4.

STRATELE ACVIFERE
Orizonturi subterane majoritar
sedimentare saturate de jos în sus
până la un nivel hidrostatic
(piezometric).

Structura granulometrică
tridimensională a acestora poate fi
omogenă sau heterogenă
Funcţie de modul de aşezare şi
condiţiile hidrogeologice de acumulare
se deosebesc:

-Strate acvifere libere (freatice)

-Strate acvifere captive

Funcţie de organizarea lor spaţială se

disting trei părţi componente:

-Zona de alimentare

-Zona de dezvoltare

-Zona de descărcare (drenare)

La stratele acvifere libere (freatice)

zona de alimentare se suprapune celei
de dezvoltare.
4.1. Apele din zona de aeraţie

-Compoziţie – sol şi depozite recente, pori aerisiţi

-La precipitări se pot forma lentile de apă liberă

-Au caracter temporar, alimentându-se din

precipitaţii

-Mineralizarea este variabilă funcţie de sezon

-Oscilaţiile termice sunt cele mai mari din subteran

-Au încărcătură mare în substanţe organice şi

microorganisme

-Calea principală de migrare a elementelor în

scoarţă
4.2. Stratele acvifere freatice

-Localizate sub suprafaţa topografică, la adâncimi

variabile, frecvent în depozite superficiale,adesea
cuaternare
4.2.1. Presiunea, suprafaţa şi nivelul
piezometric
-Presiunea piezometrică, din înălţimea coloanei de
apă între cele două nivele piezometrice
-Suprafaţa piezometrică (de depresiune), cea de
aplicare a presiunii piezometrice
-Termenul “hidrostatic” se referă la ape stagnante

4.2.2. Morfologia suprafeţei piezometrice

-ondulată, urmărind atenuat denivelările terenului
-Izopieze, c. freatice, hipsometrice, hidroizohipse
a) Stratele acvifere cilindrice
-Omogene – curgere laminară

-Neomogene – curgere neuniformă

-Variaţiile în grosimea şi lăţimea secţiunii de
scurgere – influenţează profilul de depresiune

-Panta substratului impermeabil – influenţează profilul de depresiune

-Forma substratului impermeabil şi permeabilitatea rocilor acvifere – influenţează profilul de depresiune
b) Stratele acvifere freatice convergente sau divergente

- Au suprafaţa piezometrică conică, parabolică sau hiperbolică, iar liniile de curenţi convergente sau divergente

- Întâlnite la puţuri de exploatare (depresiune), respectiv, în conurile de dejecţie

4.2.3. Oscilaţiile de nivel ale suprafeţei piezometrice

a) Variaţii naturale
-Influenţa precipitaţiilor

-Influenţa cursurilor de apă

-Influenţa evapotranspiraţiei

-Schimbarea nivelului de bază (râuri)

4
3
2
T
1

T 1 2 3 4
b) Variaţii artificiale
-Construirea barajelor şi lacurilor de acumulare

-Canalizarea râurilor

-Exploatarea agresivă a acviferelor

4.2.4. Alimentarea acviferelor freatice

-Alimentarea din precipitaţii

-Alimentarea din surse superficiale (râuri, lacuri)

-Alimentarea din acvifere de adâncime

-Alimentarea din surse artificiale

4.2.5. Mineralizarea apelor freatice
-Depinde de regimul climatic, localizare, etc.

4.2.6. Tipurile de acvifere freatice

a) Acviferele freatice din văile fluviatile
- Freaticele din luncile râurilor - albia minoră
- albia majoră
- braţe părăsite
- Raporturile freatic-râu
-Acviferele freatice în terase

b) Acviferele freatice din zonele interfluviale

-Acviferele freatice din câmpiile interfluviale - alimentare exclusivă din precipitaţii (C. Română)

-Acviferele freatice din interfluviile deluroase şi muntoase - pe sinclinale

- pe monocline
- pe deluvii
c) Acviferele freatice din piemonturile acumulative şi câmpiile piemontane
-Acviferele freatice din conurile de dejecţie

-Acviferele freatice din deltele continentale

-Acviferele freatice din piemonturile de acumulare

۰ zona de scufundare
۰ zona de efilare
۰ zona de rescufundare
۰ zona de drenaj
d) Acviferele freatice din zona litoralului marin şi câmpiile continentale aride
4.3. Stratele acvifere de adâncime

-Se află între două orizonturi impermeabile, zona de

alimentare nu corespunde cu cea de dezvoltare, se desfăşoară
pe un ecart nivelmetric mai mare
-Asocierea mai multor strate captive în aceeaşi formaţiune
geologică dă un complex acvifer

4.3.1. Presiunea piezometrică

-Mult mai mare faţă de freatice
4.3.2. Morfologia suprafeţei piezometrice
-Strate, în general cilindrice, cu scurgere uniformă-laminară sau neuniformă
4.3.3. Alimentarea stratelor acvifere de adâncime
-Din precipitaţii sau alte surse de suprafaţă, prin capetele de strate

4.3.4. Clasificarea stratelor acvifere de adâncime

-În depozite orizontale

-În depozite monoclinale

- În sinclinale
4.3.5. Ape arteziene şi ape ascensionale
4.4. Apele subterane în rocile calcaroase
4.4.1. Compoziţia chimică şi proprietăţile hidrogeologice
-Mineralizare ridicată, mai ales în zonele carstice (CaCO3 peste 60%)
-Porozitate, permeabilitate, fisuraţie

4.4.2. Caracteristicile litologice şi stratigrafice

-petrografia, paleogeografia

4.4.3. Caracteristicile hidrogeologice – zonele de aeraţie, saturaţie

-regim turbulent de circulaţie
-viteză mare de curgere
-căi de circulaţie complicate de structură
4.4.4. Nivelul de bază
-mare, lacuri, râuri, bariere impermeabile