizarea senzatiei de auz. Fiecare organ Corti proiecteaza bilateral. Proiectia corticala a
diferitelor zone ale organului Corti se face distinct
c) Segmentul central nu este bine precizat. Diferiti autori il plaseaza in girusul temporal
superior sau in girusul parietal ascendent.
3. Analizatorul olfactiv
1. Hipofiza
Hipofiza (glanda pituitară) are greutatea de 0,5 grame. Este formată din trei lobi,
anterior, mijlociu şi posterior, ultimul fiind conectat la hipotalamus. Hormonii secretaţi de
hipofiză sunt:
2. Tiroida
3. Paratiroidele
Paratiroidele sunt patru glande mici aflate în partea posterioară a tiroidei şi care secretă
hormonii: parathormonul şi calcitonina care au rol în menţinerea echilibrului (absorbţia şi
fixarea) fosforului şi a calciului organismului. Hiperfuncţia acestor glande determină
decalcifierea osoasă, iar hipofuncţia lor conduce le dezvoltarea defectuoasă a dinţilor şi întârzieri
mintale.
4. Timusul
Timusul este un organ care se dezvoltă până în al doilea an de viaţă, după care rămâne
staţionar până la 14 ani, când se atrofiază şi este înlocuit cu o grăsime. Limfocitele T, care îşi au
originea în măduva hematogenă sunt diferenţiate în timus .
5. Epifiza
Epifiza are formă conică şi are ca principal hormon secretat melatonina, care acţionează
inhibator asupra glandelor sexuale şi are efect hipoglicemiant.
6. Glandele suprarenale
7. Pancreasul endocrine
Pancreasul endocrin este format din celule răspândite în interiorul pancreasului exocrin.
Există două tipuri de celule:
- celule alfa, care secretă glucagonul
- celule beta care secretă insulina.
Insulina este principalul hormon care scade nivelul glicemiei din organism. Ea creşte
gradul de utilizare a glucozei în celule şi ajută la transformarea glucidelor în lipide. Hiposecreţia
de insulină produce diabetul zaharat.
Glucagonul are efecte opuse insulinei, determinând hiperglicemie.
8. Glandele sexuale
8.1. Ovarele
Ovarele produc hormonii sexuali ai femeii, incluzând hormonii steroizi: estrogenul şi
progesteronul, precum şi inhibina.
Estrogenul şi progesteronul reglează funcţiile ovariene şi dezvoltarea sânilor la pubertate.
Estrogenul ajută la dezvoltarea ovulelor, stimuleaza proliferarea mucoasei si musculaturii
uterine, stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femei.
Progesteronul este necesar în menţinerea şi dezvoltarea sarcinii, dacă acesta s-a produs.
Cum previne pilula contraceptivă sarcina? Ciclul menstrual şi sarcina sunt controlate de
la nivelul creierului de hipofiză. Aceasta eliberează lunar substanţe, stimulând ovarele să producă
hormonii sexuali: estrogenul şi progesteronul. În primele 2 săptămâni ale menstruaţiei, ovarele
produc estrogen, care pregăteşte organismul pentru eliberarea unui ovul. La administrarea
pilulelor, informaţia primită de hipofiză este că nivelul progesteronul este ridicat, ceea ce ar
însemna că există un ovul fertilizat. Pilula contraceptivă este cea care mimează nivelul crescut de
progesteron. Ca urmare, hipofiza blochează eliberarea de alte ovule. Rolul pastilei contraceptive
este, aşadar, acela de a preveni ovulaţia. Totodată, mucusul cervical se îngroaşă, devenind mai
vâscos şi impenetrabil pentru spermatozoizi.
8.2. Testiculele
Testiculele produc testosteronul şi inhibina. Testosteronul ajută la cresterea si dezvoltarea
organelor genital masculine, crearea spermei, dezvoltarea caracteristicilor secundare bărbăteşti şi
la creşterea dorinţei sexuale.
SISTEMUL LOCOMOTOR
2. SISTEMUL MUSCULAR
Muschii capului:
a. Muschii mimicii – cutanati:
- frontal
- occipital
- muschi grupati in jurul orificiilor: nazale, orbitale, bucale, auditive
b. Muschii masticatori: maseteri si temporali
c. Muschii limbii
d. Muschii extrinseci ai globului ocular:
- drept superior si drept inferior
- drept extern si drept intern
- oblic superior si inferior
Muschii gatului:
- pielosul gatului
- sternocleidomastoidian
- hioidienii
Muschii trunchiului:
Muschii spatelui si ai cefei: trapez, dorsal, ai santurilor intervertebrale
Muschii toracelui: pectoralii, dintatii, intercostalii, diafragmul
Muschii abdomenului: drepti abdominali, oblici externi, oblici interni
Muschii membrelor:
1. Muschii membrelor superioare;
- muschii umarului: deltoid
- muschii bratului: biceps si triceps brachial
- muschii antebratului; flexori si extensori ai degetelor, pronatori si supinatori ai antebratului
- muschii mainii
2. Muschii membrelor inferioare:
- muschii fesieri: in jurul articulatiilor coxo-femurale
- muschii coapsei: croitor, cvadriceps femoral, biceps femoral, adductori ai coapsei
- muschii gambei: triceps sural (gastrocnemian si solear), extensori ai degetelor, flexori ai
degetelor, pronatori si supinatori ai piciorului
- muschii palntei: flexori si extensori ai degetelor
SISTEMUL DIGESTIV
Sistemul digestiv
- totalitatea organelor care participa la digestie
- prezinta 2 parti: - tub digestiv: cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestine subtire,
intestine gros, anus
- glande anexe: glande salivare, ficat, pancreas
Ficatul este situat in cavitatea abdominala ,sub bolta diafragmatica,in loja hepatica; este cea mai
mare glanda din corpul uman,are o secretie externa bila care se elimina in perioadele digestive in
duoden.Pe fata superioara se observa doi lobi:drept si stang.La partea anterioara a santului
longitudinal drept se afla vezica biliara iar in partea posterioara vena cava inferioara .Santurile de
pe fata inferioara delimiteaza 4 lobi: drept,stang,anterior,posterior.
Pancreasul. Glanda mixta,este situat retroperitoneal avand o pozitie transversala. Pancreasului i
se descriu un cap,situat in potcoava duodenala,un corp si o coada. Celulele acinilor pancreatici
secreta sucul pancreatic care ,este colectat in doua canale mari:canalul principal care se deschide
in duoden si un canal accesor care se deschide in canalul wirsung sau in duoden. Vascularizatia
pancreasului este asigurata de ramuri din arterele gastroduodenale iar sangele venos este drenat
in final de vena porta.
Digestia si absorbtia
Digestia = totalitatea transformarilor pe care le sufera alimentele, prin care substantele organice
complexe din alimente sunt transformate in substante organice simple, solubile, absorbabile,
numite nutrimente.
masticatie
impregnare cu saliva
Activitatea motorie – contractile stomacului care pot fi: tonice (de umplere cu alimente) si
peristaltice (bolul alimentar se amesteca cu sucul gastric si formeaza chimul gastric)
d. Absorbtia intestinala – procesul prin care produsii simpli rezultati din digestie strabata peretii
intestinului subtire si ajung in sange si limfa
- act reflex involuntar la nou nascut pana la 15 luni si voluntar la copilul mic si
adult
- coordonat de centri reflecsi medulari si controlat de scoarta cerebrala
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator
- sange
Sangele- lichid de culoare rosie, care formeaza mediul intern al organismului impreuna cu
lichidele interstitiale
Grupele de sange
Sunt 4 grupe de sange:
O I: - donator universal
- primeste doar de la grupa O
A II: - doneaza la A si AB
- primeste de la O si A
B III: -doneaza la B si AB
- primeste de la O si B
AB IV: - doneaza la AB
- primitor universal
Sistemul Rh:
- in functie de prezenta/ absenta factorului D oamenii pot avea: Rh pozitiv daca au factorul D
(85%) si Rh negative daca nu au factorul D (15%)
Imunitatea
Antigenul = substanta sau particula straina (bacterii, virusuri, grefe si transplanturi) care
patrunsa in mediul intern determina producerea de substante specifice, numite anticorpi, care
neutralizeaza si si distrug antigenul.
Artere
•Vase sangvine ce duc sangele de la inima la organe si tesuturi. Arterele sunt tuburi flexibile cu
pereti grosi. Diametrul lor se micsoreaza pe masura ce ele se departeaza de inima si se subdivid;
ansamblul constituie arborele arterial. Ultimele lor ramificatii sunt arteriolele, care alimenteaza
vasele capilare.
Venele sunt vasele sangvine care transportă sângele spre inimă. Majoritatea venelor transportă
sânge dezoxigenat; excepţie sunt venele pulmonare şi vena ombilicală. Ele diferă de artere şi prin
structură şi prin funcţii; de exemplu, arterele sunt cu mai mulţi muşchi. Venele posedă valve ce
împiedică întoarcerea sângelui.
Capilare
•Capilarele sunt cele mai mici vase sangvine din sistemul circulator. Având grosimea de o
singură celulă, ele realizează schimbul de substanțe dintre sânge și țesuturi. În diametru au circa
5-10 μm. Contactul dintre capilare și vene sau artere nu se face direct, ci prin intermediul
venulelor (între vene și capilare) și a arteriolelor (între artere și capilare).
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator = totalitatea organelor prin care se face schimbul de gaze dintre aerul
atmosferic si organism.
Sistemul respirator
Plamani
Fosele nazale, care alcătuiesc cavitatea nazală, se deschid la exterior prin nări, iar în
faringe prin două orificii. Interiorul foselor nazale este căptuşit cu o mucoasă ale cărei secreţii
menţin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizată, încălzeşte aerul inspirat.
Mucusul, cât şi firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului şi a altor impurităţi care
se pot afla în aerul inspirat.
Faringele are forma unei palnii cu peretii musculo-membranosi si este organul în care se
încrucişează calea respiratorie cu calea digestivă.
Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o
proeminenţă, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă,
care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este şi organul vorbirii,
deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea
coardelor inferioare se produc sunetele.
Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, menţinut deschis datorită inelelor
cartilaginoase din care este alcătuit; spre esofag, ţesutul cartilaginos este înlocuit cu ţesut moale,
ce uşurează trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este căptuşit cu o mucoasă
umedă, ale cărei celule sunt ciliate. Cilii se mişcă de jos în sus, antrnănd astfel impurităţile spre
exterior.
Bronhiile, în număr de două, sunt ramificaţii ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele
cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor conţine, de asemenea, celule ciliate.
Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul drept.
Plămânii sunt două organe buretoase elastice, de culoare roz, aşezate în cutia toracică,
deasupra diafragmei.Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi
lobi, între cei doi plămâni aflându-se inima.
• În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce mai
mici, numite bronhiole. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari, alcătuiţi din mici
umflături cu pereţii foarte subţiri, numite alveole pulmonare.
• Alveola pulmonară este unitatea structurală şi funcţională a plămânului.Între sacii pulmonari se
află un ţesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au muşchi.Suprafaţa lor este acoperită de două foiţe,
numite pleure. Una este lipită de plămân, cealaltă de peretele intern al cavităţii toracice. Plămânii
sunt foarte bine vascularizaţi de arterele şi venele pulmonare.
Bolile respiratorii
•Aprinderea de plîmîni (pneumonia) poate fi lobară sau bronhocumonie. Pneumonia lobară atacă
una, două părţi, uneori plămînul întreg şi chiar pe ambii.
•Bronşitele (acute şi cronice) sînt boli ale trunchiului bronhial sau căilor aerifere ale plămînilor
apărute ca urmare a suprarăcirii, răcelii, gripei ş.a.
• Astma bronşică , boală infecţios-alergică, la fundamentul căreia stau spasmele bronhiolelor
mici. Este caracterizată de crize de sufocare cu tusă ulterioară şi secreţie a flegmei vîscoase, care
de regulă, apar spontan, tulburînd capacitatea de muncă.
•Pleurezia este, de regulă, o boală secundă, în mod obişnuit se dezvoltă pefonul contagiunii de
tuberculoză, în cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar, în urma traumelor. Pleureziile se
împart în uscate şi exsudative.
• Parazitozele pulmonare (actinomicoza, echinococoza) se întîlnesc rar. Boala decurge uneori
sub masca diferitor boli ale sistemului de respiraţie.
• Bolile profesionale se observă la lucrătorii diferitelor profesii (din domeniul chimiei, industriei
săpunului) în cazul nerespectării regulilor igienei muncii şi tehnicii securităţii. Decurg, în special
sub forma bronşitelor acute, pneumoniilor.
Principala măsură de profilaxie constă în înlăturarea cauzelor bolilor.
SISTEMUL EXCRETOR
Sistemul urinar este alcatuit din doi rinichi si cai urinare intrarenale(calice mici,calice
mari,pelvis renal)si extrarenale:uretere,vezica urinara,uretra.
Este situate in regiunea cea mai profunda a cavitatii abdominale, de-o parte si de alta a coloanei
vertebrale.
Rinichi
Sistemul excretor
cai excretoare
Aparatul genital masculin
Glande anexe
Canale eferente
Caile spermatice
Canalul epedidimar
Cai extratesticulare:
Canal deferent
Canal ejaculator
Uretra
Glande anexe:
Vezicule seminale:
- glande pereche
- situate posterior de vezica urinara
- secreta un lichid cu rol de transport si hranire a spermatozoizilor
Prostata:
- sub vezica urinara
- secreta un lichid cu rol de transport si hranire a spermatozoizilor
Organul copulator (penisul)- organ genital si urinar
2. SISTEMUL REPRODUCATOR FEMEIESC
Ovare
Trompe uterine
Aparatul genital feminine
Vagin
Ovarele:
- organe pereche
- situate in pelvis
- formate din doua zone: - medulara cu tesut conjunctiv, vase,nervi
- corticala cu foliculi ovarieni din care se formeaza ovulele
- au functe mixta: exocrina (produc ovulele) si endocrina (produc hormonii estrogeni si
progesteron)
Trompele uterine:
- conducte perche situate intre ovare si uter
- capteaza ovulul expulzat si-l conduc spre uter
Uterul:
- organ cavitar,nepereche situate intre vezica urinara si rect
Vaginul:
- organ caviar situat in continuarea uterului
In perioada de fertilitate a femeii mucoasa uterine sufera modificari sub influenta
hormonilor ovarieni, modificari ciclice care se desfasoara in cursul a 28 de zile ( ciclul menstrual
). Acesta se desfasoara in 3 faze:
1.Faza menstruala- cu durata de 2-3 zile, in care stratul superficial al mucoasei uterine distruse
se elimina in vagin impreuna cu o cantitate mica de sange
2. Faza proliferativa – intre a 4-a si a 14-a zi, caracterizata prin ingrosarea mucoasei uterine
3. Faza secretorie – care dureaza din a 15-a zi pana la o noua menstruatie, in cazul in care nu a
avut loc fecundatia.
Conceptia se realizeaza in perioada de maturitate sexuala a celor doua sexe.
Fecundatia consta in unirea spermatozoidului cu ovulul, rezultand celula-ou
(zigotul).Are loc in trompa uterina.
Sarcina:
- in uter zigotul isi continua segmentarea inca trei zile, dupa care se fixeaza in mucoasa uterine,
process numit nidatie.
-din zigot se formeaza embrionul care din luna a treia devine fat ce creste si se dezvolta pana la
sfarsitul lunii a noua de sarcina
- schimburile nutritive dintre mama si fat se realizeaza prin intermediul placentei si al vaselor
ombilicale.
Nasterea:
- consta in expulzia fatului la sfarsitul celor noua luni de dezvoltare intrauterine.
Contraceptia:
- consta in aplicarea unor metode de impiedicare a conceptiei
Metodele contraceptive sunt:
- temporare: contraceptive orale (anticonceptionale), preservative, diafragma, spermicide,
sterilet, metoda calendarului
- definitive: ligaturarea trompelor uterine, histerectomie, vasectomie