Realizat: Ala Malîi

Data:14.05.20

CAZ CLINIC nr.15.

Copil T., 1-a zi de viață, nou-născut de la sarcina I, nașterea I, la termen de gestație 30 săptămâni, cu
masa la naștere de 1400 g, talia- 37 cm.

Acuze: Copilul prezintă desaturări unice până la 60%, tahipnee, geamăt, tiraj subcostal moderat, stridor
inspirator, alimentația dificilă.

Anamneza. Copil născut de la sarcina I, nașterea I, termenul de gestație 30 săptămâni, greutatea 1400 g,
talia- 37 cm, perimetrul cranian -28 cm, perimetrul toracic -27 cm, perimetrul abdominal-27 cm. Scorul
Apgar 6/7 puncte, scorul Ballard 15 puncte, scorul Silverman 3 puncte. Manifestă insuficiență
respiratorie caracterizată prin tiraj intercostal moderat, geamăt respirator la auscultație, disbalanță
parțială a participării în actul de respirație a abdomenului și toracelui. Antenatal-cura completă cu
dexametazon.

Examenul obiectiv: tegumentele eritematoase, acoperite cu lanugo, pielea fină și subțire, lipsa țesutului
adipos subcutanat, unghiile nu acoperă loja unghială. Testicolele nu se palpează în scrot. Capul
normocefalic. Suturile și fontanelele sunt larg deschise. Toracele mic, FR-58 bătăi/min. Auscultativ -
respirație diminuată bilateral. FCC- 146 bătăi/min, zgomotele cardiace ritmice, atenuate, suflu sistolic la
baza cordului. Reflexul de sugere este slab pozitiv. Abdomenul moale, hipoton. Ficatul +0,5 cm sub
rebordul costal. Scaunul și micțiile fiziologice.

1.Investigații de laborator:

-Hemograma: Hemoglobina-197 g/l; Eritrocite- 5,2*106 /l; Segmentate- 58 %; Nesegmentate- 8 %;

Eozinofile- 1%; Limfocite- 24%; Monocite-7%, Leucocite- 13*10 9/l; Trombocite-320*109/l; Timpul de
coagulare- 4-4.1 min.

2. Investigații instrumentale:

Pulsoximetria: SaO2- 90-92% fără O2-scăzut

Radiografia pulmonară: desen pulmonar accentuat, bilateral identic.

EchoCG: Foramen ovale patent- 2 mm, Canal arterial persistent- 1,2mm.

1. Formulați diagnosticul prezumtiv

Copil născut sever prematur 30 săptămîni, cu greutate foarte mică la naştere-1400g. Naștere per vias
naturalis, Apgar 6/7; , scorul Ballard 15 puncte, scorul Silverman 3 puncte. Sindromul de persistenţă a
circulaţiei fetale .Sindromul de detresã respiratorie neonatală ?

2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor descrise în enunțul

cazului
Deficitul de surfactant, primar (la prematur), →Creşte tensiunea de suprafaţă la nivelul alveolelor
pulmonare→ Atelectazie→ Modificarea raportului ventilaţie/perfuzie
→Hipoventilaţie →Hipoxie→ Retenţie de CO2→ Acidoză respiratorie/metabolică→ Vasoconstricţie
pulmonară→ Hipoperfuzie pulmonară Leziuni endoteliale →Pierderi de plasmă → Fibrină

Se ia în considerație acuzele: Copilul prezintă desaturări unice până la 60%-hipoxemie, tahipnee,

geamăt, tiraj subcostal moderat, stridor inspirator, alimentația dificilă- semne de detresă respiratorie.
Din anamneza. Copil născut de la sarcina I, nașterea I, termenul de gestație 30 săptămâni, greutatea
1400 g- foarte mică, talia- 37 cm, perimetrul cranian -28 cm, perimetrul toracic -27 cm, perimetrul
abdominal-27 cm. Scorul Apgar 6/7 puncte, scorul Ballard 15 puncte, scorul Silverman 3 puncte- detresă
respiratorie. Manifestă insuficiență respiratorie caracterizată prin tiraj intercostal moderat, geamăt
respirator la auscultație, disbalanță parțială a participării în actul de respirație a abdomenului și toracelui
-SDR. Antenatal-cura completă cu dexametazon s-a efectuat profilaxia BMH.
Examenul obiectiv: tegumentele eritematoase, acoperite cu lanugo, pielea fină și subțire, lipsa
țesutului adipos subcutanat, unghiile nu acoperă loja unghială-prematuritate. Testicolele nu se palpează
în scrot. Capul normocefalic. Suturile și fontanelele sunt larg deschise-prematuritate severă. Toracele
mic, FR-58 bătăi/min- tahipnee. Auscultativ - respirație diminuată bilateral. FCC- 146 bătăi/min,
zgomotele cardiace ritmice, atenuate, suflu sistolic la baza cordului-poate fi și fiziologic. Reflexul de
sugere este slab pozitiv. Abdomenul moale, hipoton. Ficatul +0,5 cm sub rebordul costal. Scaunul și
micțiile fiziologice.

Investigații de laborator:

-Hemograma: Hemoglobina-197 g/l; Eritrocite- 5,2*10 12 /l; Segmentate- 58 %; Nesegmentate- 8 %;

Eozinofile- 1%; Limfocite- 24%; Monocite-7%, Leucocite- 13*10 9/l; Trombocite-320*109/l –parametri în
normă. Timpul de coagulare- 4-4.1 min.

Investigații instrumentale:

Pulsoximetria: SaO2- 90-92% fără O2-scăzut

Radiografia pulmonară: desen pulmonar accentuat, bilateral identic.
EchoCG: Foramen ovale patent- 2 mm, Canal arterial persistent- 1,2mm.
3. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesității lor

 Monitoringul funcțiilor vitale: Ps; FR; TA; SpO2; temperatură fiecare 3 ore; Diureza; echilibrul
acido-bazic ; gazele sanguine, electroliţi ,glicemie , hemoglobină, hematocrit, greutate -continu
 Timp de recolorare a patului unghial- timp de recolorare scăzut,
 Monitorizaţi saturaţia sîngelui arterial cu O2 cu ajutorul pulsoximetriei transcutane (normal =
92-98% ); -<88% indică necesitatea ventilaţiei asistate.

Examinăm reflexele (primare ("arhaice")-grimase; aspectul tegumentelor; Tonusul; Palparea

fontanelelor anterioară (bregmatică); posterioară (lambdoidă) : dimensiunea; bombate, excavate,
pulsează fontanela anterioară. Examinăm bontul ombilical
+/- Edeme; antropometrie; -cîntărirea; Rata de maturitate a fătului/nou-născutului
a)maturitate neuro-musculară; b) maturitate fizică- Aprecierea scorului Ballard.
Estimarea cât mai exactă a vârstei gestaționale
Examinez aspectul tegumentelor-dacă prematurul nu prezintă modificări ale aspectului
tegumentului (paloare, cianoză) sau oboseală în cursul alimentării cu sondă gastrică
Examenul aparatului cardio-vascular este extrem de important la nou-născut, deoarece această etapă se
caracterizează prin trecerea de la circulaţia de tip fetal la cea adultă

Examenul aparatului respirator: auscultație în dinamică, aprecierea respirației- status respirator

(scor Silverman); în dinamică.

Palparea abdomenului: prezenţa zgomotelor intestinale reprezintă condiţii esenţiale pentru

administrarea a alimentaţiei enterale. Dacă distensia abdominală este persistentă poate fi semn clinic
de obstrucţie sau infecţie şi necesită investigaţii suplimentare; Împăstarea peretelui abdominal anterior
în caz de: - prematuritate - proces inflamator la nivel abdominal.

Trebuie să se monitorizeze semnele de intoleranţă alimentară şi Enterocolită Ulcero-Necrotică la aceşti

nou-născuţi.

Se va aprecia starea copilului în dinamică: status respirator (scor Silverman), se va măsura

temperatura fiecare 3 ore, se va instala sistemul de monitorizare (saturaţie, tensiune arterială, frecvenţă
cardiacă şi respiratorie), se vor nota toate valorile obţinute în fişele speciale de monitorizare si se va
practica un abord venos pentru bilanţul biologic de rutină.

I. Monitorizare noninvazivã:

SaHbO2: -normal = 92-98%

-<88% indicã necesitatea ventilaţiei asistate.

Gaze sanguine transcutan: Parametrii normali

PaO2 arterial 55-80 mmHg

PaCO2 arterial 40-50 mmHg

pH- arterial 7,30 - 7,40

II. Pentru examenul săptămînal pînă la externare pentru evaluarea maturizării neurologice şi stabilirea
patologiei neurologice este propus Grila Amiel-Tison şi un „tabel de maturizare”

III. Evaluarea ritmului de creştere a perimetrului cranian (pCr).

-Apreciez hidratarea zilnic

-Înregistraţi cantitatea de urină eliminată (cîntărirea scutecelor, pampersului). Diureza normală 1-4
ml/kg/oră (75-300 mOsm/l)

-Măsuraţi zilnic greutatea copilului. Dacă pierderea zilnică în greutate este >5%, măriţi volumul total de
lichid cu 10 ml/kg masă/ corp pentru timp de o zi pentru a compensa administrarea inadecvată de lichid.

-Tensiunea pulsului reprezintă diferenţa dintre tensiunea arterială sistolică şi tensiunea arterială
diastolică, la prematuri ea alcătuieşte 15-25 mmHg. O presiune a pulsului mică poate indica
vasoconstricţie periferică, insuficienţă cardiacă sau debit cardiac scăzut. O presiune a pulsului mare
poate indica şunt aortic crescut (canal arterial mare) sau o malformaţie arteriovenoasă importantă.

TA: se încearcã menţinerea TA sistolice >60 mmHg sau/şi a tensiunii arteriale medii > 30 mmHg.

Monitorizarea echilibrului acido-bazic şi gazelor sanguine: modificările de laborator sînt

caracterizate iniţial de: • hipoxemie • hipercapnie • acidoză iniţial respiratorie, apoi metabolicã sau
mixtã (se doreşte menţinerea pH-ului între 7,30-7,40).

Debitului urinar (nu mai puţin de 1-2 ml/kg/oră); -Sunt evaluate atent lichidele administrate şi
eliminate, o dată la 12 ore în primele cîteva zile.

Intoleranţa alimentară este comună pentru micii prematuri, semnele ei sunt:

— Reziduul gastric sau emezisul;

— Sîngele în scaun (ocult sau vizibil);

— Acidoza metabolică;

— Debutul episoadelor de apnee;

— Distensia abdominală;

— Diareea;

— Instabilitatea temperaturii;

— Hiperglicemia

Implicările de îngrijire — Utilizaţi condiţii confortabile de poziţionare. este necesar să fie spaţiu pentru
mişcare, dar limitaţi graniţele utilizînd culcuşurile. — În cazul transferului din incubator utilizaţi înfăşarea
liberă.

Măsurile pentru a preveni pierderile de căldură prin convecţie; evaporare; radiație

4. Investigații de laborator suplimentare cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele

Determinăm : Grupa sanguină, Rh-factor al copilului și/sau mamei dacă nu s-a efectuat.

A. Investigaţiile necesare includ: — Gazele şi glucoza sîngelui fiecare 4 ore timp de 24 ore;

— Analiza generală de sînge : Hb, eritrocite, Ht, trombocite, reticulocite, Fe seric, VSH; cu diferenţierea
elementelor sîngelui alb şi raportului imature / totale; proteina C reactivă după 12 ore de viață.

Analiza generală a sîngelui: Analiza biochimică a sîngelui: Glucoza; Bilirubina indirectă, direct, totală,
Alat, Asat, albumina serică, protrombina, timpul de protrombina , factorii coagulării, fosfotaza alcalină,
(marcherii afectării funcţiei renale: creatinina, ureea, proteina totală, fibrinogenul).

Ionograna Ca, K, Na, Mg . Ionograma sanguină, ureea, creatinina, glicemia - necesare precizării
complicaţiilor metabolice.

Coprograma.
Culturi periferice şi hemocultură - pentru evaluarea riscului infecţios.

Copiilor care s-au aflat în incubator circa 3 zile li se ia hemocultura.

B. Monitoringul de rutină include:

— măsurarea circumferinţei abdominale fiecare 4-8 ore;

— auscultarea abdomenului fiecare 4 ore;

— măsurarea tºC fiecare 2-4 ore;

— efectuarea testului la sînge ocult în scaun (nu meconial) la nounăscuţii cu greutatea la naştere
≤1500g;

5. Investigații instrumentale cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele

La examenul cardioecografic cu Doppler se depistează şunt arterial persistent în artera pulmonară,

confirmat cu diametrul > 1,5 mm.

Monitorizarea saturaţiei O2 pre- şi postductale. Cu ajutorul a două pulsoximetre se măsoară saturaţia

O2 la nivelul mâinii drepte (preductale), iar sensorul celui de al doilea pulsoximetru se plasează la unul
din picioruşe (post-ductal). Dacă diferenţa de saturaţie este mai mare de 10% aceasta confirmă prezenţă
şuntului drept-stîng.

Examenul radiologic organelor cutiei toracice.– în lipsa asocierii insuficienţei cardiace congestive, aspect
normal. Au fost descrise 4 stadii de afectare şi gravitate în boala membranelor hialine: st. 1 – imaginea
normală, st. 2 – voalare difuză, st. 3 – desen reticulo-granular, aspect de ,,geam mat”. st. 4 – geam mat
+ bronhogramă aerică + ştergerea umbrei cordului; Membranele hialine se evidenţiază rareori mai
devreme de 6-8 ore de la naştere.

EKG – normală

Echografie transfontanelară
USG craniului pentru copiii prematuri ≤ 30 S.G. este recomandată:
— în primele 72 ore; — în ziua 7 pentru excluderea HIVE; — în ziua 28 pentru excluderea LPV; — dacă
este indicată clinic. Dopplerul cerebral

6. Diagnostic diferențial și argumentarea lui

Pneumonie congenitală -context de infecţie maternă; Radiografia pulmonară- aspect de membrană

hialină, dar cu hiperaeraţie pulmonară
Hipertensiune Pulmonară Persistentă- prematur ; Testul la hiperoxie
MALFORMAŢII CONGENITALE DE CORD: -cianoză rebelă la oxigenoterapie -sufluri cardiace
Detresă Respiratorie de tip II- suferinţã fetală; Radiografia pulmonară- normală; Desen hilar accentuat
Focare de emfizem /atelectazie (rar)
7. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui: Copil născut sever prematur 30 săptămîni, cu
greutate foarte mică la naştere-1400g. Naștere per vias naturalis, Apgar 6/7; , scorul Ballard 15 puncte,
scorul Silverman 3 puncte. Sindromul de persistenţă a circulaţiei fetale. Sindromul de detresă
respiratorie neonatală.

Boala membranelor hialine debutează între 1-10 h de la naştere cu sindrom de detresã

respiratorie de diferite grade, simptome ce cresc în severitate în următoarele 24-72h, cu evoluţie fie
spre regresie, fie spre agravare, cu deces sau sechele ulterioare.

Se ia în considerație acuzele: Copilul prezintă desaturări unice până la 60%-hipoxemie, tahipnee,

geamăt, tiraj subcostal moderat, stridor inspirator, alimentația dificilă- semne de detresă respiratorie.

Din anamneza. Copil născut de la sarcina I, nașterea I, termenul de gestație 30 săptămâni,

greutatea 1400 g- foarte mică, talia- 37 cm, perimetrul cranian -28 cm, perimetrul toracic -27 cm,
perimetrul abdominal-27 cm. Scorul Apgar 6/7 puncte, scorul Ballard 15 puncte, scorul Silverman 3
puncte- detresă respiratorie. Manifestă insuficiență respiratorie caracterizată prin tiraj intercostal
moderat, geamăt respirator la auscultație, disbalanță parțială a participării în actul de respirație a
abdomenului și toracelui. Antenatal-cura completă cu dexametazon s-a efectuat profilaxia BMH.

Examenul obiectiv: tegumentele eritematoase, acoperite cu lanugo, pielea fină și subțire, lipsa
țesutului adipos subcutanat, unghiile nu acoperă loja unghială-prematuritate. Testicolele nu se palpează
în scrot. Capul normocefalic. Suturile și fontanelele sunt larg deschise-prematuritate severă. Toracele
mic, FR-58 bătăi/min- tahipnee. Auscultativ - respirație diminuată bilateral. FCC- 146 bătăi/min,
zgomotele cardiace ritmice, atenuate, suflu sistolic la baza cordului. Reflexul de sugere este slab pozitiv.
Abdomenul moale, hipoton. Ficatul +0,5 cm sub rebordul costal. Scaunul și micțiile fiziologice.

Investigații de laborator:

-Hemograma: Hemoglobina-197 g/l; Eritrocite- 5,2*1012 /l; Segmentate- 58 %; Nesegmentate- 8

%; Eozinofile- 1%; Limfocite- 24%; Monocite-7%, Leucocite- 13*109/l; Trombocite-320*109/l –parametri
în normă. Timpul de coagulare- 4-4.1 min.

Investigații instrumentale:

Pulsoximetria: SaO2- 90-92% fără O2-scăzut

Radiografia pulmonară: desen pulmonar accentuat, bilateral identic.

EchoCG: Foramen ovale patent- 2 mm, Canal arterial persistent- 1,2mm.

8. Tactica curativa, tratament medicamentos și/sau chirurgical și argumentarea lui

Suportul termic →Prevenirea hipotermiei-acoperiţi prematurul (mai mic de 1500 g) nou-născut de la

bărbie pînă la picioare cu o folie de plastic alimentară; Plasăm prematurul într-un incubator încălzit cu
aer, preîncălzit+ oxigenoterapie utilizînd tubul.

Greutatea
 Nou-născutului Temperatura incubatorului în funcţie de vîrsta nou-născutului
(g)
< 1500 35 C 34 C 33 C 32C
De la 1 pînă la De la 11 zile pînă De la 3 pînă la 5 Mai mare
10 zile de viaţă la 3 săptămîni de săptămîni de viaţă de 5 săpt
viaţă

Oxigenarea şi ventilarea →Estimarea gradului detresei respiratorii. • Indicarea la necesitate a oxigenului

– încălzit, umectat, cu supravegherea concentraţiei. • Monitorizarea saturaţiei de oxigen – metodă
noninvazivă (Pulsoxymetrie)

Copiii greutate foarte mică la naştere (GFMN) şi cu patologie gravă nu se alimentează în primele cîteva
zile de viaţă, se foloseşte tactica „nimic per os” (NPO) pînă la stabilizarea stării.

Alimentația Enterală Minimă trebuie amînată în unele cazuri, astfel contraindicaţiile către alimentaţia
enterală este și cazul nostru: — Administrarea Indometacinei sau utilizarea ei în curs de 48 ore
precedează AEM în scop de profilaxie a HIVE .

NPO cel puţin 12 ore. Apoi, dacă copilul este stabil, poate fi iniţiată alimentaţia nazogastrică. Alimentaţia
enterală trebuie amînată cel puţin 24 ore, dacă travaliul şi naşterea au fost complicate cu detresă fetală
sau dacă copilul are detresă respiratorie;

— Alimentaţia nazogastrică poate fi oferită fiecare 2-3 ore dacă este tolerată. Iniţiaţi alimentaţia
enterală cu lapte matern 4-5 ml/kg/alimentare. Utilizarea lichidelor transparente (apă sterilă, dextroză și
apă sau dextroză și soluţie din electroliţi) în calitate de prima alimentaţie nu este necesară;

— Dacă laptele matern este tolerat timp de 24 ore, începeţi încet să sporiţi volumul de alimentaţie
enterală;

— Micşoraţi suportul de nutriţie parenterală în timp ce creşteţi volumul alimentar încet, în funcţie de
tolerare, pînă la apromimativ 150 ml/ kg/zi. De ex., ratele de creştere a volumului de hrană enterală de
la 1-3ml/alimentare fiecare 24 ore la 1-3 ml/alimentare fiecare următoarea alimentare. Creşterea cu
circa 20 ml/kg/zi trebuie evitată.

1. Administrarea de fluide. Începeţi administrarea infuziei cu Soluţie hidrică de Glucoză de 5% la

greutatea mai mică de 1500 g, (60-80 ml/kg/zi);

2.Dacă există semne de deshidratare (cum ar fi ochi sau fontanelă înfundaţi, scăderea turgorului pielii
sau limba şi mucoasele uscate), măriţi volumul de lichid infuzat cu 10% din greutatea corpului nou-
născutului din prima zi în care a fost observată deshidratarea.

3. Dacă există semne de suprahidratare (adaosul ponderal excesiv, ochi edemaţi sau edem progresant al
părţilor declive ale corpului), reduceţi volumul soluţiei cu jumătate timp de 24 de ore după ce a fost
depistată suprahidratarea.

4. Corecţia hipotensiunii (menţineţi tensiunea arterială (TA) medie)

Greutatea 1400 (g)

La naștere 39 +/- 18
 1 săpt 47 +/-18
2 săpt 50 +/-18
4 săpt 53 +/-18
La toţi prematurii cu V.G.≤34 săpt. pentru excluderea sepsisului prezumtiv se începe
administrarea I.V. a antibioticelor după prelevarea culturilor. Antibioticele de linia întîi sunt Ampicilina
100 mg/kg (5 min cînd se administrează I.V.) şi Gentamicina (3 mg/kg la copiii cu V.G. ≤34 SG; încet timp
de 30 min o dată la 12-24 ore, în funcţie de vîrsta de gestaţie şi funcţia renală.

Profilaxia EUN. În acest scop se foloseşte Gentamicina per os fiecare 12 ore; 2,5 mg/kg/doză, la
copiii cu greutatea la naştere ≤ 1500 g sau V.G. ≤ 32 săpt.

Managementul copiilor cu duct arterial deschis (Patent Ductus Arteriosus) include:

1. Tratamentul de închidere PDA cu folosirea indometacinei sau ibuprofenului

2. Sau închiderea chirurgicală.

B. Managementul PDA – ductului arterial patent , la copiii cu greutatea la naştere 1000-1400 g aflaţi la
ventilare mecanică 1. Orice copil cu PDA hemodinamic semnificativ trebuie să primească tratament;
PDA hemodinamic semnificativ se defineşte ca PDA însoţit de 2 sau mai multe din semnele următoare:

• Suflu cardiac

• Puls cu volum mărit (puls „bounding”, puls palmar)

• Precordium hiperactiv (vizualizarea pulsării şocului apexian)

• La examenul Roentgen al cutiei toracice este accentuat desenul vascular pulmonar

• Necesitatea în majorarea presiunii medii în căile respiratorii (MAP), în special PPSE, sau eşecul de
sistare de la ventilator după cum a fost planificat, dar nu din cauza altor cauze identificate.

Echo cardiac trebuie efectuat înainte de tratamentul primar pentu excluderea viciilor cardiace
congenitale (VCC). 3. Copiilor cu masa la naştere 1000-1400g, care rămîn dependenţi de ventilator, cu
semne de duct semnificativ hemodinamic după tratamen tul cu indometacină se indică închiderea
chirurgicală a ductului.

Restricţie hidrică 60-80 ml/kg, asociată cu Lazix 0,5-1 mg/kg, sub supravegherea ionogramei.
Tratamentul curativ cu Indometacină sau Ibuprofen .

Dozele de Indometacină în mg/kg/doză

Indometacină Timpul 0 12h 24-36

2- 7 zile, > 1250 0,2 0,2 0,2
g

Majoritatea copiilor trebuie să primească a 3-a doză la 24 ore după prima doză; copiilor cu funcţie
renală scăzută, de obicei celor cu masa < 1000 g, se administrează a 3-a doză la 36 ore după prima.

Monitorizarea: creatininei, electroliţilor, urinei, sîngelui.

Echilibrul acido-bazic
 Dezechilibrul acido-bazic trebuie suspectat în caz de detresă respiratorie fără dereglări de respiraţie,
scor Apgar mic, hipovolemie, infecţie, disfuncţie cardiacă.

9. Supravegherea și îngrijirea pacientului, planul de vaccinare.

După ce s-a recăpătat greutatea de la naştere, adaosul ponderal pe parcursul primelor trei luni de
alimentare trebuie să fie: • 150 pînă la 200 g pe săptămînă pentru copiii cu greutatea la naştere <1500 g
(adică, de la 20 pînă la 30 g pe zi);

Examenul neurologic al nou-născuţilor cu risc este efectuat în baza Protocolului de examen neurologic
de către specialişti antrenaţi.

Bayley Infant Neurodevelopment Screener (BINS) este un instrument care este folosit în evaluarea
developmentală a copiilor de la 3 la 24 luni de viaţă.

— examenul ochilor la 4 săptămîni la nou-născuţii cu greutatea la naştere ≤1500 g

Se administrează Vitamina E (de asemenea scade incidenţa retinopatiei), acidul folic din săptămîna a 3-a
de viaţă. Copilul prematur necesită suplimentare cu fier pe parcursul primului an de viaţă. Cei care sunt
alăptaţi în primul an de viaţă, necesită suplimentare de 2-4 mg/kg fier pe zi. Screening-ul de laborator la
anemie a copilului născut prematur se recomandă la 6 luni şi 2 ani.

Externarea. Nou-născutul prematur este externat în următoarele cazuri:

— are o evoluţie clinică normală;

— respiră fără dificultăţi şi nu are alte probleme care nu pot fi menajate la domiciliu;

— temperatura corpului lui se menţine în limitele 36,5 – 37,5ºC 3 zile consecutive;

— mama are abilităţi de a îngriji copilul; — copilul suge bine la sîn;

— copilul adaugă bine în greutate 3 zile consecutive;

— a atins greutatea 1800 g şi / sau V.G. de cel puţin 34 săptămîni.

Screening-ul la surditatea neurosensorie se efectuează la toţi prematurii, în special, la cei care au avut
factori de risc, de dorit în săptămîna 36 de viaţă sau la externare. Deoarece deficitul auditiv se poate
manifesta mai tîrziu, a doua evaluare trebuie garantată, în special cînd există îngrijorări privitor la
vorbire sau auz.