Câţi dintre voi vă simţiţi altfel faţă de începutul cursului ?

Aţi spune că, după ce aţi început să păşiţi în

acel râu, şi aţi început să deveniţi conştienţi de subconştientul vostru şi aţi început să observaţi ce vă
iese pe gură, ce spuneţi fără să vreţi, cum vă comportaţi şi vă reglaţi stările emoţionale, cu cât sunteţi
mai atenţi, cu atât sunteţi mai conştienţi şi mai puţin înclinaţi să lăsaţi subconştientul să acţioneze ?
Şi dacă personalitatea creează realitatea personală şi aţi făcut acele schimbări interne, atunci, sunteţi
decorator de interioare. Aveţi o cameră decorată pentru o nouă realitate personală şi se va întâmpla
într-un moment de sincronicitate. Veţi realiza că efortul vostru de a vă schimba v-a adus o
recompensă din partea universului. Iar acea recompensă începe să creeze mai multă valoare şi
începeţi să creeaţi o nouă reţea neurologică către plenitudine. - Înţelegeţi ? - Da. Pe măsură ce
începem să reglăm acele stări interne şi facem un efort în fiecare zi, întrebarea e cine observă
gândurile voastre. Cine e atent la comportamentele voastre ? - Aţi spune că acela e adevăratul sine ?
- Da. Şi că sunteţi conştienţi nu mai operaţi conform programului ? Aşa cum spuneam ieri, 95% din
noi e un program. Când nu suntem prezenţi, programul operează. Aşadar, îmblânzirea bestiei,
temperarea acelei părţi din noi care e un program necesită o anumită voinţă, un anumit efort, dar
dacă atingeţi această stare, sunteţi de acord că v-aţi sporit valoarea. Nu vă mai bazaţi pe nimic din
exterior ca să vă simţiţi bine. Vă simţiţi bine datorită schimbărilor din interior. Pe măsură ce stima de
sine creşte, Universul vă oferă doar ceea ce vi se cuvinte. Dacă vă întoarceţi la realitatea personală
din prezent, şi vă treziţi mâine dimineaţă şi săriţi în labirintul vieţii gândind la fel, făcând aceleaşi
alegeri, arătând aceleaşi comportamente şi aceleaşi obiceiuri, şi aşteptând aceleaşi experienţe
familiare, nu faceţi decât să reafirmaţi ego-ul vicios, identitatea voastră. Şi dacă faceţi asta la
nesfârşit şi gândiţi în acelaşi fel, alegeţi aceleaşi lucruri, vă comportaţi la fel, trăiţi la fel, simţiţi la fel,
iar labirintul vieţii sau labirintul eternităţii sau potenţialul care există în câmpul cuantic şi e egal cu un
labirint uriaş de experienţe e închis şi voi sunteţi într-un colţ al lui, alergând în cerc. - De acord ? - Da.
Fiţi atenţi. Sunteţi în labirint şi gândiţi la fel, acţionaţi la fel, simţiţi la fel, dar vă întrebaţi de ce nu vi
se schimbă viaţa. Daţi vina pe cei din jur, inventaţi scuze, vă compătimiţi şi vorbiţi despre trecut.
Faceţi asta ca să puteţi spune că e greu să vă învârtiţi în cerc. - Mă urmăriţi ? - Da. Dacă nu mai
gândiţi la fel, uitaţi de crearea unui nou viitor, nu mai faceţi aceleaşi alegeri, iar asta e cea mai grea
parte, nu mai practicaţi aceleaşi obiceiuri. Nu mai tânjiţi după aceleaşi experienţe sau aceleaşi emoţii.
Uitaţi acest drum pe care-l bateţi în fiecare zi. Îndepărtaţi-vă de viaţa obişnuită. Şi ce să vezi ? Apare
o nouă experienţă. Şi dacă doriţi să ajungeţi în acel punct în care deveniţi nimeni, nimic, niciunde,
dincolo de timp, deveniţi o conştiinţă în întunericul infinit al tuturor posibilităţilor. Faceţi efortul să vă
uniţi cu conştiinţa supremă şi trebuie să renunţaţi la aspectele sinelui vostru limitat pentru a vă uni
cu un sine superior. - Mă urmăriţi ? - Da. Dacă faceţi acest efort zilnic şi căutaţi momentul prezent, şi
continuaţi să renunţaţi la anumite aspecte din voi, creierul vostru va începe să funcţioneze într-o
manieră holistică şi diferitele compartimente vor începe să se conecteze, fiindcă toate părţile
creierului au reţetele diferite de neuroni care sunt conectate la persoane, lucruri sau locuri. Nu mai
suntem atenţi la acestea, nu mai există o emoţie legată de ele. Pe măsură ce se întâmplă asta, fiindcă
e o reflecţie a realităţii, creierul începe să fie unitar, să se întregească. Vă simţiţi voi înşivă. Nu vă mai
simţiţi fragmentaţi, divizaţi. Şi dacă vă petreceţi ziua pe Facebook, mesagerie, WhatsApp, e-mailuri,
telefoane, şi tot aşa, practic, în fiecare zi vă împărţiţi atenţia. Acesta e un obicei şi dacă faceţi asta
prea mult, vă veţi scurta perioada în care puteţi fi atenţi ? - Da. - Fiţi atenţi ! Dacă sunteţi atenţi prea
puţin timp, sunteţi mai uşor de controlat. Dar dacă faceţi efortul să lăsaţi WhatsAppul şi Facebookul
şi Twitterul şi e-mailuri şi toate lucrurile astea... Nu e nimic rău în ele, dar dacă nu puteţi trăi fără ele,
atunci, sunteţi dependent. Şi sunteţi conectaţi la acea realitate trăită prin prisma trecutului. Dar dacă
vă treziţi dimineaţa şi spuneţi: "Asta e ziua mea !" "E o zi deosebită, o să fiu pozitiv în toate aspectele
vieţii mele." Şi când faceţi această alegere, veţi simţi un fior pe spate şi vă veţi simţi inspiraţi. Nu vă
mai uitaţi la meci, nu mai mergeţi la cumpărături, creaţi un nou sine. Şi dacă faceţi asta, dacă vă
faceţi timp pentru voi, să vă îmbunătăţiţi viaţa, veţi avea un avantaj. Şi dacă transmiteţi o nouă
semnătură în câmp şi depăşiţi câteva aspecte ale reţelelor voastre nuronale care sunt condiţionate
de emoţii care vă leagă de realitatea actuală, înseamnă că aţi rupt lanţurile şi v-aţi detaşat de sinele
emotiv şi aţi depăşit acel sentiment pe care-l numiţi "eu", păşind în necunoscut. Şi începeţi să vă
simţiţi confortabil în necunoscut. Şi vă lăsaţi personalitatea să se conecteze cu câmpul energetic unde
există toate posibilităţile. Nu mai faceţi parte din labirint, ci priviţi labirintul. Îl vedeţi dintr-o altă
dimensiune. - Mă urmăriţi ? - Da. Şi veţi vedea opţiuni nemaivăzute înainte, fiindcă nu mai alergaţi
prin acea dimensiune. Sunteţi în altă dimensiune.

Unii dintre voi nu cred că acel vid al posibilităţilor e câmpul cuantic. Dar dacă potenţialurile există,
dar nu e nimic acolo, nu veţi vedea nimic. Dacă nu e niciun loc acolo, nu veţi vedea unde să mergeţi
Nu există locuri acolo. E un vid. Nu există materie, nu există particule, nu există lucruri. Dacă există
posibilităţi şi potenţialuri, nu există nimeni acolo. Nu vă puteţi duce corpul acolo, fiindcă e alcătuit
din materie. Iar voi nu sunteţi materie, sunteţi conştiinţă. Şi dacă înţelegeţi că e dincolo de acest
spaţiu şi timp, atunci, trebuie să transcendeţi viziunea liniară asupra timpului. Şi dacă ajungeţi în acel
punct în care renunţaţi să fiţi cineva, ceva, undeva, cândva, şi dezarmaţi în faţa acestei forţe, veţi fi
una cu toţi ceilalţi. Toţi, totul, pretutindeni, pururea. În toate timpurile. Acolo există toate
posibilităţile. Şi dacă ajungeţi acolo şi începeţi să făuriţi viitorul, viitorul, acea realitate la care sunteţi
conectaţi, e ca atunci când sunteţi atenţi la unghia degetului. Sunteţi tot voi, observaţi, chiar dacă nu
încercaţi asta, selectaţi şi acceptaţi totul la nivel emoţional. Şi dacă înţelegeţi asta, dacă înţelegeţi că
acest loc dincolo de spaţiu şi timp e locul de unde provine toată materia şi dacă îl puteţi observa
dintr-un punct de vedere nelimitat, veţi primi putere de la propria divinitate. Nu sunteţi o victimă. Nu
speraţi, nu vă doriţi, ci primiţi putere de la opţiunile create. Emulaţi creatorul şi deveniţi unul dintre
creatori. Şi nu sunteţi caracterizaţi de sex sau de culoarea pielii. Nu sunteţi o persoană, nu sunteţi o
profesie. Sunteţi gând. Sunteţi conştiinţă. Trăiţi experienţa unei femei în această realitate. Trăiţi
experienţa unui avocat, a unul contabil în această realitate, conştiinţa voastră trăieşte experienţa
acestor lucruri, indiferent cine suntem. Şi dacă ajungeţi în acel punct când vă aflaţi dincolo de spaţiu
şi timp, sunteţi conectaţi la toate lucrurile. Acolo există realitatea. Am fost condiţionaţi să fugim de
necunoscut, ne sperie. Dacă suntem în necunoscut şi ne căutăm durerea, ce facem ? Ne reîntoarcem
la vechea identitate, fiindcă e centrată pe durerea noastră. Ascultaţi-mă ! Dacă vă aflaţi în locul cu
potenţialuri infinite şi vă amintiţi de frustrarea, ura şi furia pe care le simţiţi faţă de fostul soţ sau de
inamicul vostru, sunteţi dependenţi de acea emoţie şi vă întoarceţi în trecut. Şi reafirmaţi acea
identitate care e un obicei subconştient, Şi dacă vă gândiţi la ce se va întâmpla în următoarele zece
minute, sau 20 de minute, sau când luăm o pauză, încrcaţi să preziceţi viitorul fiindcă vă temeţi de
necunoscut. Nu vă simţiţi bine în necunoscut. - Mă urmăriţi ? - Da. Şi dacă înţelegeţi că sufletul
urmează o călătorie către sursă pentru a se cunoaşte şi pentru a trăi experienţe diverse, pentru
înţelepciunea creaţiei sale, iar voi trăiţi conform unei emoţii care vă trage înapoi spre trecut, sunt
curios cum va reuşi sufletul vostru să creeze un nou viitor dacă încă sunteţi legaţi de trecut ? Nu
puteţi păşi în viitor. Cum puteţi crea ceva nou dacă încă sunteţi legaţi de trecut ? După ce depăşiţi
această emoţie, veţi atinge acel potenţial indiferent ce vi s-a întâmplat. Indiferent cât de grea e viaţa.
Dacă încetaţi să vă spuneţi povestea... M-aţi auzit vreodată spunând în acest weekend: "Reveniţi
asupra experienţei şi retrăiţi-o" ? M-aţi auzit spunând asta ? Uitaţi de acea experienţă. Uitaţi acea
emoţie. O amintire fără încărcătură emoţională înseamnă înţelepciune şi acolo vrem să ajungem.
Asta e călătoria voastră, efortul de a depăşi sinele emotiv şi acele obiceiuri. Şi când depăşiţi acea
emoţie, corpul nu mai e scalvul trecutului. Am apărut într-o emisiune TV în Ciudad de Mexico. Era
despre fercire. Toţi alergau fericiţi în jur. Mi se lua interviu şi camera vine spre mine şi aveam 30 de
secunde să mă pregătesc. Dintr-o dată, lumina începe să pâlpâie, mai am 20 de secunde şi doamna
mă întreabă: "Cum devenim fericiţi ?" Ştiţi ce i-am spus ? Nu mai fiţi nefericiţi. Nu vă mai gândiţi la
lucruri care vă fac nefericiţi. Nu mai faceţi lucruri care vă fac să vă simţiţi prost. Nu mai trăiţi acele
emoţii care vă deprimă. Renunţaţi la asta. Nu vă mai torturaţi corpul. Ţineţi regim, trebuie să mâncaţi
ceva anume ? Nu vă mai plângeţi. Lăsaţi corpul să respire. Nu ştiţi că toţi acei hormoni ajung în
corpurile voastre ? Îl torturaţi, îl bateţi, îl victimizaţi.

Vă întoarceţi la vieţile voastre şi nu vă faceţi timp să lucraţi la bunăstarea voastră. Cu timpul, mediul
înconjurător vă va depăşi. Mediul înconjurător va controla ceea ce gândiţi şi simţiţi şi realitatea
personală vă va controla personalitatea. Veţi fi o victimă a vieţii. Apoi, veţi găsi alţi oameni care sunt
la fel şi vă veţi plânge şi vă veţi împrieteni cu ei şi-i veţi folosi ca să vă reafirmaţi limitările. - Are logică
? - Da. Aceasta e predica mea de duminică. Zi-le ! Dar sunteţ un grup grozav, aşa că, de ce să nu fiu
direct ? De ce să nu fiu direct ? E singura dată când vă văd, aşa că haideţi să vorbim deschis şi
transparent. Unii dintre voi veţi pleca cu ideea că Tatăl Suprem va schimba acea ideea conform căreia
gândurile voastre creează realitatea. Şi când faceţi asta, veţi accepta mediocritatea acelor mişcări
familiare pe care nu le puteţi depăşi fiindcă sunteţi prea ataşaţi de ele. Gândiţi-vă la asta. Care e
definiţia unui viciu ? Nu e ceva ce nu puteţi opri ? Dacă sunteţi supăraţi sau frustraţi şi aş veni la voi şi
v-aş spune "Ştiu că eşti supărat, dar ce-ar fi să te calmezi ?" Ce mi-aţi spune ? "Taci din gură." Sau
dacă aveţi o mamă italiană şi spuneţi: "Mamă, de ce suferi ? Ce-ar fi să încetezi ?" Dacă nu vă puteţi
opri, la un anumit nivel aveţi nevoie de acele substanţe, fiindcă asta sunt, aţi văzut animaţia. Fiţi
atenţi la mine: dacă sunteţi dependenţi de zahăr, ciocolată sau cafea, ce alte vicii ? Ţigări. Nu uitaţi că
viciul înseamnă că trupul controlează mintea. Trupul primeşte substanţele pe care le râvneşte şi
modifică receptorii, fiindcă tânjeşte după acele substanţe. Mintea nu mai e implicată. Corpul
controlează totul. Şi sunteţi dependenţi de ceva, de cafea, de ţigări, în fine. Şi încercaţi să vă opriţi,
spuneţi că vă veţi opri azi. Dacă sunteţi dependenţi şi v-aş pune un cappuccino triplu în faţă sau aş
pufăi o ţigară şi aş trimite fumul în direcţia voastră, sau aş mânca nişte ciocolată, ce credeţi că se va
întâmpla când vedeţi acea ciocolată sau când vedeţi o cafea sau fumul de ţigară ? Atunci când o
vedeţi, corpul începe să vorbească cu creierul. "De ce nu începi de mâine ?" Vreau o ţigară fiindcă mă
ajută să mă relaxez, etc. Acele voci sunt corpul care vrea să răspundeţi nevoilor lui. - Corpul
controlează mintea, da ? - Da. Dar dacă aţi lupta cu dependenţa de zahăr, de nicotină, de cofeină,
orice, aş putea aduce un tort de ciocolată, un cappuccino, aş putea să fumez în faţa voastră şi dacă
aţi lupta cu dependenţa, nu v-ar păsa deloc, da ? - Da. - Gândiţi-vă. Dacă folosiţi oamenii şi situaţiile
din vieţile voastre ca să reafirmaţi dependenţa emoţională... Îi folosiţi. Ca exemplu, ca metaforă, pun
tortul de ciocolată în faţa voastră. Când vedeţi tortul de ciocolată, automat, autonom, la nivel
fiziologic şi chimic, corpul va începe să se schimbe în aşteptarea experienţei. Corpul râvneşte la
ciocolată. De aceea salivează şi sucurile digestive se agită. Corpul deja trăieşte experienţa fiindcă e
condiţionat din trecut să aştepte o recompensă în viitor. Când vedeţi tortul de ciocolată, acesta e o
asociere care vă face să reveniţi la trecut din punct de vedere chimic şi fiziologic, autonom şi
automat. - Mă urmăriţi ? - Da. Condiţionarea ţine de trecut, iar aşteptarea ţine de viitor. Dar dacă
suntem condiţionaţi de trecut să aşteptăm viitorul vă învârtiţi în cerc. Vă întoarceţi la vieţile voastre
şi folosiţi o persoană sau o situaţie să vă reafirmaţi dependenţa emoţională şi staţi şi meditaţi, dar nu
vreţi să vă autodepăşiţi, fiindcă vă scuzaţi că nu e o zi bună. Şi dacă vă ridicaţi, verificaţi telefonul,
intraţi pe Twitter, şi folosiţi toate astea ca să vă simţiţi doriţi, sau plăcuţi sau importanţi sau mai ştiu
eu ce şi nu depăşiţi acea dependenţă emoţională, sunteţi de acord că atunci când vă întoarceţi la
realitatea condiţionată de trecut şi vedeţi acea persoană pe care-o folosiţi să vă reafirmaţi
dependenţa emoţională, la fel ca în cazul ciocolatei, automat, autonom, la nivel fiziologic şi chimic,
corpul se va întoarce la vechiul sine prin asociere. Vă întoarceţi la subconştient. Şi sunteţi de acord
că, dacă meditaţi şi corpul se opune cu tot ce are şi vă spune că e imposibil, că nu funcţionează, că e
prea greu, iar voi staţi acolo şi vă priviţi corpul ca pe un copil răsfăţat şi îi spuneţi că nu plecaţi nicăieri
azi şi aşteptaţi până termină, atunci, traversaţi râul şi corpul ascultă mintea, conştiinţa. Ieşiţi din acea
stare emoţională. Sunteţi de acord că atunci când vă întoarceţi la vieţile voastre şi vedeţi cel mai
mare inamic, persoana care v-a făcut rău, că automat, autonom, la nivel chimic şi fizic, nu veţi reveni
la vechiul sine ancorat în trecut, fiindcă emoţiile voastre nu vă mai ţin ancorat în trecut ? Şi îi veţi iubi.
Îi veţi ierta, îi veţi înţelege, fiindcă vă veţi regăsi în ei.

Majoritatea dintre noi încep să folosească mediul extern ca să-şi regleze stările interne. Devin
dependenţi de ceva ca sentimentul acelei emoţii, acel gol sau nevrednicie să dispară. Şi începeţi să
confundaţi plăcerea cu fericirea. Dacă vă simţiţi complet, nu mai aveţi nevoie de plăcere. Dacă vă
simţiţi incomplet, vă veţi baza pe plăcerea din mediul extern Am spus că e ceva greşit să simţiţi
plăcerea ? Dar când sunteţi dependenţi de lucrul care face sentimentul să dispară, până nu depăşiţi
acea emoţie, nu veţi schimba dependenţa, fiindcă v-aţi ataşat de acea emoţie şi încercaţi să
schimbaţi ceva la exterior. Puteţi fi cei mai bogaţi, cei mai frumoşi, cei mai populari, cei mai sănătoşi,
cei mai disciplinaţi, cei mai perfecţi, cei mai populari, dar dacă n-aţi depăşit emoţia, n-aţi evoluat în
viaţă. Aşadar, în timp ce depăşiţi limitarea veţi auzi voci de genul... "E greu. Nu pot s-o fac. Ce naiba
am ?" Trebuie să merg la psihoterapeut. "Nu-mi pot controla mintea analitică. Nu pot să meditez."
Veţi întâlni acest baraj. Eu l-am întâlnit. Acestea sunt doar circuite care se activează în creier când
suntem pregătiţi să sărim de pe stâncă, în necunoscut. Dacă vă temeţi de necunoscut, veţi spune...
"Tata a fost prea strict şi nu pot să sar." "Vântul bate în direcţia greşită. Oare sunt crocodili acolo ?"
Veţi analiza viaţa şi nu veţi sări. Gândiţi-vă la asta. Dacă voi, ca personalităţi, ca indivizi care vă veţi
întoarce la sursă, sunteţi interesaţi de necunoscut, dacă sunteţi prinşi în cocktailul de substanţe care
derivă din hormonii de stres, din cauza acestor substanţe, veţi selecta, din prisma unei conştiinţe
libere că ăsta e cel mai rău lucru care vi se poate întâmpla şi veţi începe să acceptaţi acea experienţă
la nivel emoţional. Sunteţi în procesul de creaţie, dar aţi selectat scenariul negativ şi vă lipseşte ceva.
Dacă selectaţi scenariul negativ, fiindcă în modul supravieţuire ne pregătim pentru cel mai rău lucru
posibil, ca să putem supravieţui. Ne descurcăm cu altceva. Să ne pregătim pentru ce-i mai rău. Nu
staţi prea bine la capitolul imaginaţie, nu ? Aşadar, acceptăm teama la nivel emoţional, fiindcă e o
emoţie bună. Ne simţim energizaţi de hormoni, corpul începe să fie vigilent, să intre în panică, să-şi
facă griji şi acceptaţi convingerea şi vă predaţi gândurilor egale cu acea stare emoţională şi
reprogramaţi sistemul nervos vegetativ să condiţioneze corpul în acel viitor. Acum vă simţiţi mai
anxioşi, mai vigilenţi, gândiţi mai mult, simţiţi mai mult şi dintr-o dată spuneţi: "Dacă se întâmplă
asta, urmează asta." "Apoi, o să se întâmple asta şi asta. Şi după aceea, urmează asta." "Şi o să mor !"
Desfăşuraţi scenariul până la final. Observaţi viitorul dintr-o stare de spirit. E diferit de cealaltă stare
de spirit când aţi accesat potenţialurile ? E exact acelaşi lucru. Mă urmăriţi ? Da. Dacă faceţi asta,
haideţi să fim conservatori doi ani. Corpul vostru e controlat de frică şi îl condiţionaţi să domine
mintea. Ştiţi ce se va întâmpla ? O să facă un atac de panică. Fără voi. Încercaţi să-l controlaţi cu
mintea conştientă, el e programat de subconştient.
Ştiţi câţi oameni din domeniul nostru suferă de anxietate şi depresie ? Anxietatea înseamnă să alegi
cel mai rău lucru din viitor şi depresia înseamnă să îţi aminteşti cel mai rău lucru din trecut. Dacă vă
întoarceţi la trecut iar şi iar şi creaţi acei hormoni, vă condiţionaţi corpul să fie lipsit de speranţă şi
putere şi apoi veţi dori să faceţi ceva şi corpul va spune: "Nu vreau să mă ridic." Şi corpul e
condiţionat să trăiască în acea stare. Şi oricât încearcaţi să schimbaţi asta, el e programat în
subconştient. Aşadar, începeţi să meditaţi. Dintr-o dată, corpul selectează scenariul negativ de care
sunteţi conştienţi. Nu mai investiţi energia în el. Deveniţi conştienţi că faceţi asta şi aduceţi corpul din
nou în momentul prezent şi nu-i place asta. Devine frustrat, speriat, nerăbdător, iar voi îl potoliţi din
nou. Apoi, vrea să se ridice şi să verifice e-mailurile ca să ştie sigur că totul e în ordine şi nu s-a
întâmplat ceva. Observaţi că vrea asta şi spuneţi: "Stai acolo, eu sunt Dumnezeul tău." "Eu sunt şeful,
nu tu." Dintr-o dată, vă doare capul, aveţi greţuri, ameţiţi. Apoi, vă amintiţi că aveaţi şase ani şi tatăl
v-a certat în faţa celui mai bun prieten şi e vina lui. Trebuia să-i spuneţi asta înainte să moară şi acum
vă simţiţi incomplet. Şi vă gândiţi: "Trebuie să-mi sun psihoterapeutul." "Au trecut două luni de când
nu ne-am văzut." Şi sunteţi în prezent, conştienţi că faceţi toate astea. Sunteţi în momentul prezent şi
readuceţi şi corpul aici şi nu-i mai permiteţi să controleze mintea. În fiecare zi, îl temperaţi şi îl
struniţi. Nu lăsaţi corpul să vă controleze. Eliberaţi energia. Întrerupeţi circuitul dintre gândire şi
simţire. Atrageţi toată energia investită în realitatea controlată de trecut care e conectată de nişte
persoane, nişte lucruri, nişte obiecte, nişte experienţe şi nişte locuri din vieţile voastre. Rechemaţi
acea energie, fiindcă nu o mai investiţi în realitatea controlată de trecut şi nu mai folosiţi oamenii,
locurile, lucrurile să reafirmaţi acea stare. Şi nu credeţi că puteţi să continuaţi, dar ceva din voi se
trezeşte. Sufletul spune: "Faci ceea ce trebuie. Rezistă." Şi rezişti, rezişti, rezişti şi, dintr-o dată, de
nicăieri, crezi că-ţi vei pierde minţile şi o vei face. Nu mai ai nevoie de acea minte. Când corpul
înţelege că nu plecaţi nicăieri, fiindcă aveţi o voinţă de fier, se va relaxa în momentul prezent şi va
renunţa la acea emoţie. Şi vă veţi transforma din particulă în undă, din materie, în energie şi veţi avea
o cantitate enormă de energie ca să creaţi un nou destin. Şi veţi privi în acel viitor şi va fi o alegere
foarte simplă. Veţi fi inspiraţi. Vă veţi gândi instinctual ce să faceţi cu atâta energie. Veţi repeta pe
cine vreţi să iertaţi în viaţă. Vă veţi gândi la cum să vă implicaţi. Veţi începe să acceptaţi la nivel
emoţional acel viitor şi veţi spune: "Sunt un tip grozav. Sunt o doamnă isteaţă." Vă veţi reafirma
identitatea. Facem asta instinctiv, fiindcă v-am învăţat ieri ceea ce trebuie să faceţi. Dar vă cer să
spuneţi o poveste diferită, dincolo de sinele emotiv. Şi când faceţi asta, vă investiţi energia şi atenţia
într-un nou viitor. Şi vă jur că dacă faceţi asta timp de câteva zile, corpul va fi acolo pentru o nouă
experienţă şi nu vă veţi aminti cum aţi ajuns acolo. N-o să puteţi să vă ştergeţi zâmbetul tâmp de pe
faţă. Oamenii din viaţa voastră vor începe să intre la bănuieli. Se vor întreba ce pastile luaţi, ce faceţi,
iar voi nu veţi spune nimic, fiindcă atunci când sunteţi în jurul oamenilor dragi şi expuneţi această
filozofie, vă îndepărtează. Ştiţi de ce ? Fiindcă n-aţi trecut prin asta. Dar dacă sunteţi fericiţi şi zâmbiţi
în faţa lor şi spuneţi: "Îmi amintesc când eram şi eu aşa. Trebuie să plec, la naiba !" Dar te iubesc,
serios ! Iubesc totul la tine. Cred că te descurci grozav. Te înţeleg. Ne vedem diseară. Şi termină cu
plânsul de milă. Cineva trebuie să-şi plângă de milă şi încep să facă asta. Şi când termină, tu o să spui:
"N-o să-ţi vină să crezi." "Mi-am făcut meditaţia două săptămâni şi ştii că lucram la ceva ?" "Am
primit rolul. Uitasem că m-am înscris." "O să întâlnesc persoana asta şi o să-mi deschidă noi uşi."
"Doamne, am un nou proiect şi e foarte simplu." "Tipul m-a sunat din senin !" Şi prietenul tău va
spune: "Îmi plăcea de tine mai mult înainte." "Nu-mi dau seama cine eşti. Eşti o necunoscută pentru
mine." "Nu eşti în viitorul meu, fiindcă viitorul meu e în trecut." "Arăţi diferit." Mă înţelegeţi ? Veţi fi
plini de energie şi veţi păşi în acea experienţă şi veţi spune ce spun toţi ceilalţi: "Doamne, ce simplu a
fost ! De ce mă străduiam atât ?" "Forţam rezultatul." "Încercam să controlez totul şi când mi-am
deschis inima" "şi m-am relaxat, a fost atât de simplu." "Înţeleg ce am făcut." Şi când ajungeţi la o
înţelegere, se numeşte înţelepciune. Când aţi găsit acea perlă ascunsă în suflet şi sufletul începe să-şi
amplifice lumina, veţi fi mai milos cu oamenii din viaţa voastră. Veţi fi mai răbdător cu oamenii din
viaţa voastră. Veţi fi mai bucuros, instinctiv. Veţi dori să oferiţi, fiindcă acele daruri, acea prezenţă,
acea voinţă, acea iubirea, sunt forţa din jurul vostru. Şi începe să se prelingă în voi. Nu vă puteţi
obliga să deveniţi altceva şi nu aţi schimba acel sentiment pentru nimeni. Nu aţi schimba acea emoţie
pe un viciu emoţional, pe o stare de spirit limitată. Nu aţi renunţa niciodată. Atunci începeţi să simţiţi
o bucurie necondiţionată, o iubire necondiţionată care vine din interiorul vostru în loc să vă bazaţi pe
cineva din exterior.

Am scris "Tu eşti placebo". Am scris cartea în şase săptămâni. Totul era în capul meu şi nu puteam să
scriu mai repede. Ştiţi ce mi-am dat seama când am scris "Tu eşti placebo" ? Cât de hipnotizaţi şi de
condiţionaţi suntem. Am fost în Australia acum ceva timp şi era iarnă. Nu mă uitam la televizor pe
atunci. Am aprins televizorul în Australia, fiindcă voiam să văd ce se întâmplă. Îmi călcam cămaşa şi
mă pregăteam de curs. Dintr-o dată văd o reclamă despre gripă şi vaccinuri şi copiii. Asistenta era
drăguţă şi surâzătoare. Apoi, toţi ţineau bandajul pe braţ. Şi mă uitam la reclamă. Nu accept şi nu
cred ideea că am nevoie de un vaccin pentru un virus care are numele Joe Dispenza pe el. O să mă
găsească oricum. Cât să fii de condiţionat ? Şi limitaţi şi neîncrezători. Şi ne temem de război, de
terorism şi de lucruri rele, inflaţie şi orice ar fi. Oamenii sunt ţinuţi într-o stare emoţională limitată.
Aşa îşi creează speranţe false şi se bazează pe guverne, se bazează pe companii farmaceutice, se
bazează pe economie. Se bazează pe religii şi pe modelele care se destramă acum. Fiindcă oamenii au
început să-şi dea seama. Fiindcă toate acestea sunt produsul modului de supravieţuire. Control,
decepţie, concurenţă, agresivitate. E un mod bun de a vă face să vă simţiţi foarte mici. Şi
neimportanţi. Aveţi nişte vise şi acest program care spune că dacă o să fac rost de bani, o să fiu liber.
Aceea e emoţia pe care ne-o dorim, pe care o caută sufletul. O nouă emoţie dintr-o nouă experienţă.
- Mă urmăriţi ? - Da. Când vă găsiţi partenerul, vă veţi bucura în sfârşit de viaţă. Veţi fi bucuroşi şi
recunoscători. Răsplata e acea persoană care vă face să vă simţiţi altfel. - E răsplata emoţiei, nu ? -
Da. Iată întrebarea mea. Dacă aşteptaţi bogăţie ca să simţiţi libertate, de ce nu simţiţi libertate ? Dacă
aşteptaţi un partener ca să vă simţiţi recunoscători, de ce nu sunteţi recunoscători de pe acum ? De
ce aveţi nevoie de partener ? De ce aveţi nevoie de cineva care să vă facă fericit ? De ce să nu fiţi
fericiţi şi să vedeţi ce iese ? - Nu e tot o variantă a programului ? - Da. Şi dacă e adevărat... Ia să
vedem. Există atracţie între noi. Dacă credeţi asta, atunci, abia aşteptaţi bogăţia ca să vă puteţi simţi
bogat, bucuros şi liber. Trebuie să aveţi asta înainte să se întâmple, nu ? Când vă întoarceţi la viaţa
obişnuită şi vedeţi aceiaşi oameni falşi, mergeţi în aceleaşi locuri, faceţi aceleaşi lucruri la aceea oră şi
luptaţi cu realitatea ancorată în trecut şi v-aţi retras timp de două zile, două zile şi jumătate şi v-aţi
separat de simularea voastră, de mediul înconjurător ca să vă schimbaţi mintea, iar corpul să o ia
înaintea călătoriei. V-aţi retras două zile, aşa că dacă mediul e prea puternic, şi apoi, vă explic cât e de
puternic. Luaţi un dependent, un alcoolist sau un consumator de droguri care sunt dependenţi de
câţiva ani şi puteţi măsura schimbările la nivel fiziologic şi metabolic ce au loc după prima băutură de
acum zece ani, sau prima folosire a unei substanţe. Puteţi observa, schimbări fiziologice specifice.
Luaţi acelaşi dependent şi îl duceţi în acelaşi mediu ca înainte şi vor avea acelaşi răspuns fiziologic ca
atunci când au băut primul pahar sau au luat primul drog. Cu alte cuvinte, atât e de puternic impactul
mediului înconjurător. - Mă urmăriţi ? - Da. Deci dacă sunteţi dependenţi de realitatea voastră... Şi
cum ne dăm seama dacă oamenii sunt dependenţi de realitatea lor ? Fiindcă hormonii de stres ne
dau un impuls de energie şi începem să asociem acele emoţii cu oameni şi lucruri. Acei hormoni le
creează pentru noi, ne dau acele emoţii. Deci dacă folosim o persoană ca să ne reafirmăm
dependenţa şi gândurile noastre fac asta chiar şi fără acea persoană, suntem dependenţi de
realitatea exterioară. Când vrem să fim prezenţi şi se întâmplă asta, fiţi atenţi. N-ar fi bine să vă
retrageţi din mediul extern măcar o oră pe zi ? Să vă separaţi de mediul extern, să închideţi ochii şi să
nu vă lăsaţi definiţi de el. Puneţi muzică în surdină sau căştile şi lăsaţi lumea în urmă. Lăsaţi acea
stimulare primită când simţurile sunt conectate la exterior. Mă separ de ea. Îmi aşez corpul într-un
loc şi nu-l las să facă ce-i place. Nu-l las să reafirme o identitate pe care o cunosc: sunt doctor, avocat,
infirmieră, mamă, etc. Sunt şi asta, dar azi vreau să fiu definit de gândurile mele. Vreau să trăiesc
momentul, să-mi las corpul deoparte. Şi dacă reuşesc, n-o să-mi pese de întâlniri, de viitorul previzibil
sau de amintirile trecutului. Vreau să fiu prezent, să fiu atent la ceea ce am creat. Dacă vă
deconectaţi de la mediul înconjurător pe o perioadă de timp şi "redecoraţi interiorul" şi schimbaţi
ceea ce gândiţi şi ceea ce simţiţi, sunteţi de acord că, dacă faceţi asta suficient, cu cât vă schimbaţi
mai mult, cu atât vă detaşaţi de exterior ?

Relaxează-te. Şi acum... Fixează-ţi atenţia... ... în spaţiul... ...pe care perineul tău... ...îl ocupă... ...în
spaţiu. Şi poţi simţi... ...volumul spaţiului... ...pe care perineul tău... ...îl ocupă în spaţiu ? Şi când îţi
fixezi atenţia... ...asupra acestui centru... ...din corpul tău... ...în spaţiu... ...poţi deveni conştient de
volumul... ...spaţiului din jurul... ...şoldurilor tale... ...dincolo de acest centru... ...în spaţiu ? Şi când îţi
fixezi atenţia... ...asupra acestui centru... ...din corpul tău... ...în spaţiu... ...şi simţi energia spaţiului...
...dincolo de acest centru... ...în jurul şoldurilor... ...în spaţiu... ...poţi binecuvânta centrul... ...pentru
binele suprem... ...cu noi informaţii, o nouă energie... ...un mesaj coerent... ...în aşa fel încât corpul
tău să răspundă unei noi vieţi... ...şi să iubească viaţa ? Şi acum... Poţi să-ţi fixezi atenţia... ...asupra
spaţiului... ...din spatele buricului... ...în spaţiu ? Şi poţi simţi... ...volumul spaţiului... ...din spatele
buricului... ...în spaţiu ? Şi când îţi fixezi... ...atenţia asupra... ...acestui centru... ...din corpul tău... ...în
spaţiu... ...poţi deveni conştient de volumul... ...spaţiului de dincolo... ...de corpul tău... ...dincolo de
acest centru... ...în spaţiu ? Şi când îţi fixezi atenţia... ...asupra acestui centru... ...din corp... ...în
spaţiu... ...şi simţi energia spaţiului... ...dincolo de acest centru... ...în jurul corpului... ...în spaţiu...
...poţi binecuvânta acest centru... ...cu o nouă conştiinţă... ...o nouă energie ? Poţi controla
sentimentul... ...care-ţi face corpul să se simtă ghidat... ...către o nouă viaţă... ...însufleţind viaţa ? Şi
acum, fixează-ţi... ...atenţia în spaţiul... ...din centrul stomacului... ...în spaţiu. Simţi... ...volumul
spaţiului... ...ocupat de acest centru... ...în corpul tău... ...în spaţiu ? Şi dacă îţi fixezi atenţia...
...asupra acestui centru... ...din corpul tău... ...în spaţiu... ...simţi... ...energia spaţiului... ...din jurul
corpului tău... ...dincolo de acest centru... ...în spaţiu ? Şi dacă îţi fixezi atenţia... ...asupra acestui
centru... ...din corpul tău... ...şi simţi energia spaţiului... ...dincolo de acest centru... ...din jurul
corpului tău... ...în spaţiu... ...poţi binecuvânta acest centru... ...pentru binele suprem... ...cu o nouă
energie... ...şi noi instrucţiuni ? Să iubeşti viaţa. Să-ţi conectezi corpul... ...la un nou câmp de
informaţii... ...şi să răspundă la o nouă viaţă. Şi acum, poţi să-ţi fixezi atenţia... ...asupra spaţiului
dincolo de... ...stern... ...în spaţiu ? Şi simţi... ...volumul spaţiului... ...pe care centrul... ...pieptului
tău... ...îl ocupă în spaţiu ? Şi când îţi fixezi atenţia... ...în acest centru... ...din pieptul tău... ...în
spaţiu... ...poţi deveni conştient... ...de volumul spaţiului... ...de dincolo de acest centru... ...în jurul
corpului tău... ...în spaţiu ? Şi când îţi fixezi atenţia... ...asupra acestui centru sacru... ...din corpul
tău... ...în spaţiu... ...şi simţi energia spaţiului... ...din jurul corpului tău... ...dincolo de acest centru...
...în spaţiu... ...poţi binecuvânta acest centru sacru... ...pentru binele suprem... ...ca inima ta să bată...
...asemeni unei flori măreţe ? Simte iubirea deplină... ...şi profundă. Lasă-ţi sufletul să-ţi vorbească în
moduri infinite... ...ca să ai încredere în necunoscut... ...ca plenitudinea să fie libertatea ta... ...şi cupa
ta să se umple. Şi acum, îţi vei înălţa... ...conştiinţa... ...în spaţiul... ...pe care gâtul tău... ...îl ocupă în
spaţiu. Şi poţi simţi... ...volumul spaţiului... ...din acest centru... ...din gâtul tău... ...în spaţiu ? Şi când
îţi fixezi atenţia... ...în acest centru... ...din gâtul tău... ...în spaţiu... ...simţi spaţiul... ...din jurul gâtului
tău... ...dincolo de gâtul tău... ...în spaţiu ? Şi când îţi fixezi atenţia... ...asupra acestui centrul... ...din
gâtul tău... ...în spaţiu... ...şi simţi spaţiul... ...de dincolo de acest centru... ...din jurul gâtului tău... ...în
spaţiu... ...poţi binecuvânta acest centru... ...pentru binele suprem... ...însufleţind viaţa... ...ca centrul
să preia... ...informaţii dintr-un nou câmp. Lasă-ţi corpul să răspundă unei noi vieţi. Lasă-ţi cuvintele
să fie profunde... ...să exprime iubirea... ...prin intermediul acestui centru. Să vorbeşti cu un anumit
scop. Şi acum, poţi să-ţi fixezi... ...atenţia... ...în spaţiul dintre... ...ceafă... ...şi partea din spate a
capului... ...în spaţiu ? Şi simţi... ...volumul spaţiului... ...din partea din spate a capului... ...în spaţiu ?
Fixează-ţi atenţia... ...asupra acestui centru... ...asupra capului tău... ...în spaţiu. Poţi deveni
conştient... ...de spaţiul din spatele acestui centru... ...din jurul capului tău... ...în spaţiu ? Şi când îţi
fixezi atenţia... ...asupra acestui centru... ...din capul tău... ...în spaţiu... ...şi simţi spaţiul... ...de
dincolo de acest centru... ...de dincolo de capul tău... ...în spaţiu... ...poţi binecuvânta acest centru
sfânt... ...pentru binele suprem... ...cu o nouă conştiinţă... ...o nouă energie... ...şi noi instrucţiuni...
...ca să-ţi însufleţeşti viaţa ? Lasă alchimistul din tine să se trezească. Uşile dimensionale se deschid în
faţa ta. Iluzia realităţii dispare. Vezi dincolo de perdea. Visele tale devin lucide. Şi acum... ...fixează-
ţi... ...atenţia... ...asupra spaţiului... ...din centrul... ...capului tău în spaţiu. Simţi spaţiul... ...din acest
centru... ...din capul tău... ...în spaţiu ? Şi când îţi fixezi atenţia... ...asupra acestui centru... ...din capul
tău... ...în spaţiu... ...poţi deveni conştient de spaţiul... ...de dincolo de acest centru... ...din jurul
capului tău... ...în spaţiu ? Şi poţi să-ţi fixezi atenţia... ...asupra acestui centru... ...din capul tău... ...şi
când simţi... ...energia spaţiului... ...de dincolo de capul tău... ...în spaţiu... ...poţi binecuvânta acest
centru... ...pentru binele suprem... ...cu noi informaţii... ...cu o semnătură coerentă... ...care
reorganizează materia... ...şi oferă însufleţire şi iubire vieţii. Lasă divinul din tine să se trezească. Şi
acum... ...poţi deveni conştient de spaţiul... ...de deasupra capului tău... ...în spaţiu ? Şi poţi simţi...
...energia şi spaţiul... ...de dincolo de capul tău... ...în spaţiu ? Şi când îţi fixezi atenţia... ...în spaţiul...
...de deasupra capului... ...în spaţiu... ...poţi binecuvânta acest centru... ...pentru binele suprem...
...într-o stare de recunoştinţă... ...şi să înveţi să iubeşti viaţa ? Să trăieşti cu poftă de viaţă... ...într-o
stare de apreciere... ...şi recunoştinţă pentru că trăieşti. Îţi doreşti ca voia... ...cosmosului... ...să se
descarce în fiinţa ta. Ca genele latente... ...să fie activate în interiorul tău. Ca tu să consolidezi
legătura... ...cu cosmosul. Lasă misticul din tine să se trezească. Realizează că viaţa e un dar. Că
misterele... ...ţi se vor arăta... ...şi că aparţii eternităţii. Şi acum... ...devino conştient... ...de spaţiul...
...din jurul corpului tău... ...în spaţiu. Poţi simţi... ...volumul spaţiului... ...de dincolo de corpul tău...
...în spaţiu ? Adevăratul sine... ...care creează câmpuri de energie... ...care însufleţeşte viaţa. Acolo
unde-ţi fixezi atenţia... ...îţi fixezi şi energia... ...creând iertare... ...creând coerenţă... ...creând
valoare. Permiţând energiei... ...să organizeze materia... ...pe care o alimentăm. Avem atomi,
molecule... ...hormoni, celule... ...ţesuturi şi organe care formează... ...sistemele corpului tău. Un nou
câmp de informaţii. Lăsaţi corpul să răspundă unei noi vieţi. Expiraţi iubire asupra vieţii. Adevăratul
sine e fără de sfârşit. Oriunde radiaţi într-un câmp... ...influenţaţi materia pe căi misterioase. Acum,
concentrează-ţi atenţia din nou asupra corpului... ...asupra acestui mediu... ...asupra acestui timp. Şi
când eşti pregătit, poţi să-ţi deschizi ochii.

Vreau să vă mulţumesc tuturor, fiindcă apreciez eforturile voastre. Zilnic încerc să fiu un exemplu
pentru fiecare prieten pe care-l ajut şi înţeleg ce înseamnă să faceţi acest efort. E o onoare pentru
mine că v-aţi făcut timp să veniţi aici şi că ceva din ceea ce v-am spus vă poate influenţa cumva viaţa.
Am văzut mulţi dintre voi care s-au autodepăşit în weekend şi care insistă şi o ţin tot aşa, iar asta mă
inspiră să fac acelaşi lucru. Vă mulţumesc că v-aţi făcut timp în vieţile voastre aglomerate. Îi iubesc pe
cei ce acţionează. Îi iubesc pe cei care acordă o şansă acestui curs şi ajung că cunoască toate aceste
informaţii. Şi... Nu cred că pentru mine, personal, un compliment potrivit ar fi... "Frumoasă
prezentare în Power Point." Sau că n-a fost nevoie să luaţi notiţe, sau ce-o fi. Aşa eram înainte. Cel
mai mare compliment pe care mi-l puteţi face, ca public matur, e să-mi trimiteţi un e-mail în care
scrie: "N-o să-ţi vină să crezi."