Bicarbonatul de sodiu (NaHCO3) este un compus chimic anorganic care face parte din

categoria sărurilor. Denumirea științifică este hidrogenocarbonat de sodiu.[1] Denumirea de

bicarbonat de sodiu trebuie considerată o denumire uzuală, fără pretenții științifice.[2]
Compoziția
Radicalul carbonat acid (HCO3-) și ionul de sodiu(Na+) alcătuiesc bicarbonatul de sodiu.

Proprietăți
Bicarbonatul de sodiu este o pulbere albă. La încălzire (peste 65 °C) se descompune în
carbonat de sodiu (Na2CO3), dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O):

Datorită acestei proprietăți se folosește ca praf de copt și la fabricarea extinctoarelor cu

dioxid de carbon (CO2). NaHCO3 hidrolizează bazic, adică soluția este bazică.

Beneficiile bicarbonatului de sodiu

Unul dintre cele mai mari beneficii este că poate combate refluxul acid, datorită proprietăţilor
sale alcaline. Ajută la neutralizarea acizilor stomacali şi asigură scutirea de indigestie la
adulţi. Majoritatea experţilor în sănătate garantează că atunci când amestecăm bicarbonat de
sodiu cu apă, vom obţine o sursă garantată de calmare a arsurilor la stomac, desigur în
cantitate limitată. Cum ajută de fapt bicarbonatul de sodiu dizolvat în apă la vindecarea unor
astfel de afecţiuni? Cum se face apa cu bicarbonat de sodiu? Le dezvăluim pe toate.

Bicarbonatul de sodiu tinde să se descompună în ioni de sodiu din organism, un electrolit care
tinde să aibă efecte puternice. Cu toate acestea, consumul de cantităţi excesive de bicarbonat
de sodiu poate împiedica activitatea muşchilor, creierului şi inimii.

Cum poţi slăbi cu ajutorul bicarbonatului de sodiu

Utilizat predominant pentru aluatul pâinii şi prăjiturilor, bicarbonatul de sodiu are o
multitudine de alte utilizări benefice. Alături de calmarea muşchilor, el mai acţionează şi ca
un deodorant natural şi ajută totodată la indigestie. Bicarbonatul de sodiu beneficiază de o
notorietate incredibilă şi pentru rolul său la pierderea în greutate.

Cum functioneazã?

Atunci când este amestecat cu un lichid şi băut, bicarbonatul de sodiu se poate dovedi o
metodă extraordinară de pierdere în greutate. Acţionează luptând cu aciditatea din organism.
Aciditatea din organism poate duce la creşterea în greutate, în special atunci când consumi
anumite alimente rafinate şi procesate. Pulberea albă simplă contracarează acidoza
metabolică şi astfel, ridică pH-ul organismului la o stare mai alcalină.

Această tehnică vă poate ajuta de asemenea să luptaţi împotriva grăsimii în zonele în care se
scapă greu de grăsime, inclusiv abdomenul, braţele, coapsele şi spatele.

Bicarbonatul de sodiu: alte utilizări

Calmează indigestia: adăugaţi 1/4 linguriţă de bicarbonat de sodiu la un pahar cu apă şi
consumaţi.

Tratează muşcăturile şi înţepăturile de insecte: Deşi nu este bun pentru utilizarea de zi cu zi

pe pielea ta, poate calma roşeaţa, mâncărimea şi înţepăturile care sunt semne ale unei reacţii
uşoare la o muşcătură de insectă.

Păstrează gura sănătoasă: Spălarea dinţilor cu o pastă de dinţi care are bicarbonat de sodiu
poate ţine cariile dinţilor departe şi poate menţine gingiile şi gura într-o formă ideală.

Elimină mirosurile neplăcute: cele mai multe mirosuri neplăcute provin fie din acizi puternici
(de exemplu laptele acru), fie baze (precum peştele stricat). Pune o cutie de bicarbonat de
sodiu, deschisă, în frigider şi acesta va absorbi mirosul!

Părerile cu privire la bicarbonatul de sodiu variază semnificativ. În vreme ce toată lumea este
de acord că el ajută la combaterea acidului gastric şi vindecarea indigestiei, mulţi cercetători
afirmă că nu ajută cu adevărat la procesul de slăbit şi nici la calmarea musculaturii după
realizarea exerciţiilor fizice. Cu toate acestea, este important ca fiecare om să testeze şi să
vadă care sunt rezultate personale.

Un pliculeţ de bicarbonat de sodiu costă în medie 0,75 Ron. Poate fi întrebuinţat în peste 50
de moduri diferite atât în gospodărie pentru curăţarea casei cât şi în scopuri cosmetice
(albirea dinţilor, măşti de faţă). De asemenea, bicarbonatul de sodiu poate fi folosit şi ca
adjuvant în calmarea arsurilor stomacale, a aftelor bucale, ajută la calmarea tusei (prin
gargară). Cu toate acestea, folosit în exces pe post de medicament pe termen lung,
bicarbonatul de sodium dăunează organismului.

Despre bicarbonatul de sodiu numai de bine. Mai ales atunci când este folosit în gospodărie.
Sarea de sodiu păstrează un aer curat în frigider, prelungeşte viaţa florilor din vază,
neutralizează mirosurile neplăcute ale scrumului de ţigară din scrumieră dar şi ale
încălţămintei în care piciorul a transpirat, ajută chiar la înlăturarea mirosului de naftalină din
haine dacă este pus în apă pentru câteva ore împreună cu obiectul vestimentar. Se pare că
presărat în colţurile camerelor, bicarbonatul de sodiu ar ţine insectele la distanţă. Iar în
amestec cu apa ar curăţa urmele de creion de pe pereţi. Însă folosit intern, pe post de
medicament, bicarbonatul de sodiu necesită moderaţie. Iată câteva situaţii la care specialiştii
în medicină spun răspicat ”cu precauţie”!

Daunator
Bicarbonat de sodiu - folosit excesiv creşte riscul de ulcer
Mulţi dintre noi am auzit pentru prima dată despre bicarbonatul de sodiu în copilărie când
bunicii îl foloseau pentru tratarea aşa numitor arsurilor stomacale, reflux gastroesofagian în
termeni medicali. La acea vreme nu exista nici foarte multă informaţie, dar nici foarte multe
medicamente. O linguriţă de bicarbonat de sodiu dizolvată într-un pahar cu apă calmează
arsurile stomacale însă trebuie apelat la acest remediu foarte rar, atunci când chiar nu există
altă soluţie. Persoanele care suferă de reflux gastroesofagian, care abuzează de bicarbonat de
sodiu cresc riscul de a dezvolta ulcer gastric. Un pansament gastric este indicaţia medicilor,
iar amestecul de apă cu bicarbonat de sodium foarte rar, în caz de urgenţă.

Bicarbonatul de sodiu - atenţie la bolnavii de inimă şi la bolnavii de rinichi

În casă, românii folosesc sarea de sodiu şi în cazul indigestiei. Însă trebuie păstrată o
moderaţie în utilizarea bicarbonatului intern deoarece aduce în organism un aport important
de sodiu, deci trebuie administrat cu precauţie la cardiaci sau pacienţii cu afecţiuni renale.
Dintre efectele secundare se pot enumera: apariţia în timp a edemelor, greaţă, senzaţie de jenă
al nivelul întregului abdomen.

Bicarbonat de sodiu - folosit excesiv dăunează sănătăţii dinţilor şi gingiilor

Una dintre întrebuinţările spectaculoase ale bicarbonatului de sodiu este pentru curăţarea
dinţilor. Este adevărat că efectul este ca după un periaj profesional la medicul dentist, iar
dinţii chiar strălucesc însă specialiştii în stomatologie spun că bicarbonatul este prea puternic
pentru a fi în contact direct cu dinţii şi gingiile nediluat şi că folosit ca atare pe termen lung
duce la slăbirea smalţului şi poate afecta gingiile. Atenţie sporită la persoanele care au
gingiile sensibile.

Bicarbonat de sodiu - atenţie la tenul sensibil

O altă recomandare a bicarbonatului de sodium este să fie folosit pe post de gomaj pentru
curăţarea tenului. Se face o pastă din apă şi sarea de sodium care se aplică pe faţă şi se
clăteşte după un minut. Atenţie, persoanele care au tenul sensibil sau sensibilizat de diverse
afecţiuni sau tratamente ale pielii nu trebuie să folosească astfel de măşti fără a se consulta în
prealabil cu un specialist în dermatologie.
Bicarbonatul de sodiu - nu se adaugă în medicamente sau preparate farmaceutice
În tot mirajul creat pe internet despre bicarbonatul de sodiu se vorbeşte inclusiv despre
îmbunătăţirea efectului soluţiilor pentru decongestionarea nazală prin adăugarea de
bicarbonat de sodiu. Formulele medicamentelor sunt complete, iar aceastea nu trebuie scoase
din recipientele originale. Orice ingredient nou se adauga va altera formula medicamentului

Omniprezentul bicarbonat de sodiu a ajuns panaceu universal, „vedetă” pe internet, bun la

toate, de la clasicele arsuri la stomac la nemilosul cancer. Când a „venit pe lume”
bicarbonatul de sodiu? De fapt când a ieșit în lume, când a fost descoperit, pentru că
„nașterea” sa se duce în negura vremii, undeva în urmă cu mii de ani nu mai puțin de… 4.600
de ani!

Era în vremea vestitului rege Khufu, Cheops în grecește, Keops în… românește, faraon al
Regatului Vechi al Egiptului între anii 2589 î.Hr. și 2566 î.Hr., cel care a ridicat și Marea
Piramidă de la Giza, singura „supraviețuitoare” dintre „Cele șapte minuni ale lumii antice”…

Secretul bicarbonatului de sodiu a fost dezvăluit. Pentru ce a fost folosit prima oară
Din acele vremuri antice provin cele mai vechi papirusuri descoperite pe teritoriul Egiptului.
Iar în aceste papirusuri s-au găsit primele urme de bicarbonat de sodiu. Un amestec de
carbonat și bicarbonat de sodiu, denumit „Natron” era folosit în metodele complexe de
îmbălsămare ale acelor timpuri străvechi. Dar nu numai, pentru că se regăsea și în vopsirea
țesăturilor, și în fabricarea sticlei sau a… mirosurilor atrăgătoare, strămoașa industriei
cosmetice de azi!

Bicarbonatul de sodiu a fost folosit de egipteni încă din antichitate în „metodolgia” de

îmbălsămare și la conservarea vechilor papirusuri
Bicarbonatul de sodiu a fost folosit de egipteni încă din antichitate în „metodolgia” de
îmbălsămare
Bicarbonatul de sodiu, cu formula chimică NaHCO3, este o sare acidă şi are o sumedenie de
domenii în care este folositor în zilele noastre. În afară de bucătărie și igiena personală,
bicarbonatul de sodiu este și un leac, băbesc dacă vreți, dar eficace, pentru diferite probleme
de sănătate. De altfel este o realitate binecunoscută că bicarbonatul de sodiu a fost utilizat la
prepararea unor medicamente începând cu secole în urmă.

„Pe vremea când medicamentele erau preparate de farmacist, pe baza unei reţete precise,
compusul avea o destul de largă întrebuinţare. Bicarbonatul a fost cunoscut dintotdeauna ca
un excelent pansament gastric, datorită capacităţii sale de a neutraliza secreţiile acide din
stomac. Având în vedere că este puternic alcalinizant, era folosit şi în dermatologie, una
dintre cele mai frecvente utilizări fiind în tratarea micozelor bucale, prin gargară cu soluţie cu
bicarbonat, care schimba pH-ul gurii”, explică medicul internist Marius Călinici.

Bicarbonatul de sodiu, trofeu de război al lui… Napoleon Bonaparte!

Iar în gastronomia europeană bicarbonatul de sodiu a fost adus de… Napoleon Bonaparte! La
începutul secolului al XIX-lea. Mai exact după campania în Egipt (1798-1801). Nu o să vă
vină să credeți, dar povestea este reală. În iunie 1798, generalul de divizie Napoleon
Bonaparte îmbarca pe 335 de vase 38.000 de soldați și 187 de… oameni de știință cu
destinația Egipt! De ce, veți afla mai jos, puțintică răbdare, stimabililor… Chiar dacă din
punct de vedere militar campania a fost un eșec (flota de război britanică, sub conducerea
amiralului Nelson învingea flota franceză a lui Napoleon pe 1 și 2 august 1798 în fața
portului egiptean Abukir și tăia legătura trupelor franceze terestre din Egipt cu patraia-
mumă…), beneficiile științifice au fost majore.

Bicarbonatul de sodiu a fost „importat” de Napoleon Bonaparte din Egipt pentru vestita
patiserie franțuzească, de unde a ajuns, 100 de ani mai târziu, și în... mititeii mioritici
Înființarea Insititului Egiptului de la Cairo, primul șantier arheologic din istorie,
cartografierea cursului Nilului, primele planuri ale viitorului Canal de Suez, care avea să
aducă mari profituri Franței, au fost succesele lui Napoleon în campania din Egipt. Savanții
francezi aduși împreună cu soldații au avut numeroase misiuni, printre care și acelea de a afla
secretele obținerii indigoului și a… bicarbonatului de sodiu!

De unde interesul lui Napoleon Bonaparte pentru bicarbonatul de sodiu? Ei bine, această sare
de sodiu era folosită în domeniul pirotehnic, ca și la stingerea incendiilor. Spionii „științifici”
ai lui Napoleon au descoperit că bicarbonatul de sodiu era benefic în agricultură, în medicină
și în igienă. Dar și în domeniul culinar, datorită calității de a afâna diferite… aluaturi! Așa că
și-a găsit rapid locul în… patiseria franceză! După întoarcerea lui Napoleon la Paris, în 1799.
De acolo până la „cucerirea” micilor noștri național-mioritici nu a fost decât un pas. Unul
de… 100 de ani! Chiar mai mult pentru că până prin 1925-1927 nicio carte d bucate
autohtonă nu includea bicarbonatul de sodiu în rețetele de mititei.

Bicarbonatul de sodiu a „intrat” în tradiționalii mititei mioritici la începutul secolului al XX-

lea și i-a făcut mai afânați, mai vioi, mai gustoși, mai savuroși
Bicarbonatul de sodiu a „intrat” în tradiționalii mititei mioritici la începutul secolului al XX-
lea
Doamna Maria General Dobrescu, o mare figură a gastronomiei românești la începutul
secolului al XX-lea, „impunea” bicarbonatul de sodiu în rețeta de mititei din cartea sa de
bucate „Bucătăria modernă” din 1927, rețetă preluată de la o anumită „tanti Lenuța”,
grataragioaică în gura Oborului. Vedeți mai jos ingredientele și modul de preparare ai
„Mititeilor Lenuța” din cartea de bucate a doamnei Maria General Dobrescu.

Mititei Lenuța – rețeta din anul 1927

„Proporţii: 4 kg carne (spată de vacă şi gât), 30 g sare, 50 g bicarbonat, 20 g epis (mirodenii),
20 g piper, 10 căpăţâni de usturoi, 500 g prapure de vacă (seu), 5 g enibahar, 10 cuişoare şi 2
dl frişcă nebătută

Cum se preparează: Se curăţă carnea de os şi se dă odată prin maşină împreună cu prapurele

şi jumătate din cantitatea de sare, se pune pe gheaţă direct, unde se lasă 24 de ore, întorcându-
se pe gheaţă din două în două ore. A doua zi se mai dă odată prin maşină, după ce mai întâi i
s-au pus toate mirodeniile și ingredientele de mai sus. Usturoiul se pisează şi se pune numai
apa din el. Se bat bine timp de o jumătate de oră, se pun în maşină şi li se dă forma obişnuită
cu ajutorul palmei. Se pun pe grătarul încins care a fost uns mai întâi cu o bucată de seu, care
bucată se întrebuinţează tot timpul pentru uns mititeii”.