Sunteți pe pagina 1din 2

2.7.

Referenţierea obiectelor

Există mai multe moduri în care se poate face referire la obiecte, de obicei utilizându-se
un pseudonim. Un obiect poate avea mai multe nume care să facă referire la el. De asemenea,
când un obiect conţine mai multe alte obiecte, se poate face referire la obiectele individuale
folosind o ierarhie de nume de obiecte sau se poate asocia un nou pseudonim care să reprezinte
orice porţiune a ierarhiei. Vom prezenta două metode de referire la obiecte prin intermediul
masivelor şi prin rezolvarea domeniului.
Utilizarea masivelor de obiecte
Deseori se defineşte un formular care are un grup de butoane (sau alte controale înrudite).
Se poate defini fiecare obiect printr-o referinţă distinctă la obiectul respectiv. În acest caz este
nevoie însă de câte o procedură distinctă pentru fiecare eveniment al fiecărui obiect. Prin
gruparea obiectelor într-un masiv, se poate folosi o singură procedură pentru fiecare eveniment
comun, definind acţiunile individuale prin intermediul unei instrucţiuni.
Masivele de obiecte sunt similare masivelor oricărui alt tip de variabile. De exemplu,
fiecare membru poate conţine un alt tip de obiect. Primul element ar putea fi un buton de
comandă, următorul un buton radio etc. Dacă se reduce dimensiunea masivului, obiectele la care
fac referire elementele eliminate sunt eliberate.
Pe de altă parte, nu se poate asocia un obiect unui întreg masiv cu o singură comandă aşa
cum se asociază valori altor masive. De asemenea nu se poate modifica nici o proprietate comună
tuturor obiectelor în întregul masiv cu o singură instrucţiune.
Metode de referenţiere folosind operatorul de rezoluţie al domeniului
Moştenirea poate fi performantă. Atunci când se creează subclase se moştenesc toate
proprietăţile şi metodele clasei anterioare. Se pot adăuga noi proprietăţi şi metode în subclasă, şi
se pot rescrie metodele unei clase anterioare.
Putem concluziona că:
 O clasă poate crea numeroase obiecte, putând crea orice număr de obiecte cu condiţia
ca pseudonimul asociat fiecăruia să fie unic;
 obiectele au proprietăţi care le definesc atributele fizice; ele au metode care definesc
modul în care obiectul interacţionează cu lucrurile din jurul lui şi cu evenimentele;
 se pot avea acelaşi nume de proprietate sau metodă pentru obiecte diferite aparţinând
aceleiaşi clase sau unor clase diferite;
 toate obiectele create pe baza unei clase îşi încep viaţa ca obiecte identice numai după
ce încep să se asocieze;
 proprietăţi şi metode noi sau modificate ele capătă o identitate proprie;
 modificarea proprietăţilor sau metodelor unui obiect necesită specificarea numelui
obiectului şi al proprietăţii folosind notaţia cu punct;
 se pot crea propriile subclase, iniţial acestea moştenesc proprietăţile, evenimentele şi
metodele de la o clasă părinte. Ulterior însă, se pot modifica într-o bibliotecă de clase;
 bibliotecile de clase pot conţine orice număr de clase vizuale, pe care ulterior le puteţi
utiliza.
În acest capitol, am introdus conceptele orientării pe obiecte respectiv clase şi tipuri,
moştenirea între clase. Am definit conceptele în mod independent de limbajele orientate pe
obiecte, acestea fiind aplicabile tuturor limbajelor de programare, tuturor bazelor de date sau
metodologiilor de concepţie din toate domeniile informaticii. Avantajele conceptelor prezentate
pot fi sintetizate în modularitatea, extensibilitatea şi modelarea aplicaţiilor complexe, o bună
aplicare conducând la îmbunătăţirea calităţii producţiei în condiţiile existenţei unei logici
complexe. Se poate realiza o modelare fidelă într-un timp real, încurajând procesul de
comprimare al problemelor.
Mecanismul moştenirii furnizează trei avantaje majore: abordarea relaţiei de generalizare,
care facilitează modelarea obiectelor şi modularitatea codului. O clasă corespunde unui modul şi
moştenirea este o relaţie intermodule bine definită, favorizând reutilizarea codului. Atributele şi
metodele unei clase sunt reutilizabile direct prin subclasele lor. Cu moştenirea multiplă, poate
scădea redundanţa codului.
Avantajele lucrului în programarea orientată spre obiecte sunt puse în evidenţă cu pregnanţă în
cazul domeniilor complexe de genul logicii sau bazelor de date. Însă ca toate tehnologiile noi cu
toate avantajele prezentate rămân o mulţime de probleme importante de abordat.

S-ar putea să vă placă și