Citeşte secvența şi realizează următoarele sarcini:

Sunt Lucian, am douăzeci și trei de ani. Lucrez la stația meteo de câteva luni, din primăvara lui 2011, din
mai, de când zăpada se topise pe trei sferturi și lăsase în urmă ierburi gălbejite și noroi. Am avut noroc,
altfel nu nimeream eu aici. Cel puțin până acum, viața pe munte e un miracol, în ciuda frigului, a
pustietății și a năbădăilor care mă apucă din senin. La 2278 de metri, pe vârful Ștețu, m-am obișnuit
repede cu rostul lucrurilor și afară, și înăuntru, de ambele părți ale ușii groase, cu oblon. Dorm într-o
cameră mică, încălzită cu un godin, iar în cealaltă gătesc, trec datele în registru, mănânc, beau ceai,
pornesc rar radioul sau televizorul, citesc, ascult muzică și, cu regularitate, ca și cum aș fi înghițit un ceas
deșteptător, am grijă să transmit din șase în șase ore cifre capricioase, niște măsurători. Pentru asta, zi și
noapte, indiferent dacă plouă, dacă ninge sau dacă e ger cumplit, iau la rând aparatele și notez tot ce-mi
spun. Par tăcute, dar, sincer să fiu, ne-am împrietenit de la bun început, din primele săptămâni, așa că
stăm mereu de vorbă, ne mai ciondănim. Nu e ușor să fii singur, o lună întreagă, la mari înălțimi, după
care, în luna următoare, să ajungi pe pământ.

De fapt, nici deasupra norilor, nici în puzderia de stele, nici în liniștea care îmi țiuie în urechi, nu sunt
tocmai singur, fiindcă îl am cu mine pe Zuri, câinele meu, care a îmbătrânit și s-a lenevit. Se cuibărește
lângă sobă, strâns covrig, sau se tolănește pe fotoliul din dreapta ferestrei, pe pătura bej. Uneori, ieșim
împreună în cerdac, în puterea soarelui, și ne uităm la stânci, la grohotișuri, la jnepeni, la ghețuri și la
culmile îndepărtate, printre care se zărește vag releul militar din Șaua Strâmbă. În închipuire, parcă
vedem și orașul, și casa noastră, și acoperișul de la șopron, după care ne mutăm privirea la podeaua veche
și la bolovani. Deocamdată, nu joc table cu el, cum juca tipul dinainte cu câinele lui. Când plec să mă
plimb, îl strig, îl fluier, dar îmi ghicește orice gând și nu vine decât în drumurile scurte, deși nu e șchiop.
La asfințit, mergem la curmătura de la sud, la o răscruce, iar eu mă mișc încet, ca să nu rămână în spate și
să se simtă părăsit. Și acolo, unde mă trântesc în iarbă și casc gura la cer, se lipește de mine, cerșește
mângâieri.

(După Filip Florian, Toate bufnițele)

Godin sobă de fier (cilindrică) folosită la încălzit.

Nr. Item Scor 1

Răspunde în enunţuri complete la întrebările de mai jos: a) Unde este angajat Lucian?
_____________________________________________________________________________________

b ) Unde se află locul lui de muncă?

_____________________________________________________________________________________

c) Care este anul nașterii lui Lucian?

_____________________________________________________________________________________

d) Cine este Zuri?

_____________________________________________________________________________________

L01234

Nr.Item Scor 2
Rezumă, în limita de 65-70 de cuvinte, ultimul alineat al textului.
Total cuvinte:
L012345

Nr.Item Scor 3
Extrage din text un exemplu de comparaţie și comentează, în spațiul dat, rolul ei.

Comparația:___________________________________________________________________________

Comentariul:__________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
____________________________________

L0123

Nr.Item Scor 4

Exprimă-ți, într-un text coerent, în spațiul rezervat, acordul sau dezacordul de a munci în
singurătate, departe de lume, aducând 3 argumente.

L012
345678

Nr.Item Scor 5

Scrie denumirile a patru încăperi dintr-o casă de locuit.

 L
012346

Nr.Item Scor 6
Delimitează, prin bare oblice și cifre, propozițiile din fraza dată:

Nu e ușor să fii singur, o lună întreagă, la mari înălțimi, după care, în luna

următoare, să ajungi pe pământ.

L0
1237
Nr.Item Scor 7

Descrie, în spațiul rezervat, un aparat electrocasnic.

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

L01
2348

Nr.Item Scor 8
Alcătuiește un dialog din patru replici, ce ar putea avea loc între doi adolescenți care vor să se
angajeze în câmpul muncii pentru lunile de vară.

L0
1234

Nr.Item Scor 9

Scrie cu litere datele calendaristice, numind prin substantiv luna:

23.09____________________________________________________________
31.12____________________________________________________________

L012
Nr.Item Scor 10

Citește articolul de dicționar și răspunde la întrebări în enunțuri complete.

VÂRF, vârfuri, s. n. 1. Partea cea mai de sus (ascuțită) a unor obiecte înalte (case, copaci etc.) sau a
anumitor forme de relief (deal, munte). ◊ Expr. Asta pune (sau, rar, face) vârf (la toate) = asta întrece
orice închipuire sau așteptare, este din cale-afară. (Plin) cu vârf sau încărcat cu vârf = plin de tot, până
sus. ♦ Fig. (La pl.) Persoanele care se află în fruntea unei organizații, a unor grupuri sau clase sociale etc.
♦ (Rar) Partea de deasupra, suprafața unei ape. Vârful Oltului. 2.Capăt, extremitate (ascuțită) a unui lucru.
Vârful coloanei. ♦ Spec. Extremitate a unei părți a trupului omului sau animalelor. ◊ Loc. adv. Din vârful
buzelor = de mântuială, superficial; batjocoritor, sfidător, ironic. (În legătură cu verbe de mișcare) În
vârful (sau pe vârfurile) degetelor (sau picioarelor) = tiptil, încet, cu grijă, fără zgomot, ca să nu simtă
nimeni. ◊ Expr. A i se sui (cuiva) părul în vârful capului = a i se ridica (cuiva) părul pe cap (de frică, de
spaimă). A i se sui (cuiva) tot sângele în vârful capului, se spune când cineva se aprinde la față din cauza
furiei, a rușinii etc. A vorbi în (sau din) vârful limbii (sau buzelor) = a vorbi peltic; p. ext. a vorbi afectat.
3.Punctul de intersecție a laturilor unui unghi sau ale unui triunghi, a muchiilor unei piramide etc. 4. Fig.
Moment de intensitate maximă a unei activități. ◊ Ore de vârf = a) (în legătură cu mijloace de transport,
magazine sau alte unități de servire a populației) ore de afluență maximă, de mare aglomerație și de
solicitare intensă; b) (în legătură cu sursele de apă, de energie electrică, de gaze) ore în care consumul
este foarte intens. Vârf de consum = cantitate maximă de energie electrică necesară abonaților unei rețele
electrice la anumite ore din zi sau în anumite perioade ale anului.

a) Câte sensuri are substantivul vârf?

b) Care dintre sensurile cuvântului vârf apare în enunțul ”La 2278 de metri, pe vârful Ștețu, m-am
obișnuit repede cu rostul lucrurilor și afară, și înăuntru, de ambele părți ale ușii groase, cu oblon.”?

L012

Nr.Item Scor 11

Plasează în câte un enunț îmbinările ore de vârf și vârf de consum.

L 0 1 2 12

Nr.Item Scor 12

Redactează, în spațiul rezervat, o scrisoare de felicitare, respectând legenda dată și rigorile de

aranjare în pagină.

Te numești Lucian/Luciana, vei lipsi din localitate la data de 25 iunie, când prietenul tău/prietena ta,
George/Georgeta, își va serba aniversarea.

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

L
01234

Pentru corectitudinea tuturor secvențelor scrise

L012345

Total 50