Sunteți pe pagina 1din 1

circumspect atât in public, cât şi in privat, când era vorba de sexualitate. Aşa că.

deşi vocea ei răguşită


mi-a răsunat in urechi pentru tot restul zilei, am alungat în mod voit şi cu hotărâre amintirea ei şi mi-am
continuat îndatoririle, singura excepţie fiind faptul că am făcut o mătanie sau două în plus pentru acea
femeie, gândindu-mă că şi-a recunoscut vina şi a venit s& îşi ceară iertare. Am sperat că, oriunde s-ar fi
aflat, Dumnezeu era alături de ea, oferindu-i alinare, la fel cum îmi oferise şi mie de multe ori. Am
adormit strângând în pumn mărgelele rozariului, de parcă era o amuletă capabilă să ţină la distanţă
gândurile nedorite. In parohia mică şi veche, dc obicei au loc una sau două înmormântări pe lună, patru
sau cinci nunţi pe an. Liturghie aproape in fiecare zi iar duminica de mai multe ori. De trei ori pe
săptămână călăuzeam studiul Bibliei, o seară pe săptămână dădeam o mână de ajutor grupului dc tineri,
iar în fiecare zi, mai puţin miercurea, aveam program in timpul căruia enoriaşii mă puteau vizita. De
asemenea, alergam câţiva kilometri în fiecare dimineaţă şi mă forţam să citesc cincizeci de pagini din
cărţi care nu aveau legătură cu Biserica sau cu religia. O, şi petreceam prea mult timp pe forumurile The
Walking Dead. Prea mult timp. Cu o noapte în urmă am stat treaz până la două dimineaţa, certându-mă
cu un oarecare idiot dacă poţi sau nu poţi să omorî un zombi cu şira spinării altui zombi. Nu poţi,
evident, ţinând cont de gradul de putrefacţie al oaselor morţilor-vii. Concluzia e că, pentru un om sfanţ,
eram destul de ocupat intre micul dejun în oraş şi momentul în care mă aruncam în patul meu
confortabil. Aşa că mi se iartă faptul că am fost luat prin surprindere săptămâna următoare, când femeia
s-a întors în confesionalul meu. Rowan tocmai plecase, iar eu mă pregăteam să mâ ridic şi să plec, când
am auzit cealaltă uşă deschizându-se şi pe cineva strecurându-se în interiorul confesionalului. M-am
gândit că poate era Rowan din nou - nu ar fi fost prima dată când s-ar fi întors, din cauză că îşi amintise
vreun păcat umil despre existenţa căruia uitase cu desăvârşire. Dar nu. Era acea voce joasă, pe care o
cunv