Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea Drept
Tema: Categoriile de
obiecte protejate prin
drept de autor
Student Facultatea Drept/Frecvență redusă:
Leu Nicoleta gr.155
Profesor Master în drept, lector superior universitar:
Demian Elena
Cuprins
Introducere
Chișinău 2020
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Facultatea Drept
Concluzie
Introducere
Dreptul de autor este un termen juridic utilizat pentru a descrie drepturile pe care le
dețin creatorii asupra propriilor opere literare, artistice sau științifice. Operele
protejate prin dreptul de autor și drepturile conexe, variază de la romane, poezii,
Chișinău 2020
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Facultatea Drept
muzică, picturi și filme, la programe pentru calculator, baze de date, desene
tehnice, sculpturi și alte opere originale.
Chișinău 2020
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Facultatea Drept
nu este un obiect ci un produs al activităţii creatoare exprimată într-o formă
obiectivă. Nu toate operele sunt protejate de normele dreptului de autor, ci doar
acelea care conţin semne caracteristice stabilite de lege. Legea privind dreptul de
autor şi drepturile conexe, indică acele semne distinctive ce caracterizează opera
protejată de normele dreptului de autor şi anume: “dreptul de autor protejează
operele creaţiei intelectuale în domeniul literaturii, artei şi ştiinţei exprimate într-o
anumită formă obiectivă ce permite a le reproduce atît publicate şi nepublicate
indiferent de forma, destinaţia şi valoarea fiecărei opere, precum şi de procedeul de
reproducere a ei.”
Prin termenul “literatură” înţelegem operele scrise ce se referă la unul din genurile
literare. Termenul “artă” presupune un anumit nivel de măiestrie dintr-un domeniu
de arhitectură, sculptură, muzică, pictură, dans şi etc. Termenul “ştiinţă” include
o analiză şi sistematizare a cunoştinţelor obiective despre realitatea înconjurătoare.
Opera rezultat al creaţiei intelectuale devine obiect al dreptului de autor din
momentul ce a obţinut o formă obiectivă de exprimare, posibilă de a fi percepută
de organele de simţ ale omului. De aceea, “pentru ca un rezultat al creaţiei
intelectuale să obţină însemnătate socială şi statut de obiect al dreptului de autor, el
trebuie să fie exprimat într-o formă: scrisă (manuscris, dactilografie, note
muzicale), orală (rostire publică, interpretare publică), de imagine (desen, schiţă,
tablou, plan, desen tehnic, video sau fotocadru), volumetrico-spaţială (sculptură,
model, machetă, construcţie)”.
Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe stabileşte că sunt protejate de
normele dreptului de autor atît operele publicate cît şi cele nepublicate.
Publicarea este editarea sau punerea în circulaţie a operelor sau fonogramelor cu
consimţămîntul autorului, pentru a satisface cerinţele publicului, precum şi
deschiderea accesului legal la opera sau fonograma prin sistemele electronice de
informare.
Opera nepublicată este o operă ce este fixată pe un suport material, însă cu acordul
autorului nu este adusă la cunoştinţa publicului prin publicarea sau rostirea publică
sau alte modalităţi. Exemplu poate servi un manuscris nepublicat, o sculptură
neterminată etc.
Legea Republicii Moldova privind dreptul de autor şi drepturile conexe cît şi
doctrina juridică distinge cîteva categorii de opere şi anume: opere originale şi
opere derivate.
Originale sunt acele opere elementele de bază ale cărora, au fost create de însuşi
autorul operei. Opera este derivată, dacă ea reprezintă un produs al creaţiei
intelectuale bazată pe o altă operă. Din această categorie fac parte: traducerile,
adaptările, prelucrările de opere literare şi artistice, înscenările etc
Chișinău 2020
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Facultatea Drept
• Dreptul exclusive va aparține titularului – persoana căreia autorul ia transmis
drepturile sau căreia iau revenit aceste drepturi în mod legal.
Chișinău 2020
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Facultatea Drept
de exprimare obiectivă) şi, care, evident, trebuie să corespundă tuturor semnelor
unei opere de artă, literatură şi ştiinţă.
Operele pot fi clasificate în dependenţă de opere literare, ştiinţifice şi operele de
artă.
Structura operei literare reprezintă în sine o însemnătate juridică a fiecărui
element.
Astfel, savantul V. Ionas, stabileşte următoarea structură a operei literare:
tema;
materialul;
ideologia;
sistemul de imagini (imaginea unui erou, imaginea caracterului sau acţiunilor
acestui erou), subiectul, limbajul, titlul).
Tema o putem defini ca o împrejurare a fenomenelor din viaţă, de unde scriitorul
culege subiecte, însă această împrejurare este însoţită de intelectualul creator al
autorului, ce efectuează alegerea sa.
Vorbind despre material, subînţelegem materialul selectat din viaţa de toate zilele
şi anume o totalitate de acţiuni, evenimente, lucruri etc. Dacă, materialul selectat
dintr-o operă va servi doar ca izvor de informaţii pentru crearea altei opere, atunci
aceste acţiuni nu vor fi considerate încălcare a dreptului de autor. Atunci însă cînd
acest material va fi folosit împreună cu epizoade dintr-o operă străină, aceste
acţiuni vor fi considerate încălcare a dreptului de autor.
Conţinutul ideologic al operei literare reflectă atitudinea civică şi spirituală a
autorului faţă de realitatea care ne înconjoară, Am putea spune că ideologia operei
presupune starea sufletească a autorului, care, în mare măsură, este reflectată în
acţiunile personajelor şi în evenimentele descrise în operă. De aceea ideologia
poate fi protejată ca un element al operei, care totodată poate servi şi izvor pentru
crearea altor opere.
Imaginea artistică în opera literară – este descrierea eroilor acestei opere,
caracterul, acţiunile, conflictele dintre ei şi etc. Tot V. Ionas consideră că actul
intelectual de creare a imaginii sau chipului eroilor în operă generează obiect al
relaţiilor juridice de autor.
Putem găsi o denumire, o ideologie, însă aceste elemente nu vor avea însemnătate
juridică la calificarea operei ca obiect al dreptului de autor, deoarece este necesar
să fie prezent un sistem de imagini al operei, care constituie munca intelectuală a
autorului.
Limbajul operei este indisolubil legat de sistemul de imagini. Deoarece limbajul,
dă posibilitate de a îmbrăca imaginea într-o formă obiectivă, ce ar sublinia valoarea
intelectuală a a operei, ce ar sublinia valoarea intelectuală a operei literare.
Vorbind despre subiect ca element al operei literare, am putea spune că folosirea
lui fără autorizaţia autorului ar duce la încălcarea dreptului de autor şi anume la
plagiat. Este cazul de menţionat că opera poate fi calificată plagiat în cazul cînd
subiectul copiat îmbracă o formă obiectivă de exprimare.
Chișinău 2020
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Facultatea Drept
Subiecţii dreptului de autor sunt autorii şi titularii de drepturi. Autorul este
persoana fizică prin a cărei muncă creatoare a fost creată opera. Tirularul de
drepturi este persoana fizică (autorul sau altă persoană fizică împuternicită de
autor) sau juridică care, deţine în mod legal, drepturile patrimoniale.
Ultimul element din structura operei de literatură este titlul sau denumirea operei.
Este foarte complicat de stabilit dacă titlul are un caracter original. După părerea
noastră are un caracter original acel titlu care identifică opera, adică există o
legătură stilistică, artistică etc., dintre operă şi titlul.
Operele ştiinţifice sunt definite de literatura juridică, ca fiind un domeniu al
activităţii
omeneşti îndreptate spre elaborarea şi sistematizarea cunoştinţelor obiective despre
realitatea înconjurătoare.
Operele de ştiinţă au multe puncte de tangenţă cu operele de literatură, dar există şi
deosebire: “opera de literatură se adresează sentimentelor, opera ştiinţifică la fel se
adresează sentimentelor, însă rolul operei ştiinţifice nu este acela de a produce şi
impresiona prin valori estetice, ci de a transmite informaţii, într-o formă cât mai
inteligibilă.
Operele ştiinţifice pot fi scrise şi orale. Operele ştiinţifice scrise sunt acele opere
care au o formă obiectivă de exprimare, cu scopul de a familiariza publicul cu
informaţii utile pentru creşterea lor profesională. Operele ştiinţifice orale au acelaşi
scop, adică de a ridica nivelul profesional însă ele nu au un suport material, adică
o formă obiectivă de exprimare. Acestea sunt comunicaţiile ştiinţifice, lecţiile,
rostirile publice etc.
Operele de artă. Din categoria operelor de artă fac parte operele dramatice şi
muzical
dramatice, scenariile, proiectele de scenariu, libretele, sinopsisul filmului. Operele
de artă deţin un şir de puncte de tangenţă cu operele literare, deoarecere forma de
exprimare şi calităţile artistice sunt asemănătoare cu cele de la operele literare. Ca
argument pot servi dialogurile şi monologurile personajelor care alcătuiesc opera
dramatică şi forma de exprimare care este rostirea sau interpretarea publică.
Deoarece operele dramatice sunt opere artistice care pot fi incluse în categoria
operelor literare.
Chișinău 2020
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Facultatea Drept
• SPAŢIU – teritoriul statelor membre la Convențiile de la Berna și Roma.
• OPERA ÎN SINE – cu toate elementele care o caracterizează.
Concluzie
În concluzie pot să spun cu certitudine că obiectul dreptului de autor reprezintă
consecinţa creaţiei intelectuale a persoanei, precum şi forţa prin care individul a
valorificat opera sa. Obiectele beneficiază de protecţie o dată cu crearea acestora,
Chișinău 2020
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Facultatea Drept
dar şi ca urmare a înregistrării acestora în AGEPI (Agenţia Pentru Protecţie
Intelectuală), fapt prin care sunt recunoscute în societate drept proprietate a
persoanei fizice sau juridice, fiind inviolabilă, adică inadmisibilă de atingere.
Persoanele fizice şi juridice, care sunt creatoare de obiecte ale dreptului de autor şi
care au intenţia să le valorifice, au dreptul de a fi protejaţi, deoarece fără protecţie
nu există siguranţă în munca pe care o depun şi la rîndul său, nici dorinţă de a crea
ceva nou şi ceva deosebit.
Chișinău 2020