STILURILE BONSAILOR

 Cunoaşterea stilurilor face parte din bagajul de cunoştiinţe elementar. Bonsai-ul uneşte Raiul şi
Pământul, creând o cale a valorilor spirituale pe care omul o urmează în timpul în care ingrijieşte un
copacel. O legendă veche spunea că un bătrân îşi păstra tinereţea deoarece atunci când lucra la bonsai
" timpul stătea pe loc". El obişnuia să zică: "în timp ce florile se ofiliesc iarna, în casa mea sunt mereu
înflorite", ilustrand astfel stagnarea timpului în această artă. Bonsai-ul este de fapt un simbol al
eternităţii, el evita timpul, reflectând astfel armonia dintre Om şi Natură, dintre Cer şi Pământ.
 Panta triunghiului variază de la un bonsai la altul. Forma este definită de numarul de grade al unghiului
format de o line verticala ce coboara din vârful arborelui (apex) pana la baza trunchiului şi orizontala.
 Maestrii japonezi ne-au "invitat" mereu să creem noi stiluri, noi forme, inspirându-ne din natura ce ne
înconjoară. De asemenea, este adevarat ca un arbore este tot un arbore oriunde în lume, şi ca în
clasele şi stilurile japoneze aceştia au toate formele posibile, însă asta nu înseamnă că trebuie să ne
limităm la câteva stiluri şi să le repetam la infinit, ci din contra, trebuie să ne dezvoltăm creativitatea, şi
să cream noi stiluri.
 Fiecare stil este definit în funcţie de forma trunchiului bonsaiului respectiv. Aceste stiluri, legate de
silueta bonsaiului, nu sunt ceva simbolic, ci permit o mai bună definire a acestuia.
 Există patru mari grupe de bonsai. Există totodată 5 stiluri de bază, din care rezultă celelate, şi care au
luat fiinţă ca urmare a faptului că cei care au îmbrăţişat această artă au încercat în permanenţă să vină
cu ceva nou, cu ceva deosebit.
 Bonsaii pot fi clasificaţi după mai multe criterii: dimensiuni, lumină, înalţime, unghiul pantei.
 a) Bonsaii sunt impătiţi în trei categorii, în funcţie de diametrul lor, dar în fiecare categorie regăsim
toate stilurile existente.
 Cele trei categorii sunt:
 mini-bonsai: Ø între 5 şi 15 cm

 bonsai clasici: Ø înte 15 şi 70 cm

 bonsai de grădină: Ø între 70 şi 180 cm.

 b) Clasificarea după lumina necesară:

 Lumina este unul dintre factorii cei mai importanţi şi în functie de tipul de bonsai şi luminozitatea
disponibilă, există patru categorii :

Bonsai de interior - Ficus benjamina, Myrtus communis, Nandina (bambus) Azalea indica
zone semiumbrite:

Bonsai de interior - Ficus retusa, Olea europaea, Bougainvilleea glabra, Punica granatum,
zone luminoase: Podocarpus ssp..

Bonsai de exterior - Acer palmatum, Acer buergerianum, Carpinus betulus, Ginko biloba, Taxus
zone semiumbrite: baccata.

Bonsai de exterior - Ulmus parvifolia, Chaenomeles lagenaria, Cotoneaster ssp., Juniperus ssp, Ilex
zone luminoase: crenata, Picea abies, Wisteria floribunda, Pinus parviflora, Pinus thunbergii,
Malus, Pyracantha.
Clasificarea bonsailor după locul unde vor fi cultivaţi

-Bonsai de exterior
-Bonsai de interior
c) Clasificarea după înălţime:

Grupa Înălţime
-cm-

Keshi-tsubu sub 2.5

Înălţime foarte mică Mame
Shito 2.5 – 7.5

Gafu 13 – 20

Înălţime mică Shohin Komono sub 18

Myabi 15–25

Înălţime medie Kifu Katade-mochi sub 40

Înălţime medie spre mare Chu/Chuhin 40–60

Omono sub 120

Înălţime mare Dai/Daiza
Bonju peste 100
3.0 cm 7.0 cm

18.0 cm

25.0 cm
 40.0 cm

60.0 cm

peste 100 cm
STILURILE BONSAILOR
d) Clasificarea după unghiul pantei (stilurile propriu-zise):

Grupa I = 27 de feluri de bonsai, cu un singur

trunchi.

Grupa a II-a = 5 feluri de bonsai, cu

aceeaşi particularitate:
mai multe trunchiuri, dar
o singură rădăcină.

Grupa a III-a = 8 stiluri de bonsai cu particularitatea

că există mai multe trunchiuri în
acelaşi recipient, fiecare cu rădăcină
individuală.

Grupa a IV-a = "plantaţii" în recipient

din diferite specii
PRIMA GRUPĂ: BONSAI CU UN SINGUR TRUNCHI

 Chokkan (vertical drept)

 Reprezentat de către un singur arbore drept,

cu vârful perpendicular pe bază.

 Nu se admit curbe în forma trunchiului.

 Ramurile sunt grupate câte trei (stânga-

spate-dreapta sau dreapta-spate-stânga),
alternând în simetrie şi micşorându-şi lungimea
şi grosimea către apex.

 Prima ramură trebuie să se găsească pe la o

treime din înălţimea trunchiului şi să fie cea mai
groasă.

 Orientarea acestei ramuri dictează aranjarea

arborelui în ghiveci. Poziţia trebuie să fie opusă
direcţiei de dezvoltare a ramurii.
Shakan (înclinat)

Vârful este înclinat la 45 în raport cu baza.

Dezvoltarea rădăcinilor vizibile (nebari)

trebuie să fie în direcţia opusă înclinării
trunchiului, conferind echilibru arborelui.

Prima ramură trebuie să se găsească pe la

aproximativ 1/3 din înălţime, fiind determinantă
pentru armonia bonsai-ului.
Kengai (cascada)

Arborele este înclinat, şi se revarsă peste vas.

Vârful bonsai-ului este sub nivelul inferior al vasului.

Ghiveciul trebuie să fie foarte înalt, alegerea sa făcându-se

în funcţie de compoziţie.
Bankan (răsucit )

Destul de des întalnit în timpul istoriei, acum a

devenit rar.

Trunchiul este format din una sau mai multe curbe,

ce se dirijează în jurul acestuia.
SPECII DE PLANTE
UTILIZATE ÎN ARTA
BONSAI
(I)
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
AZALEEA INDICA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
BOUGAINVILLEA GLABRA
CAMELIA JAPONICA
CAMELIA JAPONICA
CAMELIA JAPONICA
CAMELIA JAPONICA
CAMELIA JAPONICA
SPECII DE PLANTE
UTILIZATE ÎN ARTA
BONSAI
(II)
CRASSULA OVATA
CRASSULA OVATA
CRASSULA OVATA
CRASSULA OVATA
CRASSULA OVATA
CRASSULA OVATA
CITRUS SP.
CITRUS SP.
CITRUS SP.
CITRUS SP.
CITRUS SP.
EUCALYPTUS SP.
EUONYMUS JAPONICA.
EUONYMUS JAPONICA.
EUONYMUS JAPONICA.
EUONYMUS JAPONICA.
EUONYMUS JAPONICA.
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS BENJAMINA
FICUS PUMILA
FICUS PUMILA
FUCHSIA HYBRIDA
FUCHSIA HYBRIDA
FUCHSIA HYBRIDA
FUCHSIA HYBRIDA
FUCHSIA HYBRIDA
FUCHSIA HYBRIDA
FUCHSIA HYBRIDA
FUCHSIA HYBRIDA
FUCHSIA HYBRIDA
FUCHSIA HYBRIDA
SPECII DE PLANTE
UTILIZATE ÎN ARTA
BONSAI
(III)
HEDERA HELIX
HEDERA HELIX
HEDERA HELIX
HEDERA HELIX
HEDERA HELIX
HEDERA HELIX
HEDERA HELIX
HEDERA HELIX
HEDERA HELIX
HEDERA HELIX
HIBISCUS ROSA-SINENSIS
HIBISCUS ROSA-SINENSIS
HIBISCUS ROSA-SINENSIS
HIBISCUS ROSA-SINENSIS
HIBISCUS ROSA-SINENSIS
MURRAYA PANICULATA
MURRAYA PANICULATA
MURRAYA PANICULATA
MURRAYA PANICULATA
NERIUM OLEANDER
OLEA EUROPAEA
OLEA EUROPAEA
PELARGONIUM ZONALE
PELARGONIUM ZONALE
PELARGONIUM ZONALE
PELARGONIUM ZONALE
PELARGONIUM ODORATISSIMUM
PELARGONIUM ODORATISSIMUM
PUNICA GRANATUM
PUNICA GRANATUM
PUNICA GRANATUM
PUNICA GRANATUM
PUNICA GRANATUM
PUNICA GRANATUM
PUNICA GRANATUM
PUNICA GRANATUM
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
SCHEFFLERA ACTINOPHYLLA
 SPECII DE PLANTE
UTILIZATE ÎN ARTA BONSAI
(IV)
ACER CAMPESTRE
ACER JAPONICUM
ACER PALMATUM
ACER PALMATUM
ACER PALMATUM
ACER PALMATUM
ACER PALMATUM
ACER PALMATUM
ACER PALMATUM
ACER PALMATUM
ACER PALMATUM
 AESCULUS
HIPPOCASTANUM
CARPINUS BETULUS
CARPINUS BETULUS
CARPINUS BETULUS
CARPINUS BETULUS
CARPINUS BETULUS
CARPINUS BETULUS
CHAENOMELIS
JAPONICA
CHAENOMELIS
JAPONICA
CHAENOMELIS
JAPONICA
CHAMAECYPARIS
OBTUSA
CHAMAECYPARIS OBTUSA
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
COTONEASTER
HORISONTALIS
 SPECII DE PLANTE
UTILIZATE ÎN ARTA BONSAI
(V)
CRATEGUS LAEVIGATA
CRATEGUS LAEVIGATA
CRATEGUS SP.
CRATEGUS SP.
CRYPTOMERIA
JAPONICA
CRYPTOMERIA JAPONICA
CRYPTOMERIA JAPONICA
ELEAGNUS PUNGENS
ELEAGNUS SP.
GINKGO BILOBA
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
JUNIPERUS CHINENSIS
 JUNIPERUS
HORISONTALIS
 JUNIPERUS
HORISONTALIS
LARIX DECIDUA
 LIGUSTRUM
OBTUSIFOLIUM
MALUS SEIBOLDII
MORUS ALBA
MORUS NIGRA
PICEA ABIES
PICEA ABIES
PICEA PUNGENS
PINUS NIGRA
PINUS MUGO
PINUS MUGO
PINUS PARVIFLORA
PINUS PARVIFLORA
PINUS PARVIFLORA
PINUS SYLVESTRIS
PINUS SYLVESTRIS
PINUS SYLVESTRIS
PINUS SYLVESTRIS
 SPECII DE PLANTE
UTILIZATE ÎN ARTA BONSAI
(VI)
 PLATANUS
OCCIDENTALIS
POPULUS
ALBA
POPULUS
ALBA
PRUNUS SP.
PYRACANTHA SP.
PYRACANTHA SP.
PYRACANTHA SP.
PYRACANTHA
COCCINEA
PYRUS SP.
QUERCUS SP.
QUERCUS SP.
SALIX ALBA
SALIX ALBA
 SALIX
BABYLONICA
SALIX BABYLONICA
SALIX CAPREA
SALIX CAPREA
SALIX CAPREA
SYRINGA VULGARIS
SYRINGA VULGARIS
TAXODIUM DISTICUM
TAXUS BACCATA
TAXUS BACCATA
TILIA CORDATA
TILIA CORDATA
TSUGA DIVERSIFOLIA
ULMUS CARPINIFOLIA
ULMUS CARPINIFOLIA
ULMUS GLABRA
ULMUS PARVIFOLIA
ULMUS PARVIFOLIA
ULMUS PARVIFOLIA
ULMUS PARVIFOLIA
ULMUS PROCERA
ULMUS PUMILA
 SPECII DE PLANTE
UTILIZATE ÎN ARTA BONSAI
(VII)
Viţa de vie

VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
VITIS VINIFERA
Specii pomicole

Malus domestica
Malus domestica
Malus domestica
Malus domestica
Malus domestica
Prunus avium
Prunus avium
Prunus avium
Prunus avium
Specii de arbuşti
fructiferi
VASE PENTRU
BONSAI
Proportiile ideale pentru un vas sunt :

 lărgimea vasului trebuie să reprezinte 2/3 până la 3/4 din înălţimea plantei;
 adâncimea vasului nu trebuie să depăşească 1/2 din înălţimea bonsaiului.

Înălţimea totală a vasului poate fi uneori chiar egală cu diametrul trunchiului.

Culoarea vaselor trebuie să fie pe primul plan în momentul alegerii ghiveciului potrivit. Toate
tonurile culorilor de pământ sunt foarte potrivite pentru majoritatea plantelor, cu excepţia varietăţilor
cu flori, ce pot fi foarte placut puse în evidenţă în vase glazurate, în culori şi tonuri adecvate.

Vasele glazurate sunt mai potrivite pentru bonsaii tropicali; aceste vase sunt mai putin permeabile şi
sunt afectate de inghet la fel de mult ca şi bonsaii sau oricare alte plante tropicale ce s-ar afla în ele.

Vasele neglazurate sunt mai rustice, mai puţin prelucrate, iar tonurile de maro închis şi cărămiziu ale
ceramicii creează un perfect contrast cu frunzişul. De mare efect sunt vasele japoneze cu acea culoare
maro precum noroiul sau vasele chinezesti din argila roşie.
•bonsaii bătrâni în vase vechi, bonsaii tineri în vase noi;

 daca vasul are trei picioare, unul trebuie să fie poziţionat în faţă;

 vasele folosite se dezinfectează;

 se utilizează roşu şi maro pentru plantele verzi, culori mai strălucitoare pentru plantele înflorite,
iar pinii se plantează în ceramică de culoarea pământului;

 unele specii au exigenţe mai mari faţă de umiditate, specii pentru care se alege un vas mai înalt
(până la de 2X înălţimea recomandată);

vasele pentru stilul cascadă au o înălţime de 3X mai mare decat lărgimea sau adâncimea; acestea
trebuie folosite numai pentru acest tip de bonsai;

pentru stilul semicascada se utilizează vasele hexagonale şi octogonale largi, evazate.

I. VASE ROTUNDE

1 2 3 4

8
5 6 7

9 10 11 12
II.VASE PENTRU BONSAI ÎN CASCADĂ

1 2 3

5 6 7
4

8 9 10 11
III.VASE OVALE

1 2 3

4 5 6

7 8 9
 10 12
11

13 14

15 16 17
IV. VASE RECTANGULARE

1
2

3
 USTENSILE

Clesti concavi

Pensete

Foarfece Greble

Levier pentru
indoirea ramurilor
Clesti pentru radacini
Carligul pentru radacini
Clesti pentru sarma
 Bete pentru pamant

Clampa
Clesti pentru
despicarea trunchiului

Site si cupe

Perii

Cutite pentru grefe

Sârma

Plasa
 Substratul utilizat pentru bonsai

Caracteristicile substratului:
 o textura care sa asigure atat o inradacinare solida (prin marirea suprafetei de
aderare a radacinilor),
capacitatea de compactare in timp redusă.

Aceste calitati pot fi asigurate prin granularea substratului.

Nu orice tip de substrat se pretează procesului de granulare , însa printre cele care se
pretează se numară si turba bruna (neagră).

Turba prezintă avantajul că odată granulată rămâne în această formă şi nu se descompune

absolut deloc în contactul cu apa.

Un alt avantaj este acela că, desi se prezintă sub forma de granule, acestea absorb extrem
de eficient apa, hidratându-se în totalitate (fapt ce p oate fi observat prin introducerea câtorva
granule într-un pahar cu apă; după câteva zeci de secunde acestea se scufundă singure,
semn că s-au îmbibat complet cu apa; această proprietate a turbei granulate de a rezista cu
succes în apă fară să se descompună o face un substrat excelent şi pentru cultivarea
plantelor de acvariu).
Materiale necesare:

-1-2 pungi de turba bruna (sau mai multe, daca dorim sa obtinem o cantitate mai mare de
granule);

-spatula;

-plasa de mână;

-vas de plastic;

- suprafată plană de uscare (din metal, sticla sau plastic);

Mod de preparare: •Se amestecă bine cu spatula până când turba se
•Se aşează turba în vasul de plastic şi se adaugă apa (fig 1). dispersează complet în apă (puteti eventual sa spargeti
bucatile mai mari între degete (fig. 2).

•Se asteaptă 2-3 minute până când turba se lasă pe fundul vasului şi apoi, cu
ajutorul plasei de mână se culege de la suprafaţa apei toate resturile vegetale
care plutesc (fig. 3).

• Se asteaptă câteva minute până când amestecul se linişteşte şi se scurge încet apa din
vas având totodată grijă să nu se verse şi din turba devenită pastă (fig. 4).
•Întreaga operaţiune (adaugarea apei în vas, amestecarea cu spatula, culegerea materiei
vegetale cu plasa de mână şi scurgerea apei) se repetă de înca 3-4 ori sau până când nu
mai exista materii vegetale la suprafaţa apei.
•Pasta de turba astfel scursa de apa se introduce intr-o “ustensila”
confectionata manual si se intinde sub forma de siruri paralele pe
suprafata plana in vedere uscarea; respectiva “ustensila” poate fi o punga
de plastic careia i-am taiat un colt si care, prin apasare moderata va
scoate turba sub forma de siruri aproximativ cilindrice; daca suprafata de
uscare de care dispunem nu este suficient de mare putem folosi
urmatoarea varianta: cu ajutorul spatulei asezam pasta de turba in randuri
paralele mai groase (fig. 5).

•Asteptati cateva zile pana cand pasta se usuca complet la temperatura camerei (cu cat randurile de turba
sunt mai groase, cu atat perioada de uscare este mai mare). In final, dupa ce randurile de turba s-au uscat
complet, le putem culege de pe suprafata de uscare si le rupem in bucatele la granulatia dorita; optional
puteti introduce granulele in cuptorul incins pentru a le oferi o duritate mai mare, insa nu mai mult de 10
minute (deoarece exista riscul ca prin ardere turba sa-si piarda din proprietati); in timpul “coacerii” se degaja
fum asa ca ar fi indicat sa tineti geamurile larg deschise. Nu tineti granulele prea mult in cuptor pentru ca
mirosul de fum degajat va persista mult timp in incapere! Produsul finit ar trebui sa arate ca in fig. 6.

Granulatul de turba se poate amesteca cu pamant de flori sau cu

alte tipuri de sol granulat.
Amestec universal pentru bonsai: 1 parte argilă, 1 parte nisip, 1 parte turbă.
Plantele tinere au nevoie de substrat uşor, care să absoarbă multă apă (vor avea mai multă turbă), plantele mature primesc
mai multă argilă şi nisip

Alte substraturi utilizate pentru bonsai

Akadama (lutul japonez) – pământ universal cu o granulaţie sub formă de cristale care , după ani, nu se
înmoaie şi nici nu se tasează. Este permeabil, ceea ce asigură o bună aerisire şi udare a rădăcinilor.
Turba de sfagnum – pentru azalee şi conifere
Pământ de frunze de conifere şi de foioase
Argilă granulată
Nisip grosier
Pietriş de granit
Fragmente de pitră ponce

Perlit

Seramis
Vermiculite
ETAPELE FORMĂRII
UNUI BONSAI
(I)
1. Alegerea şi pregătirea vasului 2. Modelarea iniţială a arborelui
3. Tăierile de formare si creşterea
4. Edmontarea şi fixarea cu sârmă
5. Remodelarea prin fixare cu sârmă
6. Legarea trunchiului cu sârmă
7. Legarea ramurilor cu sârmă
8. Crearea unui jin
9. Plantarea în stilul fixat de piatră
10. Plantarea în stilul rădăcină peste piatră
11. Plantarea în stilul saikei
 FORMAREA ŞI
ÎNTREŢINEREA
BONSAILOR
(II)
LUCRĂRI DE FORMARE:
 tăieri
de formare (a ramurilor, a mugurilor, a
frunyelor),
legarea trunchiului si a ramurilor,
ajustarea frunzelor,
ciupirea lăstarilor.

Tăierea ramurilor:
Dintre ramurile crescute în acelaşi loc pe trunchi, în direcţii opuse, una trebuie tăiată;
Ramurile care se încrucişează trebuie tăiate;
Ramurile prea subţiri care cresc din trunchi trebuie îndepărtate.
 Tăierea mugurilor şi a frunzelor

Primăvara, când se formează lăstari noi, aceştia trebuie înlăturaţi manual, cu

foarfeca sau penseta.

Foioasele vor fi tăiate toată vara, iar coniferele vor fi tăiate doar primăvara.

Cu privire la tăierea frunzelor, pentru a da unui bonsai aspect armonios,

frunzele trebuie să se potrivească cu mărimea arborelui.
Desfrunzirea

Prin indepartarea tuturor (sau a unei parti din frunzis) frunzelor, arboreleva fi nevoit sa
formeze altele noi.

Desfrunzirea poate fi aplicata pentru mai multe motive :

 oprirea sau accelerarea cresterii unei anumite ramuri,
 crearea mai multor ramuri si frunze mai mici.

Desfrunzirea trebuie facut numai daca arboreleeste foarte

sanatos.

Nu exista un moment anume pentru desfrunzire,

indepartati frunzele in momentul cand apar muguri noi.

Aproape toti arborii pot fi desfrunziti, doar anumiti arbori

cu fructe nu raspund prea bine acestei metode.
(fig.1)
Înainte de defoliere

După de defoliere
 LEGAREA
Pentru a forma trunchiul si ramurile unui bonsai, planta va fi legată cu sârmă.
Legarea cu sârmă se face cel mai bine iarna sau în primăverile timpurii, când planta este
desfrunzită şi se poate ajunge uşor la toate ramurile.
Se va folosi sârmă specială pentru bonsai, din aluminiu sau cupru, care trebuie să aibă 1/3
din grosimea ramurii legate.

Metode de legare:
Sunt doua metode de legare a ramurilor:
' Legare-dubla': Legand doua ramuri, care trebuie sa aiba cam
aceeasi grosime cu un singur fir (foto 1).

' Legare-simpla': Legand o singura ramura cu un singur fir. Firul va fi

infasurat de cateva ori in jurul trunchiului sau al unei ramuri mai gorase
pentru fermitate (foto2).
Ciupirea
Radacini-trunchi

1: Tunderea regulata a radacinilor

(foto 1.)

2: Metoda unei singure infasurarii

(foto 2)
Jin: decojirea si albirea unei ramuri
Shari: decojirea si albirea unei parti a trunchiului
Lucrări de întreţinere:
transplantarea şi transvazarea,
udarea,
fertilizarea,
combaterea bolilor şi dăunătorilor,
maladii fiziologice

Transplantarea trebuie făcută din doi în doi ani la plantele tinere, cele mai în
vârstă (peste 20-25 ani) putând fi replantate la intervale de 3-4 ani.

Cu aceasta ocazie, rădăcinile vor fi scurtate cu maxim 1/3 din lungimea lor.

Udarea se face respectând regula generală pentru bonsai: substratul să aibă timp
să se usuce în straturile superioare înainte de udarea urmatoare, dar să nu fie
niciodată total uscat.

Fertilizarea este recomandată o data la doua-trei săptămâni, în toată perioada de

vegetaţie.
 Moyogi style In this new series we give bonsai beginners a simple step-by-step
for beginners guide to creating their own moyogi style tree

First of all, search for its root base, and

select the front. This should be where the
movement of the trunk looks its best

Now the trunk line is more visible.

Next remove this thick branch to open up the
From the top, branch structure
remove the heavy branches that obstruct
the view of the trunk line using concave cutters.
Mark the new front to avoid mistakes (see
drawing opposite).

Cotoneaster melanotrichus, before the

work starts

Here the structure of the tree is visible.

Small shoots in the axels are removed

Cotoneasters are suitable for many bonsai styles; in

this example we demonstrate how to make a moyo-
gi style. There are numerous varieties to choose
from, either deciduous or coniferous, and most of
them are suitable for use. This tree is very easy to
grow and will forgive many mistakes — an ideal
shrub for beginners. Although you might think this
tree is already a bonsai, it isn’t. It hasn’t the structure
START

necessary for growing into a good bonsai.

We’re going to show how to make this shrub into a
bonsai. †

40 STEP BY STEP
 The new apex

Cover wounds with cut paste to encourage them

to heal over more rapidly
The second
branch

The first branch

What to remove
It is always difficult to decide which branches to remove,
but if you have chosen a front, aim for a thick low
branch as the first one, the second should be slightly
shorter and at a higher level; then you will need
A well -rooted plant can be repotted in spring
branches for the apex. Leave some spare just in case.
leaving a third of the original root ball

The branches are wired carefully with aluminium

wire, then bent into place
The change is quite dramatic, the first and sec-
ond branches are in one line; wire will solve
this problem

The tools we used here are: The structure is set, but the tree
jin pliers, concave cutters, twig shears, root shears needs to grow more densely
and a root rake
FINISH

STEP BY STEP 41
MODALITĂŢI DE UTILIZARE
A
BONSAILOR
UTILIZAREA BONSAILOR
(II)
SAIKEI
Etapele formarii unui saikei

1. Alegerea vaselor
tavi puţin adânci, de ceramica, fie rotunde,
ovale, dreptunghi sau forma insula.

2. Alegerea pietrelor
pietre cu suprafaţă aspră,
pietre de aceeaşi textură, dar de mărime variabilă
pietrele cu dungi albe pe partea de sus poate da un efect de zăpadă,
iar cele linii albe verticale dau efect cascadă

Pietrele încorporate în sol pot reda un peisaj muntos, cu stânci.

Pietrele plate, rotunjite pot fi folosite pentru a reda un râu şi scene de iaz.
Apa poate veni pe de o parte sau poate fi în faţă.
3. Alegerea plantelor
plante mici , cultivate în vase în pepinieră trebuie să aibă un sistem
radicular mic, compact;
să păstreze forma naturală
În scena muntoasă, în cazul în care pietrele sunt proeminente, plante mici dau
sensul proporţiei.

4. Stabilirea numărului de plante principale în saikei

Se selectază număr impar de arbori (bonsai) cu diferite
grosimi ale trunchiului.
Bonsaiul principal trebuie să fie întotdeauna bine crescut şi
cu forma bine definită.
Celelalte plante trebuie să fie de grosimi si înălţimi diferite.

5. Alegerea materialelor vegetale pentru completarea peisajului

ierburi cu talie pitică;
frunze mici;
muşchi cu o textură fină (muşchi Sphagnum ca atare sau tocat)
 În amenajarea saikei , un arbore principal şi piatrele principale mari şi
sunt plasate mai mult în faţă şi centru .
Alte pietre sunt plasate în funcţie de aranjament. Arborii mai mici sunt
plasaţi pe părţile laterale şi spatele. Aceasta creează efectul de profunzime.
Când peisaul este privit din faţă, trunchiurile arborilor nu trebuie să se
suprapună sau să ascundă alt arbore.
Plantele nu trebuie să fie într-un rând , dar pot fi amplasate în diferite
planuri.

În Saikei nivelul substratul este mai înalt decât marginea

vasului, fiind sub formă de pante. Aceste pante sunt acoperite cu
muşchi şi câteva plante mici, precum ierburi pitice.
 Râul şi zonele sub formă de iaz sunt acoperite cu pietriş grosier de
râu sau marmură spartă.
Se mai pot folosi poduri mici de ceramică, cabana, templu sau
animale, din diferite materiale.

În timp, plantele mici din Saikei deven mature. Acestea pot fi

separate şi transformate în bonsai.
Deci Saikei poate fi o sursă de material pentru un viitor bonsai.
1
2
3
4
BONSAII IARNA
 Bonsaii de interior

Bonsaii de interior nu necesită măsuri speciale de protejare

peste iarnă.

Trebuie avut în vedere faptul că indiferent cum sunt dirijate

plantele, acestea au nevoie de o perioadă de repaus relativ.
De aceea, iarna bonsaii de interior sunt udaţi mai rar şi nu
se aplică lucrări speciale de întreţinere.
 Bonsaii de exterior

Bonsaii de exterior necesită anumite măsuri de protejare peste iarnă, în

principal a rădăcinilor, în zonele în care iernile sunt foarte reci, în lunile
decembrie – februarie, când temperaturile pot scadea sub -20 C.
Protejarea se face la nivelul vasului în special, dar uneori, în funcţie de
specie, şi la nivelul coronamentului.

Toamna, în octombrie-noiembrie, se recomandă a se face următoarele acţiuni de

pregătire a bonsailor pentru iarnă:
-bonsaii să se aşeze în locuri ferite de vânt
-vasele cu bonsai să se apropie între ele şi să se protejate cu talaş,
frunze uscate sau alte materiale termoizolatoare până la nivelul
coronamentului
-vasele cu bonsai se pot protaja câte unul sau mai multe la un loc
-bonsaii, în special cei din foioase, pot fi trecuţi în spaţii răcoroase, nu
foarte luminate. Bonsaii din conifere au nevoie de lumină şi peste iarnă,
chiar dacă sunt în repaus relativ.

Iarna se au învedere următoarele măsuri:

-- de verificat ca temperatura în vas să nu scadă sub -10 C
-se evită udarea bonsailor, dacă temperaturile sunt foarte scăzute, se
pot uda doar în zilele mai calde din iarnă.