5.

IZVOARELE
Locul de apariţie naturală la zi a apelor subterane

Emergenţă - ape dulci nepotabile

Resurgenţă - apele reapărute la zi după dispariţia în sorburi, fisuri etc.

Exurgenţă – ape acumulate la adâncime în calcare, cu apariţii pe linii de falii sau în endocarst

5.1. CLASIFICAREA IZVOARELOR DUPĂ TIPURILE

DE ACVIFERE
5.1.1. Izvoarele din zona de aeraţie

-Localizate sub suprafaţa topografică, la adâncimi

mici, calitate slabă a apei

5.1.2. Izvoarele din acviferele freatice

-Cele mai numeroase, caracter descendent, fluctuaţii sezoniere de debit

5.1.2.1. Izvoarele de eroziune
-Izolate sau aliniamente
5.1.2.2. Izvoarele de contact
La contactul unor formaţiuni cu permeabilitate diferită

-Izvoare de revărsare – de accidente structurale sau variaţii granulometrice

-Izvoare de prea plin – traseu descendent, apoi ascendent

-Izvoare de debordare – conform înclinării stratelor de accidente structurale

5.1.3. Izvoarele din acviferele de adâncime

Mai rare dar cu debit constant

5.1.3.1. Izvoarele arteziene

Pe linii de falii la strate mono şi sinclinale
5.1.3.2. Izvoarele descendente
Pe structurii sinclinale asimetrice
5.1.4. Izvoarele de infiltrare-scurgere
Aproape în exclusivitate în zonele cu roci solubile

- Resurgenţe sau exurgenţe

 5.2. CLASIFICAREA IZVOARELOR DUPĂ DIRECŢIA DE CIRCULAŢIE A APEI

5.2.1. Izvoarele descendente

5.2.1.1. Izvoarele descendente de strat

-Monoclinale
-Sinclinale
-Anticlinale

5.2.1.2. Izvoarele descendente de vale

5.2.1.3. Izvoare descendente de terasă
5.2.1.4. Izvoare descendente de grohotiş
5.2.1.5. Izvoare descendente din roci compacte
5.2.2. Izvoarele ascendente
5.2.2.1. Izvoarele ascendente de strat
5.2.2.2. Izvoarele ascendente de falie
5.2.2.3. Izvoare arteziene
5.2.2.4. Izvoare vocluziene (dispariţie - sorb şi reapariţie - izvor)

5.2.3. Izvoarele intermitente

5.2.3.1. Izbucurile
5.2.3.2. Gheizerele
 5.3. CLASIFICAREA IZVOARELOR DUPĂ TEMPERATURA APEI

5.3.1. Izvoarele reci

- Au temperatura apei mai mică sau egală cu cea medie a aerului din zona unde se găsesc
- Sunt cele mai frecvent întâlnite

5.3.2. Izvoarele calde geotermale şi magmatogene

5.3.2.1. Izvoarele hipotermale (20 – 350 C)
5.3.2.2. Izvoarele izotermale (36 – 370 C)
5.3.2.3. Izvoare mezotermale (38 – 450 C)
5.3.2.4. Izvoare hipertermale > 450 C
 5.4. CLASIFICAREA IZVOARELOR DUPĂ CONŢINUTUL ÎN MINERALE AL APEI

5.4.1. Izvoarele oligominerale

< 0,5 g/l, conţinut redus, proprietăţi curative

5.4.2. Izvoarele minerale

Conţinut însemnat de gaze şi minerale dizolvate

-Carbogazoase
-Bicarbonatate carbogazoase
-Bicarbonatate
-Feruginoase
-Sulfuroase
-Sulfatate
-Clorosodice
-Iodurate
 5.5. CLASIFICAREA IZVOARELOR DUPĂ RADIOACTIVITATEA APEI

După Unităţi Maché

- slab radioactive (< 110 um)
- moderat radioactive (110 – 550 um)
- puternic radioactive (> 550 um)

Alta clasificare
-Radioactivitate foarte slabă (până la 500 pCi sau 18,5 μrd)
-Slabă (500-1000 sau 18,5-37)
-Moderată (1000-5000 sau 37-185)
-Mare (5000-10000 sau 185-370)
-Foarte mare (>10000 sau 370)

pCi – unitate picoCurie, 1 Ci=3,7.1010 dezintegrări/secundă

μrd – microRutherford, o dezintegrare pe secundă