Duminecă, 16/29 August 1909., Nr.

33
•Mm m i s v n .

INSERATE:

P e un ăn
P r e ţ u l a b o n a m e n t u lu i:
«' cor. 40 bani,
F o i l e p@H 4 I@â M sriasio Is b ir o u l adxulnlfltraţlnnll, (it*,'
Măcelarilor nr. 12).
Pe o jumătate de an . • . • • 2 cor. 20 bani, Un şii garaond griJtft-dstă 14 bani! a dous-csră 12 bani
. România, America şl alte ţări străine 11 cor. anual a tr&is-oară 10 bani.
Abonamentele se fac Ia >Tlpoflrafia< H. Meltzer, Siblltr

Copii tâlhari.

O t a * d . hof, onioâ ta fela. «i . fost de.copentf f

S S dTpota l&liQOOdecor,pecsri .etS/la
.„ ‘ « Jai d a C..ija cop» ;de don,»,
care căpătă pentra acsst servieta 60 de cor. .
Conducătorul tâlharilor era un feeioraş de 17 ani, elegant îmbrăcat, deaîtcom băiat n ea » : şi isteţ.
Chipul nostra taBţiţesză sat moraentnl, când negMtorol de porci c jefuit de cStră no băiat, dta cari ban să
SiUfcâ mnmi vr^o 1000 de cor, |i jos este primi clipa, când jandarmii a r e to z i aoe.Ee pisări bone.
 Pag. 370
Neică Apponyi.
Ziarele din capitală, aduc
ştirea, că Apponyi ar fi declarat
în cercuri intime, că ordonanţa
dată în chestia catecîuzării, ’a
semnat’o secretarul Toth Bela în
absenţa şi fără învoirea lui.
Neică Apponyi anume sâ scaldă.
In Germania saa nnde — na îra-
poartă— , vorba, că Işi spală mânile,
dopă scaldă, că »el n’a trimis aceasta
mai nouă şi faimoasă ordonanţă«. Ce
Înseamnă oare toate aceste?
Ca să le pricepem, trebue să ştim,
ce soi de om e neică Apponyi.
Na este partid politic maghiar, în
eare să nu fi fost neică membra. Toate
partidele le-a fericit ca gândul âscuas
şi ca dorul fierbinte, de aş lungi tra­
pul odată in fotoliul moale de ministru.
Eată, ce comediant ordinar, fără scru­
pule, care Işi schimbă convingerile, ca
omu), ce să primeneşte la săptămână,
e nenea acesta.
Neică Apponyi e mare catolic,
deci om foare religios, şi totuşi n’a
fost nici un ministru de culte in Un-
gcria, csre să fi săpat şi să fi tulburat
intr'atâta pacea bisericească, autorita­
tea preoţilor, legile dzeieşti a le bise­
ricei, ca necea acesta.
" Şi-a tjuns dorinţa neică Apponyi
şi a devenit ministru. Olului mâncând
li vine Insă pofta şi astfel Apponyi,
care presimte poate spargerea acestei
beşici de săpun, ce să chiamă coaliţie
vrea să rămână şi pe mai departe mi­
nistru sau vrea poate s^jangă şi mai
sub. Pentra toate aceBte ii trebuie insă
popularitate, adecă iubirea şi alipirea
msgh'arilor şi ca tă ajungă toate ace­
ste, a Început nenorocitul război şi
nemiloasă pr/goană împotriva naţiona­
lităţilor »nepatriotice«.
De altă parte insă —- ii aldracu-
lui comediant nenea acesta — vrea să
Immoaie naţionalităţile, pe cari apoi,
prin nişte concesii sau iertări saa sistări
de ordinaţiuni aspre, vrea să le câ­
ştige . ..
Seuza, că n’a semnat el ordo­
nanţa cu privire la catehizare, Înseamnă
să vede o retragere, cu scopul bus
amintit.
Tot aşa ceva zice şi ziuariul »Ke-
leti £ teiito*, care ananţă, că la 24
Septemvrie expiră terminal acordat de
ministru Apponyi relativ la Introduce­
rea limbei ungare in învăţământul re­
ligiei ortodoxe. Ziarul citat este infor­
mat că atât ministrul Apponyi cât şi
capii bisericei ortodoxe sunt preocu­
paţi de a găsi un «modus vivendi«,
(an mijloc de împăcare) prin care s’ar
putea evita pentru moment izbucnirea
anui conflict. Un redactor al ziarului
»K £.« a avut o convorbire ca un
înalt personaj din cercările episcopilor
catolici, care i-a apui că episcopii ca­
tolici, urmăresc deafăşurarea conflictu­
lui cu cea mai mare atenţiune. Dânşii
sunt de părere, ca învăţământul reli­
giei este an drept autonom al bisericei,
in care guvernul numai atunci ar fi in
drept să se amestece, dacă religia ar
fi In contrazicere cu legile statului.
Dispoziţia ministrului are In tot cazul
numai un caracter academic, (adecă
namai aşa, de flori de cac) nici nu
există o carte ungurească, din care în*
văţătorii români ar putea să predea
religia.
Toate aceste înseamnă, că nenea
Apponyi ar vrea să împace şi capra şi
varza şi luntrea de trecere ar fi ordi-
naţiunea aceasta.
«Dacă ţineţi ca mine, sistez ordina-
ţicnea, dacă nu . . . . vai de v o i...«
işi zice Apponyi.
Te înşeli, neică, amar te Înşeli,
comediantule I
Nu ne jacăm aşa, neică Apponyi!
----- --------- Am .
Sibiiu, 27 August n.
„ T e l . R o m .* pu blică, răspunsul
Esselenţiei Sala, mitropolitului Mefian, adre­
sat in chestiunea catehizărei ministrului A p­
ponyi. Reproducem următoarele p&sagii:
. . . . declarăm în mod categoric, că în che­
stia aceasta noi nu putem să ne abatem
dela punctul de vedere întemeiat pe îndrep­
tăţirea de existenţă a bisericei noastre şi
înrădăcinat în statutul organic, precum şi
în legile patriei noastre, referitoare la în­
trebuinţarea diferitelor limbi din patria
noastră, şi precisat în hotărârea congresu­
lui nostru naţional bisericesc, adusă în
Octomvrie 1903, sub numărul 48, în una­
nimitate.
' Mânecând de aci, nu putem să con-
simţim la nici un f e l de restringere a lim­
bei de catehizare în biserica noastră, facă-se
restrângerea în măsură cât mai m ică .........
. . . . Ficcare biserică creştină arc misiunea
principală dc a desvolfa viaţa religioasă a
lăţi rcligiositatca şi moralitatea publică , cum
şi de a desvolta respectul faţă de lege, iu­
birea fa ţă dc deaproapele, fa ţă de legea bi­
sericească şi fa ţă de patrie. Mijlocul prin­
cipal întru împlinirea acestci înalte misiuni
însă e tocmai catchisarca..................................
. . . . Pentru ajungerea acestui sublim ş i no­
bil scop catchisarca trebue făcută mai cu
intensivitatc. Adecă, catiheţii nu pot să pro­
pună numai în mod sec principiile credin­
ţei, ci au datorinţa a străbate cu ocasiunea
catehisării în sufletul elevilor. .......................
, . . . punchd dc vedere al bisericei noastre,
desvoltat mai sus, îşi are rădăcinile şi în
disposiţiunile clare ale legilor patriei noa-
sire, şi să basează pe articoliil ds lege 38
din anul 1868, paragrafii 45, 75 şi 90,
în cari catehisarea e dală în cercul de com­
petenţă şi în datorinţa respectivelor confe­
siuni. Iar" acelaşi articol dc lege dispune în
paragraful 58, ca fiecare elev să primească
instruarea în limba maternă.
In legătură cu disposiţiile clare ale
legii despre instrucţiunea publică stau apoi
disposiţiile, asemenea’clare, cuprinse în ar-
ticolul de lege 44 dela /868, paragrafii 14,
1-5 ş i 16.
D in toate aceste disposiţiuni legale e
evident deci şi e de nerăsturnat, că cu privire
la catehisarea lăsată în cercul de compe­
tenţe şi în datorinţa respectivelor confesiuni
sistemul de propunere, plam d de învăţă­
mânt, limba de predare, are să le stabi­
lească în mod liber confesiunea respectivă...
C onven ţii (le g ă tu lrl) m ilita re .
O foaie *flă din Constantinopol că acolo s'a
răspândit zvonul că Intra România şi Austro-
Ungaria s’ar urma tratative în privinţit unei
convenţii militare secrete, eară »Vouische
Ztitunge sfii din Petersburg că dupi o ştire
din Karbin s’au început tratative între ţăponia
51 China pentru închtsrea unai convenţii mi­
litare secrete.
Mt 35
China să înarmează pe o scară întinşi.
La Mokden sunt concentrati 22.000 de soldaţi
şi 23 baterii.
S ituaţia în Turcia carăş s’a încurcai!
Cu privire la Creta s& anunţă următoarele:
Textul ultimei note colective a Paterilor pro­
tectoare să ţine mereu secret. Ca toate ace­
stea, din ceea ce a transpirat, cota ar con­
ţine un pasaj, în care cabinetele europene de­
clară că anexarea Cretei la Grecia nu să.
va putea evita în . viitor.. Poarta va protesta.
cu energia în contra acestui pasaj, care iasă
o portiţă deschisă aspir*(ionilor pan-eleniste
in Creta. De altă parte situaţi în Mccedonic
s’a agravat într’atât, că ambasadorii marilor
Pateri la Constantinopol, au primit instruc­
ţiuni să facă reprizantaţiuni la Poartă, ca să
ia măsuri enargice pentru garantarea ords-
nei, faţă de reitbucnirea sgitaţiunei bsndelor.
R ă z b o iu l m a r o c a n . Ultimele
ştiri din Melilla arată, că situaţia Spaniolilor e
desperată. Toată coasta e nesigură din cauzt
prezenţei hordelor arabe. Generalul Marinat
nu dispune de puncte de debarcare pentru
trupele de întărire trimisă din Spania Guvsr-
nul din Madrid îşi dă toată silinţa să tăinu-
iască adevărata stare de lucruri. Dar tocmai
tactica nehotirltă a comandantului forţelor
din nordul Africei, cum şi severitatea extremă
a censurei tradează marca îngrijorare cauzată
în centru de evenimentele din Maroc.
C o n g r e s u l m e d ic ilo r . Să vede,
că o dăm de mal cu congresul medicilor din
Pesta. După cât să anunţă anume, s’au în-
ştinţat pănă acuma numai 2000 de persoane
cu participarea lor. Trebuie însă să ţinem
seama, c& din aceste 2000 de persoint, 113&
de medici sunt din Ungaria, cari cu familiile
lor vor face 1500 de parsoane. Unda sunt
cei 8000 da medici?
Unde Bunt medicii >din lumea întreagă< ?..J
Noi — şi ceialalţi Români.
1.
Am scris şi am arătat In mai multe
rânduri — şi au scris asemenea şi ce­
lelalte foi naţionale ale noastre — că
pe ttrenele vieţii publice — afară poate
de terenul bisericesc — noi Românii
de Bub oblăduirea angurească suntem
Blab organizaţi, na suntam Închegaţi
cum ar trebui. Şi tocmai vremile noa­
stre pretind închegarea saa împreunarea
puterilor, pretind Însoţirea mai multora,
cari cn puteri unite, ca forţe Imprea-
nate să atărniască şi. să lupte pentra
propăşire, pentra sjangerea unui scop
comun de înaintare. Organizaţia saa
Închegarea ne lipieşte tocmai acolo,
unde fiinţează mai tare viaţa şi puterea
noastră naţională — pe satele noastre«
Avem ici-colea Însoţiri culturale şi eco­
nomice, dar numărul acestora e foarte
mic, de tot mic, In aBămănare ca mul­
ţimea noastră, ca popor. In loc de a
ne Însoţi şi a ne Împreuna puterile
pentra o mancă comună, noi trăim sş*
zicând răzleţi, lucră fie-care de capul*
lai şi aşa să na ne mirăm dacă starea
noastră să tot Înrăutăţeşte şi mergem'
Înainte ca — racul.
Na suntem organizaţi pe terenul
politic. Na avem o organizaţie centrală
a partidului noitra, ca să na mai vor­
bim de organizarea în cercări şi tn co­
mune saa pe sate. E drept, că la în­
jghebarea anei organizaţii saa Închegări
politice ni aă pan peâed din parte*

stăpânirii, caro nu vede bucuros întă-
tirea noastră politică. De câteori am
lâcut paşi mai serioşi de-a pane o te­
m e l i e luptelor noastre politice, a venit
cotare ministru şi ne-a dat câte o lo­
vitură, nimicind chiar Începutul orga­
nizaţiei şi itrig&ndu-ne limba Ini: neta
esgedem! Acesta e un adevăr netăgă­
duit, dar judecând drept, trebuie să
mărturisim, eă dacă n’am isbutit a ne
organiza politiceşte, vina este şi a noa­
stră. Ne lipseşte energia, tactul recerut
şi multe altele ne lipsesc.
Dar nu voim să vorbim măi pe
larg despre stările politice, căci ne pre­
ocupă acum alte teiene.
Aci e Întâi terenul cultural. Baza
culturei este negreşit şcoala, dar trebuie
să ne însemnăm bine, că şcoala popo­
rală este numai un Început, este cum
am zis, numai temeiul, pe care trebuie
să zidim mai. departe. Cu alte cuvinte,
băiatul după ce iese din şcoala sătească,
nu e iertat să lase In părăginire cuno­
ştinţele de carte, câştigate acolo, nu e
iertat să le dea uitării, ci trebuie să
şi le lăţească şi să le Înmulţească, pen­
tru a-şi nobilita sufletul, a-şi ageri min­
tea şi a trage foloase din ele pentru
viaţa practică. Aceasta să face prin în­
soţiri culturale, cari ne dau prilejul cel
mai bun de-a ne cultiva.
Dar spuneţi-mi, stimaţi cetitori, câte
Însoţiri culturale (fie însoţiri de cetire,
chiar coruri etc.) avem noi pe satele
noastre ? Deşi astfel de aşăzăminte ar
trebui să fie în fiecare sat, câte avem
de fapt? Câte avem, le putem număra
pe degete! Iată organizaţia noastră
Dar eă trecem la alt teren, la tere­
nul economic-comercial. Stăm poate aci
mai bine? Ne-a ferit sfântul! Aceaş
părăginire, aceaş nepăsare în privinţa
organizării şi pe acest teren. In adevăr
satele noastre; unde neamul nostru lo­
cuieşte în maioritate covârşitoare, au
înfăţişarea cea mai jalnică. Biserica şi
şcoala — iată doue aşezăminte, ce le
găsim pe sate, întemeiate şi lăBate nou®
şi aceste de moşii şi părinţii noştri,
Încolo nimic, aproape nimic. Noi, gene­
raţia de szi ne-am fmpetrit, stăm cu
mânile în sân şi ne văierăm Intr’una
asupra greutăţii vieţii. Atâta ştim şi noi.
Ba mai ştim ceva. Să ne pfzmuim, să
ne duşmănim şi să îmbogăţim cu biet
uâştigul nostru pe câte o zdreanţă de
Jidov, care s’a pripăşit pe la noi şi a
deschis crîşaiă sau vre-o boltiţă (dug­
heană). Dacă căutăm însă vre un aşe­
zământ economie* comercial, vre-o bancă
poporală (Raiffeisen), vre o însoţire de
consum, lăptării, tovărăşii agricole, ma­
gazine de bucate, tovărăşii de esplo-
atare de păduri, de arândare de moşii
cete. osteneala e de giaba. Abia ici- colo,
poate la al 201ea sat, dacă dăm de
vre-o astfel de alcătuire. Aceste sunt
Începuturi, abia începuturi şi noi să
vede, că la Începuturi ne am şi oprit,
căci ln anii din urmă abia s’a mai Iăcut
ceva de a să alcătui astfel de aşeză­
minte folositoate.
Dar pănă când noi aşteptăm să
ne zboare porumbul fript în gură, ve­
dem că alţii muncesc pe acest teren şi
ne-au întrecut Ne întrec Ungurii, ne-au
întrecut Saşii şi ne-au întrecut şi fraţii
noştri din România şi Bucovina,
Mărginindu ne la terenul econcmic-
comerciul, vom arăta în articolii urmă­
tori Înaintarea fraţilor noştri din cele
doue ţări amintite mai sus şi apoi ne
vom Inţoarce iarăş la starea noastră.
Adunări poporale.
Neobositul şi vrednicul nostru luptă­ treb aici, să presupunem, că le va suc­
tor, Dr. Al. Vaida continuă şirul de
adunări poporale, hotărlte la conferenţa
deputaţilor din Şomcuta mare, ţinând
două dări de seamă ln cercul său Eată,
ce ni să anunţă mai de sproaps:
D. Vaida, însoţit de deputaţii Mi­ triei,
hali, Maniu, Vlad şi Ş t C. Pop, şi-a În­
ceput zilele trecute turneul în cercul
d-sale. Vineri şi-a ţinut darea de seamă
In comun» Bucium, iar Duminecă în
Zialna. Pretutindeni e primit cu însu­
fleţire. D. Vaida a zugrăvit în culori
adevărate triita situaţiune creată de
guvernul Coaliţionist, al cărui program
e o primejdie nu numai pentru Ungaria
ci şi pentru monarchie. Coaliţia luptă
cu cele mai mârşave mijloace pentru
zădărnicirea votolui universal, egal şi
secret. Miniştrii slujesc interesele oli-
garchiei şi pe cele ale rasei ungureşti.
Deputaţii români vor lupta înainte, cu
toată energia lor, pentru dobândirea
votului universal şi speră, că acest drept
cardinal al poporului va izbândi cu atât
mai curând cu cât mai manifestă să va
afirma voinţa coroanei, faţă cu uneltirile
reacţionare din Budapesta.
Alegătorii însufleţiţi, au votat în­
credere deputatului lor, precam şi întreg
partidului deputaţilor naţionalişti, luând
totodată şl o hotărîre, ln care cer în­ întreprinderilor de transport ungare;
făptuirea votului universal, egal şi secret.
* de milioane credit ipotecar. — Cu to­
Fraţi Români, nu întârziaţi a alerga
şi a lua parte la adunări, să ascultaţi
cuvintele mângăioase şi îmbărbătoase
a le scumpilor nostrii deputaţi, căci
lupta lor neînfrântă este poate singura
lumină de mângâiere în întunecimea
desnădejdii, în care suntem 1
40 de ani gospodării ungurească.
Ia anul 1848/9, când maghiarii
să luptau pentru Independenţa lor, po-
poarăle Europei, cari credeau, că ma­
ghiarii să luptă pentra adevărata liber­
tate, erau toate cu gândul şi cu sim­
patia pe lângă maghiari. Tot aşa a
durat aceasta în întreg timpul absolu­ furilor) ungare ca afaceri internaţionale
tismului. Sâ nu ne mirăm, dacă Koisuth
cel bătrân a fost întîmpinat pretutin-
denea cu mare însufleţire, pentrucă,
cum spun, popoarăle Europei Işi aveau
părerea lor bună despre maghiari.
La anul 1867, după cum ştim,
înceată absolutismul, domni* volni­
că a Vienei şi earăşi îşi recâştigă
Ungaria constituţia ei, adecă libertatea.
De atunci Încoace sunt 40 de
ani. Să vedem, ce au făcut maghiarii
în răstimpul acesta, cum s’au folosit de
libertatea, pentru care spuneau, că să
luptă.
Resultatul muncii lor este foarte
trist.
In faţa Europei numai are Unga­ a acelora, cari cu spuma la gurâ urlă
ria nici o cinste. Noroadele Europei
Încep a înţelege, ce fel de libertate
P»g. 371
predicau cei din 48 şi ce fel de liber­
tate Înţeleg urmaşii lor.
In ţară Însuşi vedem, că azi stăm
rău de tot Ură şi ceartă, neînţelegere
şi prigoniri crunte sunt la ordinea zi­
lei tn patrie. Ce urmări au aceBte?
O slăbire generală a statului, o strică­
ciune mora'ă pe toate terenele şi în­
cede celor dela guvern să maghiarizeze
toată ţara — ce folos va avea statul?
Ce folos, dacă ln locul a 12 milioane
catăţeni de diferite limbi, dar buni ce-
cetăţeni şi fii morali şi cinstiţi ai pa­
va câştiga 12 milioane de cetă­
ţeni maghiari la limbă, însă demorali­
zaţi, învrăjbiţi cu biserica lor, cu cre­
dinţa lor strămoşească, co cinstea şi
cu omenia, oameni, a căror D zeu va
fi singur căpătuiala şi desfrâul — Prin
sistemele aztăzi folosite de lnfricare, de
mituire etc. numai astfel de resultate
să ajung — dacă să ajung.
Triste rezultate politice am ajun*
deci în 40 de ani. Şi mai triste, de a
dreptul Îngrozitoare sunt resultatele gos­
podăriei ungureşti. In privinţa aceaBta
ne-a lămurit în destul secretariul de
stat, Szter<§syi, cu ocasiunea dării lui
de seamă în Braşov. Eată ce spune
dânsul: „Din datori a statului noştro, on
miliard şi jumătate să .jflă în mâna
capitaliştilor auitriaci, de cari vrem
să ne despărţim prin teritor vamal
independent.
Tot austriacii capitalişti, au ln
mâna lor: un miliard şi două sute de
milioane acţii etc. de a le băncilor din
Ungaria, 250 de milioane hârtie de ale
450 milioane credit comercial şi 500
tul deci patru miliarde, s’au vorbind
mai pe înţeles: patru mii de milioane
ar trebui să plătească Ungaria credi­
torilor austriaci. când ar fi vorba de o e-
mancipare (liberare) economică. -—A mai
b co s d. Szterenyi la iveală şi neavauta-
gioasa poziţie geografică a Ungariei,
din punct de vedere economic comer­
cial cu alte ţări. Dela meszăz», din
Marea Adriatică, spre apus şi ia mea-
zănoapte până în cotul Moldovei, pe
tot întinsul frontierei, este îmbrăţişată
şi năduşită de teritor austriac* aşa că
numai în România şi în Serbia poate
răsufla. Dsr şi in aceste dauă ţări, de-
buşeurile (locuri pentra desfacerea măr­
comune, nu pot resefla direct, ci tre*
bue să facă drumul prin Viena. Iar
răsuflarea Ungariei pe linie Caşovia—
Oderberg, câtră Prusia, pentru lărgirea
careia s’a cheltuit zădornic milioane,
este năduşită în strâmtoarea calei fe­
rate a Austriei pe un întins de numai
4 km. unde Austria nu să poate de­
termina a fase îmbunătăţiri, din cauză
că interesul ei este, ca joncţiunea
(legătura) Ungariei cu Prusia, tot prin
Viena să ducă*..... După cum vedem deci,
suntem datori vânduţi. Cred, că nu mai
este de lipsă, să adaugem multe. Miile
de emigranţi la America, sărăcia şi
ecumpetea vorbesc ele destul de lă­
murit despre gospodăria de 40 de' ani
»h;zafişag« pe seama pungei lor.
 Darea de seamă a
deputatului Dr. Mihali.
(Urmare şi fine).
Domnilor şi foţilor I Este trist şi
destal de posomorit tsb'.oaî, pe care vi
l-am făcut in scurte cuvinte dsspre
sitaiţia politică de acuma şi vă măr­
turisesc sincer, eă şi ea regret d n tot
sofistul mec, că de prezent guvernarea
ţării este aşa precum s’sm espus o şi
ea ţ<n de-o ifântă datorie ca In aceste
zile de grea încercare să se constate
'lucrurile aşi precum sunt.
Unica mângâiere o avem In acea­
sta situaţie desperată, să pănă când
partidele coaliţionale şi guvernul prin
politica lor nefastă a adus lucrurile la
o adevărată catastrofă, celalalt factor
constituţional adecă regele încoronat
prin repeţitele declaraţii solemne, că
voeşte Introducerea votului universal,
prin urmare doreşte, ca fn sfatul ţlrii
să fie reprezentate în mod egal toate
păturile sociale, aceasta ne face să spe­
răm, că iă vor schimba lucrurile epre
bine
Lucru constatat deci că dorinţa
regelui şi a masseior din toată ţara
eite una şi aceeaşi, adecă demosrati-
sarea gavernărei şi deslegarea cinstită
a chestiunilor soiiale pe cale constitu­
ţională in sensul principiilor de guver*
nare modernă. De 3 ani de z-le s’a
manifestat aceasta dorinţă a coroanei
congruentă cu a maaselor, — durere
iniâ pănă azi nu s’a putut concretizi
deoarece guvernul a pui toate pedecile,
pentru ca să zădărnicească realizarea
acestor dorinţe şi s’a nizuit a ridica
muri chinezeşti Intre rege' şi popor, ca
Înţelegerea să o zădărnicească şi ca In
apa turburată să poată pescui mai de­
parte.
Astfel guvernul în mod nedemn
s’a nisuit a ne ponegri pe noi naţio­
nalităţile înaintea regelui, susţinând că
am fi conspiratori, iridentişti, pars'avişti
şi ştie D zău Încă ce, — ear acasă, In
ţară şi chiar In parlament pentru a ne
face odioşi In ochii Maghiarilor ne au
asusat şi ne acusă mereu, că am fi
sgănţii Vienei.
Constat mai înainte de toate că
aceste două acuse in acelaşi timp Bă
eschid una pe alta şi constat In mod
hotărlt, că aceste au fost false In trecut,
false In present şi in viitor, dacă vor
mai avea temeritatea a le susţinea.
Toate naţionalităţile nemsghiare
din acestă ţară precum îa trecut aşa
şi în present voiesc a şi vedea as5gurate
condiţiile de viaţă naţională In această
patrie şi toate luptele lor politice do­
vedesc, că sunt pe deplin conştie de
de rolul important ce l are monarchia
noastră in politica europeană, — daci
aduc jertfe enorme pentru Întărirea şi
mărirea acestei Monarchii şi sunt pe
deplin convinse, că interesele lor sunt
identice cu interesele mari ale Monar-
chiei şi ale dinastiei Hâbsburgice.
Să sperăm că lucrurile Bă vor des-
volta io mod firesc, şi că criza actuală
să va rezolva Intr’un ch’p, care să sa­
tisfacă şi naţionalităţile nemaghiare. Ca
dovadă, că Bperanţa aceasta ne poate
fi justificată, fie-mi permis a mă pro*
yoca la manie evenimente, ce B’aa pe*
trecut acam de curând intre dinastia
noastră şi Intre dinastia statului român
cu ocazianea. înaltelor vizite a moşte­
nitorului nostru de coroană la Sinaia,
cari evenimente au fost apreţiate după
merit atât dm partea presei române
cât şi a celei străine.
In marele ziar «L'Iadependence
Belge* d. e. s’a publicat un articol, din
care ţin eă vă citez următorul pasagiu:
»La modul spontaneu al acestei minu­
nate primiri, de cari s’au împărtăşit
înalţii oaspsţi ai familiei regale la Sinaia,
se mai adauga şi alt sentiment, acela
al conştiinţe?, că Arh dacele Francisc
Ferdinand va fi odată un părinte iu­
bitor şi un protector binevoitor şi drept
al milioanelor ds Români din Ungaria
şi Bacovina, dintre cari pe cei din Un*
garia ii caracterizează, că întotdeauna
au fost credincioşi şi devotaţi casei de
Hibsburgl*
Intr'adevăr, o mare mângăere su­
fletească trebue să avem noi Românii
din Ţările Hibibargilor astăzi, când
vedem relaţiunilor oficioase atât de fa­
vorabile, ce ex’siă intre monarh-a noa-
şi România şi când vtdem legăturile
atât de prietineşti dintre înalţii suverani
ai Austro-Uogariei şi ai României, le­
gături întărite In mod neindoelnic prin
primirea atât de cordială şi amicală, ce
i-n’a făcut Alteţei Sale I Moştenitorului
de tron Francisc Ferdinand la curtea
regală a regalui Carol al României. La
această primire grandioasă ştim, că au
conlucrat Intr’o armonie perfectă toţi
factorii din regatul român, atât regele
şi familia sa Înaltă, cât şi poporul
Dar ca din aceste raporturi prie­
tineşti se poată izvorî rezultatele do*
rite de toţi factorii politici, şi ca să se
poată realiza ceeace credem, că s’a in­
tenţionat prin crearea acestor raporturi
prietineşti, adecă întărirea, consolidarea
şi înflorirea monarhiei noastre şi a Ro­
mâniei, logica lucrurilor cere in mod
imperativ, ca politica de maghiarizare
şi contopire a naţionalităţilor odată şi
pentru totdeauna să fie curmată şi ca
naţionalităţile din ţara noaBtră să fie
considerate şi apreţiate după adevărata
lor importanţă I Dacă în rezolvarea crizei,
ce bSntue astăzi ţara, se va ţinea cont
de acest principiu singur mântuitor,
atunci în mod firesc şi natural se poate
deslega toată încurcătura mare la care
am ajuns.
Astfal noi cerem şi pretindem de-
lăturarea cât mai grabnică a guvernului
coaliţionist, care este cauza tuturor În­
curcăturilor şl nefericirilor din ţară, şi
cerem alcătuirea unui atare guvern de*
mo eratic, care să ne dea garanţă de­
plină, că în timpul cel mai scurt va
Introduce legea votului universal, egal
şi secret pe baze mai largi, şi că prin
aceasta se va Introduce o adevărată de­
mocratizare a guvernării prin care se
vor deslega In mod echitabil chsstiunile
mari naţionale şi sociale, precum şi cele
de drept public, cari azi sunt la ordinea
zilei.
De sine Înţeles, eă la alcătuirea
noului guvern cu drept cuvânt pretindem,
ca să fie ascultat şi considerat şi par­
tidul nostru, care reprezintă maioritatea
locuitorilor din această ţară şi cerem
pretindem garanţă deplină pentra libera
| desvoltare naţională, economică şi cui*
turală.
Fraţilor! Aceste am dorit să le
dssfăşar în darea mea de seamă ca
această ocazlune şi vă mclţămesc Încă
odată din inimă pentru frumoasele ma­
nifestări de iubire şi alipire faţă ds per­
soana mea şi vă rog, ca şi pe viitor
să-mi păstraţi aceste sentimente de dra­
goste şi iubire, care ’mi sunt atât de
preţioase, asigarânda-vă, că şi In viitor
la toate acţiunile mele voia fi călăuzit
de iubirea, ce o păstrez ca atâta sfin­
ţenie faţă de d voastră şi faţă de nea­
mul meu întreg şi care iubire îmi eu
curej îl de a lupta pentra binele nea-
mulai mea până la sfârşitul vieţii mele.
RO A D A .
Ministrul ds agricultură a publicat
zilele trecute raportul săa despre roadă
şi starea sămănăturilor, cu 15 Augast
c. Din raport sfiim, că preste tot grâul *
dă roadă mai puţină, dscum să aştepta,
Insă în schimb calitatea e mai bună,
ca anul trecut Greutatea grâului este,
socotit preste întreagă ţara, de heato-
litru 78—79 kgrame, aşa, că în pri­
vinţa calităţii (baneţsi) grâul din anal
acesta sre roadă dintre cele dintâi.
Roada în întreagă ţara va fi 33Vs mi­
lioane de mâjt metrice.
Săcara a dat roadă mai bogată,
ea grâul şi e bună şi in privinţa cali­
tăţii. Greutatea de hectolitra este cam
de 72—73 kgrame. In ţara Întreagă
să crede a fi aproape 12Ys milioane
măji metr. de săcară. Paiul de săsară
e bne desvoi tat.
Orzul asemenea dă roadă mulţu­
mitoare, dar sunt multe plângeri, că
coloarea grăuntelui e adeseori Întune­
cată. Ca toate aceste să crede, că ca­
litatea orzului va fi potrivită pentra fa­
bricarea berii. Greutatea-i este de 65—66
kgr ame per tncto şi roada va fi 15Vr
milioane măji metr.
Ovăsului i-a priit anul acesta, s'a
deavoltat frumos şi dă roadă bună. Rare
locuri unde ovăsul să dea roadă slabă.
Atât bobul, cât şi paial e escelent Din-
tre bucatele cu pai, ovăsul dă anul
aceBta cel mai bogat rod de paie. Gre­
utatea lui Întrece mult greutatea roadei
din anul trecut şi este per hectolitra
de 46—47 kgrme. In ţara Întreagă
preste 13V> milioane măji metr.
Sămănăturiie de sapă aa lipsă de
ploaie, dar ca toate aceite starea lor
pănă acum e mulţumitoare Cucuruzul
şi crumpenele dau nădejde de o roadă
mai bună, ca anul trecut, In parte şi
napii. Lipsa de ploaie la cacaroz şt
crampene mai tare să simte în Ardeal,
ande din pricina sesetii Încep a da
îndărăpt. Cânepa şi hemeial arată roadă
mulţumitoare şi asemenea este şi ca
nutreţurile. Ia anele părţi nutreţurile
dau rod ban.
Poame vor fi cam puţine, căsi c a l
In vii a fâcut mari pagube peronos*
pera, care are Inflainţă şi asupra roadeii
Cucaro z al şi crumpenele, dapă cam
să crede, vor da roadă bană mijlocie^
ceea ce va fi an mare favor faţă de
roada mai paţină a grâului şi de preţal
scump al acestuia.
 «v 33
Pivniţa de vinuri.
Pivniţa este anul din lucrurile În­
semnate oare contribue la păstratul fi
învechitul vinului. O zicătoare spune,
şi cu multă dreptate, »eus» e pivniţa
aşa e şi vinul*.
într’o pivn'ţă bună să pot păstra
chiar vinurile siabe, pe când într’o piv­
niţă proastă chiar vinurile bone să
strică.
■gf» Oricare ar fi modal de fabricare,
vinurile noue conţin mai totdeauna ger­
meni de boaie, cari nu aşteaptă decât
condiţiuni priincioate spre a să desvolta
şi strica vinci. Condiţiunile ptiincioase
germenilor boslelor, sunt căldura şi agi­
taţia, adică tocmai cond ţiunile ce trebue
să le delătarăm cu orice preţ, ca iă le
Îndeplinească pivniţa.
O pivniţă bună trebue să fie «ră­
coroasă şi liniştită*. Răcoarea e de
lipsă căci sub 10°, microbii nu mai lu­
crează; dar îndată ce căldura trece de
de 12° ei încep a să desvolta şi acti­
vitatea lor e cu atât mai mare, cu cât
căldura privniţei şi a vinului este mai
ridicată.
E ’eraentele, care fac vinul a să
împotrivi acţiunii căldurei sunt : alcoolul,
taninul şi acrimea.
Aceste 3 elemente nu să găsesc
In măsură îndestulitoare decât în vinu­
rile bune, dar sunt mai multe din vinu­
rile slabe, în care aceste elemente fiind
în doză mică, o temperatură de 13—14°
chiar, le devine primejdioasă. Pe când
pentru vinurile slabe, timpul de vară e
cea mai critică, din contra la vinurile
conţinînd 12—13° alcool, bogate în
tanin şi acritne, o temperatură potrivită
le ajută la învechire.
Prin urmare/ prima condiţinne a
unei pivniţe bune este ca să fie răco­
roasă, şi ca căldura sa să §e ţie tot­
deauna între 10—12°.
Tocmai pentru statornicia tempe­
raturii, la pivniţele bine făcute deschi­
zăturile să fac în partea de Nord. Când
din diferite împrejurări suntem nevoiţi
a face uşa şi ferestrele pivniţei la Mia­
zăzi, atunci întrările sau deschiderile
trebuiesc umbrite cu arbori, sau prin
orice alt mijloc am găsi de cuviinţă,
V e s e l ia .
Foiţa gtuaeaţS a »Foli Poporului».
E prea târziu....
Ca tinerii,.... odinioară
Sa iubeau cu foc, cu dor —
încât vestea de iubire
S’a lăţit prin satul lor.
Doi, trei ani abea trecură,
De când s’au şi cununat,
Ear’ nevasta — rea ca p a »
Tot cu gura ps bărbat:
» ♦ *
■ • •
Cum eşti aziH — Au nu ţii mintă
Ca-'mi jurai, ştii tu atunci?....
O ’ţi su n t înger.... şi’n iubire
Tot ziceai că mă mănânci ?...
*— »Ba ştiu bine, **** b* ţin mints
Şi a c t» , c'atn jurat,
M S I P0P9R S& B E
numai să ferim deschiderile pivniţei de
dogoreala soarelui.
De fapt sunt foarte multe pivniţe
cari în timpul verei n’au răcoarea de
lipsă. Aceasta tre b a e delăturată, stropind
adeseori pivniţa cu apă rece şi aerisind o
peste noapte în cursul verei.
Pe de altă parte o pivniţă bună
nu trebue să fie nici prea umedă nici
prea uscată. Umezeala prea multă pro­
voacă desvoltarea mucegaiurilor pe vsse
şi pe zidurile pivniţei şi aceste muce­
gaiuri pot trece la vin. Uscăciunea prea
mare de asemenea nu este bonă, căci
usucă doagele butoaelor, provoacă eva-
poraţiunea prea mare şi înlesneşte des­
voltarea microbilor. Umezeala prea multă
să combate prin trasul vinului, iar uscă­
ciunea prea mare să combate prin
stropiri dese ale pivniţei.
A doua condiţiune principală a
unei bune pivniţe eBte »linişte*. Vinul
cere să stea liniştit, căci pentru el piv­
niţa trebue să fie un loc de repaus,
fie că vinul ar fi in butoaie sau sticle.
Orice mişcare dată vinului, îi este vătă­
mătoare din toate punctele de vedere.
Aceasta explică pentru ce vinul să poate
păstra mai bine în pivniţele dela ţară
decât în cele dela oraş.
De fapt, pivniţele din oraşele mari
şi cu deosebire cele d’alungul stradelor
mari şi umblate sunt supuse la tre­
murări continue, care nu lase vinul să
sţea liniştit. S’a observat că tunetele
chiar au şi ele aceeaşi înfiuinţă rea
fiindcă mişcă clădirile în care sunt fă­
cute pivniţele.
Cu deosebire vinurile noue cer o
linişte mare şi iată pentruce: in aceste
vinuri diferitele materii cari să găsesc
în vin, să aşiză una peste alta pe fan­
dai butoaielor, alcătuind drojdia, în eare
sunt coprinşi diferiţii microbi. In acest
timp de limpezire dacă vinul e supus
la mişcări repetate, să înţelege că-ma-
teriile nu să vor mai aşeza, ci vor ră­
mânea tot în vin împiedicând astfel
limpezirea.
Pentru vinurile vechi, chiar în
sticle fiind, să produce acelaşi lucru
prin zguduiri sau mişcări, dar într’o
măsură mai mică. Aceste vinuri chiar
dacă nu s’ar tulbura, dar să obosesc
şi suferă.
Dar’ of!!., ce rău îmi pare-acuma
Că dice nu te-atn mâncat E. S.
Cărăuşul şi ţigana-
I.
Românul fusese cu chirie la Galaţi, că
mai înainte vreme aşa să cărau bucatele, nu
era tren ca azi. La întoarcere şi-a cumpărat
din târg o pâne şi peşte, ca să aibă ce mânca
pa drum.
Toite merindele acestea, cărăuşul şi Ie
pusese în chelna carului de dinapoi.
Cum venea românul îndărăt pe drumul
casei i să face foame pe la un prânz şi atunci
lasă boii în voe, iar el să trage în spre chelna
de dinapoia carului şi începe a mânca pâne
cu peşte, îndemnând da acolo boii la răstim­
puri , cu pleasna biciului.
In vremea asta întâlneşte pe jos o ţi­
gancă, tot drumeaţă şi ea, dar care nu mân*
cass pesemne de mult, Că era ajttnsă^tare de
foame. Când vede ea cogstnite pâne în
mâinile românului şi cât mi ţi:i dowârta de
Prin armare, pivniţa trebue să fie
de tot liniştită. Afară de aceasta, piv­
niţa să fie »namai psntru vin«; iar nu
să ee puie legume, carne Bau orice alte
obiecte, cari ar putea da vr'un miros
pivniţei şi vinului. Pivniţa trebuie să
fie depărtată de toate locurile puturoase,
d. e. privăzi, gunoaie etc., pentra motivul
că vinul respirînd prin doage, poate
lua mirosuri rele.
Sarea ds bucătărie ca doftorie.
Din timpurile cele mai vechi, sarea
de bucătărie a fost întrebuinţată în me­
dicină şi este o materie, ale cărei daruri
nu trebuie să le uităm, mai cu seamă
când suntem la ţară, şi nu putem avea
la îndemână aşa de uşor doctorii.
Sarea de bucătărie, numită în me­
dicină clorură de sodium, mâncată în
măsură mare, serveşte ca purgaţie. A
fost încercată chiar în vindecarea fri­
gurilor, şi în multe cazuri ele au fost
vindecate. In cazuri de indigestie (greu­
tate mare la stomah după prânz) ţi­
nând sare să se topească în gură şi
înghiţând o, numai decât bolnavul se
simte mai bine. Apa sărată se ştie că
este cea mai bună doctorie contra lo­
viturilor şi a scrintiturilor.
Sarea măruntă singară, sau ame*
stecată cu său şi ulei de in şi pusă
călduţă la gât, este una din cele mai
bune doctorii contra gălcilor.
Dl Dr. Aucelon pretinde chisr, că
frecând corpul unor bolnavi de oftică
cu această alifie, mai întâi a produs o
erupţiune ca de vărsat, care a făcut mult
bine bolnavilor, mai cu seamă la înce­
putul boalei. Băile de picioare, în apa
sărată, este unul din cele mai bune mij­
loace contra ameţelelor. .
Doctorul Talyiine, din Moicva dă
următorul modru contra reumatismului
(mătrice) învechit.
Să freacă bine încheeturile pe unde
se simt dureri cu sare de bucătărie mu*,
iată. După fiecare frecătură se înfâşosfă
părţile bolnave cu o cârpă de lână. Acest
lucru se face în fiecare seară. Darerea
şi umflăturile Incheeturilor încep a scă­
dea şi în trei sau patru săptămâni boala
este cu desăvârşire vindecată.
_ _ _ _ _ _ _ ....."i
_________________ -
peşte sărat, iă dă cu binişorul pe lângă carul
românului şi uitând a-se la el cum mânca ds
cu poftă, îi zice cu jind:
— Ferice de cărăuşul cu şase boi, Şftdfl
în chelna carului de d in ap o i..
Din biduşcă numai pognejte şi mănâncă
pâne cu peşte.. . t
Dă-mi şi mia românioo o bucăţica, eă
n’am mâncat astăzi nim ica...
Românul o ameninţă atunci cu biciul!
— Hâşi cioară de aci, că te ajung.
Ţiganca nu b8 uită la biciu, ci să în=
desa înainte în roatele carului, milogind cât
o ţinea gura şi repetând într una;
Ferice de cărăuşul cu şase bo i...
Românul înciudat îi arde ţigancei oa
bici peste cimaşa goală.
*— Du-te la pustia, .neagă rea...
Atâta i-a trebuit celiea, pentru ca să
întoarcă ioaea şi oprmdu^se în urmă cu mâi*
nele în şolduri, începe a sbera blestemând:
— Haramiş de capul t&U, carauş cu
şase boi... Te-’ndopi ea peşte în chelna ca­
rului, când tu Sfti putrad de nevoi. !S
 Pag. 374
In sfâtşit doctoral Leslie din Erîim-
borg, Încredinţează că Be vindecă la mi­
nat durerile de măsele şi darerea de
cap, dacă ie pace sare în nas, fie tră-
g&nda o In nas, ea tabacul, fie scflân-
da-o tn narea nasului de partea ande
ai darerea.
O doctorie minunată contra rea
matiimalai este fi aceasta:
Să ia o sticlă de an chilo şi ja-
mătate, Be pane ln ea an litra de spamă
de rach u de drojdii Bi apoi se toarnă
Bare pănă se umple Bticla. Ss pun seara
cârpe muiate In acest rach u pe părţile
bolnave, şi peste cătva timp eşti vin­
decat Pentra darere de cap se pane
la moalele capalai (creştetul capului)
sarea aceasta din^rachiu şi trece da­
rerea. ' C. P. D.
FELURIM I.
Cât timp se cere pentru mistuire. Doc­
toral Beaumont a stabilit pantra cela mai ds
căpetenie alimente, următoarea scarS mijloci»,
cu privire Ia timpul cât se cere pantra mi­
stuire :
Picioare de porc . . . . .
Peşte şi fripturi de vânat . . iv* ..
Pâine sau l a p t e .................... 2
Carne de porc sau de gâici . 2Vs
Carne de vită (friptă) . . . 3
Carne de porc (friptă) . . . 3 Vi „
Pâine u s c a t ă .......................... 3 3/* „
Carne de viti (feartă) . . . 4
Fripturi da viţel . . . . .
Fripturi da o a i e ..................... 4 Va „
Oauă fierte, m o i ..................... 4Vs „
Oauă fierte, vârtoase . . . 5
Carne de viti (tiratfc). . . . 5V« „
Carne de porc (săraţi) . . . 6
N o u T Ă T I.
______________ ________ »________
— Medicii germ an i şl congresul din
Budapesta. «Deutsche Tagaapoit* din Berlin
anunţă dL medicii germani agită ideea ca să
na participe la cogresol din Budapesta. Cauza
acestei mişciri este faptnl că pe invitaţiunilo
emise de comitatul din Ungaria, numele ora­
şelor germana erau scrise' In limba angară.
' Medicii români din Bucovina au hotărit
oficios eă nu i-a parte lă congres.
Medicii cehi ac hotărlt, să participe la
congres, dar numai la lucrările ştiinţifice. Nu
vor merge Insă la banchete etc.
— Rupere de n o u r. Din Târgul Mn-
rişului să anunţi, că zilele tracute a fost o
mare rapare da nour, care a pricinuit pagube
enorme. Erau locuri, unde apa s'a ridicat pănă
la un metro şi a pătruns ln multe locuinţe
şi pivniţl
Românul ridicat In ganunchi din chalcă,
mişei mâinile a sbor de cioară şi cârâia Într­
ona In spre ţigancă:
— Cârrr... cârrr cioară dala moarS, co
lăina-n poală...
Ţiganca strigă din urmă şi mai tare, ds
sk i se desfaci fâlcile:
— M l... carauş cu şase boi, eşti Iu?
— ca şise capre, calicul»... N ai
M â r a n ţiş u r i.
Dorinţă. Trebuie, c i elafaatul e animal
scump.
— Dai Mi-ar plăcea, sS am atâţia bani,
ca s i cumpăr unul.
— De ce îţi trebuie ţie eltfant î
—■ Nu-mi trabais mie elefant, dar banii
ml*ar trebui.
ŞQA1A F© FO EPL H S
— A ehrenthal... conte. Din incidentul
zilei sale natale a distins Maj. Ss Monarhul
pe ministrul comun al externelor biron Aeh-
renthal, ridicându-1 la rangul de conte ere­
ditar austriac.
— Un general spaniol împuşcat de
Cabili. »Nsues Wiener Tageblatt< află din
Madrid, că generalul Martinez şi 40 ds soldaţi
spanioli su fost făcuţi prinzoniari de cătră
Cabili. Comandantul suprem Marinas a remis
şefului cabililor o scrisoare, prin care-1 întreabă
sub ce condiţiuni nr fi dispus să elibereze
prizonierii. Şsful cabililor a răspuns, că acea­
sta Întrebare a venit prea târziu, deoarece
prizonierii au fost Împuşcaţi din cauza lipsei
de alimente, care să simte printre cabili. Ur­
marea acestei barbarii va fi c i soldaţii spanioli
vor proceda d’aci înainte fără cruţare faţă ds
cabili.
— Colecta p en tru m onum entul lui
Ioan Pop Rateganul o p rită. Să ştia că în­
văţătorii români sSISjeni au fost luat iniţiativa
ca s i iacă o colectă publică cu scopul de a
aduna bani pantra ridicarea unui monument
neuitatului lor coltg şi scriitor poporal Ioan
Pop Rateganul.
Ministrul instrucţiunei publice, dl Apporsyi
prin un rescris mai nou a oprit colectarea
publică.
— Greva din Svedia, după prevederile
tuturora, e pe gătâte, pentrucă muncitorii nu
1 ceas. o mai biruie cu banii. Deja au înciput să
lucre la vre o 15 mii de lucrători. In ţara
întreagă e linişte şi oraşele Încep a-şi relua
„ obişnuita lor mişcare. ,
— Francezii IngrJjaţi. Să ştie, că po-
„ poraţiunsa Franciei degenerează (slibzşte) din
zi în zi. După cum spun ziarele, din 318,
449 de feciori chiemaţi Ia arme, 30,000 au
'fo st aflaţi neapţi.
„
— B leriot ln Pesta. După cum să
4 „ vesteşte, Bleriot, renumitul sburător, care a
trecut dăunăzi din Francia In Anglia, peste
mare, va veni pe toamnă la Pesta, unda va
„ ţinea o prelegere şi să va sui şi în aer ţi va
lace esperimente în faţa publicului cu maşina
sa de zburat, ca renumitul său aeroplan.
„
— Invitare. Reuniunea învăţătorilor
gr.-cat. »Mariana« îşi va ţinea adunarea gene­
rală în 28 şi 29 August et. n. a. c. în Feldru
(Foldra) în sala cea mare a şcoalei conf. gr.-
cat, cu ocaziunea sfinţire! noului edificia al
acesteia, la care adunare să Invită cu toată
stima a lua parte atât domnii membrii cât şi
on. public interesat de cauza învăţământului.
Năsăud, la 14 August 1909. Presidlul reuni­
unei învăţătorilor gr.-cat. >Mariana«. —- Ciril
Deac, vicar. for. apiscopasc, preşedinte. Cle­
ment Grivase, secretar.
— Curiozitate fata lă. In hotarul co­
munei Faldioara din comitatul Sibiiulai regi­
mentul 12 al corpului de artilerie fâce deprin­
dere da arme Din această c&uză loouitorii au
fost opriţi să între pa trenul exerciţiului. Cu
toate a estea servitorul Ştefan Săcui împins
de curiozitate s’a apropiat de locul de aser>
ciţiu, nenorocirea la făcut să găsească un
şrapnel ne explodat şi în mom intui când l-a
ridicat în mână scuturându-I s'a aprins şi a
rapt pe bietul servitor în bucăţi.
—■Un oraş clădit pe p ie tr e scumpe.
Mogoth în Mogoth Valley, Birma, India, este
un oraş clădit pe rubinuri. Toate rubinele
mari îşi au originea lor de acolo. La început
s’au găsit ln aferă da oraş, dar acum să con­
stată, că terenul pe care a clădit oraşul, a
plin cu astfel de pietre scumpe. Desigur, că
vor dărîma oraşul întreg şi îl vor ridica în
alt loa
— Convocare. Adanarea cercuali a des­
părţământului VI (Sebeş) al Asociaţiunei pentru
literatura română şi cultura pop oralai român
se convoacă în comuna Cut (Kutfalva) pe
Duminecă în 29 August n. a. c. la 11 ore a.
tn. cu următorul program: 1. Deschiderea
adunării. 2. Raportul comitetului şi al cassa*
rului pe anul 1908. 3. Alegerea unei corni-
siuni da trei pentru cenzurarca acestora. 4. Ale­
gerea unei comisiuni de trei pentru înscrierea
de membri noi şi îecassarea de taxe. 5. Pre­
legeri economice şi disertaţiuni. 6. Raportul
comisiunei de sub pct. 3. 7. Raportul corni*
siunei de sub pct. 4 şi statorirea budgstului
pe anul 1910. 8. Alegerea a doi delegaţi pen­
tru adunarea generală a Alocuţiunii, pe se va
Wr 33
ţinea în luna Octomvrie la Sibiiu. 9. Consti­
tuirea agsnturii pentru Cut. 10. înfiinţarea bi­
bliotecii poporala în Cut. 11. Eventuala pro­
puneri. 12. Privirea expoziţiei etnografice şi
împărţirea premiilor. 13 închiderea adunării.
Din şedinţa comitetului ţinută la 12 August
1909. — Sergiu Medaan, director. Gheorghe
Tătar, secretar.
— Crima unui nebun. Din Berlin se
anurţS, că Luni seara neguţătorul Iuliu Koer-
ting a dat brânci soţiei saU»., în gara din Frie-
drichistrasse, în fsţa locomotivei trenului, care
ia tăiat picioarele. Nevasta sa a murit îndată.
Koerting a fost arestat. S ’a constatat ci dân­
sul a înebonit din cauza unei psrderi mari în
afacrile sale ds comerciu.
— Un bătrân ds 124 a v i condamnat
la moarte. Sa scrie din Vlsdicaucaz (Rusia)
că un sătean, Maliev, în vârstă de 124 ani
a fost condamnat la moarte prin ştreang pen­
tru uciderea unui primar. Maliev umbla în
cârji şi toată viaţa lui a avut dealtfel o bună
purtare. S’a csrut graţiarea bătrânului cri­
minal.
— învăţători români premiaţi. In
foaia economică >F6!dmive!£si Ertssito» din
15 August n. s’a publicat conspectul învăţă-
torilor premiaţi în anul acesta pentru meri­
tele câştigate în cultivarca şi altoirea pomilor.
Cu totul s’au împărţit 21 da premii. Intre
premiaţi sunt si 4 Învăţători români şi anume:
Ioan Stoia din Orlat ca 400 cor.; Avram Neda
din Reşiţa-română, Gheorghe B. Boer din Vi-
ştead-.-jos şi Dumitru Cândea din Sărate, cu
câte 200 cor.
Atragem atenţiunea învăţătorilor noştri
asupra acestor premii şfătuindu-i să se inte­
reseze mai mult do pomărit, care dacă Ia noi,
Românii, nu ar fi atât de neglijat, ar aducs
anual un frumos câştig ţăranilor noştri.
Convocare. In urma însărcinării Comi­
tetului central al »Âsociaţiunii« am onoare a
invita prin aceasta pe toţi membri şi binevoi­
torii Asociaţiunei din următoarele comune:
Alţina, Bendorf, Chirpăr, Cichindeal, Cornăţel,
Fofeldea, Ghijasa inf., Ghijasa sup., Hosman,
Ilimbav, Marpod, Nocrich, Nucet, Rovăşel, Să-
săuş, Vurpăr, la adunarea de constituire a
Desp. Nocrich, al Âsociaţiunii, ce se va ţinaa
Sâmbătă 15/28 Aug. a. c. în comuna Cichin­
deal, orele 11 a. m. Fofeldea 16 Aug. 1908.
— N. Petra Petrescu.
— Nenorociri. Gavril Acsente a lui
Msftei din Borgo-suseni vrând a unge o roatŞ
dela moara tatălui sSu au fost apucat de o
mână ln roată şi omorât. Mâna i-a frânt-o în
4 locuri, iar când ia ajuns pieptul ln roati,
moara s’a oprit, dar a fost prea târziu, căci
tinărul băiat (abia de 15 ani) era deja mort
între chinurile cele mai înfricoşata.
Tot în Borgo-suscni în 19 a 1. c. Simion
Pieptos, care se întorcea cu trăsura dela târ­
gul de ţară din Bistriţa la o trecere preste
drumul de fier — din ntbăgarea de seamă
a boactfirului care nu a închis trecerea — a
fost căloat de o locomotivă. Ca noroc lns§
că numai coida trăsurei a ajuns sub roatele
locomotivd şi aşa Simion Pieptos a scăpat
dia gura morţii numai cu rane grele, din cari
în câteva zile s’a vindeca. Caii încă au scăpat
teferi — trăsura însă tot e sfărâmată. In con­
tra boactărului negligent s’a întrodus procedura.
— Vânătoare de şerpi In Bosnia.
Din (fseza numărului mare de şerpi veninoşi
din rigiunile calda ale Bosniei şi Herţegovi-
nei, administraţia locală a ordonat stârpirea
acestor reptile primejdioase, cari intre 1896—
1905 au muşcat cam 130 oameni anual şi
1338 animale domestice. începând cu 1906
s’au fixat premii pentru cei caii vor ucide
şerpii veninoşi. In anul dintâi (1906) au fost
prădădiţi 30.056 şerpi, dintre cari 25.483 s’au
găsit cu venin. Anul următor, când populaţia
Întreagă a laat parte la stârpirea lor, numărul
şerpilor ucişi a fost de 280.718 dintre cari
271685 veninoşi. Anul al 3-lea s’au stârpit
273 685 bucăţi; intre aceştia 269 531 veninoşi.
Această vânătoare de şerpi va trebui na»
tural să continuie mai mulţi ani pentrucă să
dea rezultate mulţumitoare. Un rezultat as
poate semnala in sesiunea trecută, când fiu*
mărul muşcăturilor asupra oamenilor a scăzut
dila 206 în 1907 Ia 140 in 1908. Cazurile
mortale de asemenea s’au micşorat reducân;
du-se dela 9 ia 0.
 * 33
— Cununie. D-şoara Elisaveta Cenţu
şi Domnul Mohe Cecţo, învăţător, aduc la
cunoştinţă celebrarea religioasă a cununiei lor,
ce să va săvârşi Duminică în 23 August st. v.
a. c., la oarele 11 a. tn. îa biserica gr.-ort.
din Şirnea.
— Inelul ds argint. Un dar interesant
a primit zilele trccute regina Italiei. Istoria
acestui dar este şi mai[întere«antă în felul ei. Când
cu dessstrel® din Messina s’a f icut în Danemarca
o colectă, Ia care o ftmeie săracă, să vede
in lipsă ds bani, a contribuit cu un inel sim­
plu de argint, care împreună cu banii a fost
trimis la Roma. Primăria Romei a hotărât,
să’l doneze reginei, ca o amintire de ţinuta
ei eroică cu ocasiunea acelor nenorociri.
— Invâslunea j dovllor din Rusia,
să vede, a pus pe gânduri şi pe cinstiţii domni
din Pesta. Căpitanul poliţiei din Pesta a dat
zilele trecute o ordinaţiune, prin care îngreu­
nează aşezarea resp. năpădirea jidovilor din
Rusia, cari de o vreme încoace încep cu o
deosebită atragere să ierisească Pesta cu pre­
zenţa lor.
— Aparat de â găsi âpă. Intr'o re­
vistă austriacă a apărut de curînd o dare de
seamă despre un aparat automat da gSsit
apă, inventat în Anglia. Acest aparat e foarte
simplu şi cu ajutorul lui poate constata ori
cine, dacă într’un anumit loc sub pământ să
află apă. Instrumentul arată existenţa de is-
■voare subterane pănă la o afanzime de 10C0
picioare (300 m ). Principiul ps care să bazează e
puterea curenţilor electrici, cari circulă continuu
latre pământ şi atmosfsră şi sunt mai puter­
nici în apropierea cursurilor de apă supterane,
acestea fiind pănă la un anumit grad înzi-
strate cu electricitate. Dacă să sfii un isvor
subteran sub locul unde e aşezat instrumentul,
acul începe se oscileze. In locul unda osci­
laţia acului a puternică săpăturile pentru ciş­
mea pot fi începute. Când acul remâtie ne­
mişcat, e ca sigur, că sub locul acela nu există
nici un isvor subteran. Cercetările trebuiesc
armate în orele d i dimineaţă şi în primele
ore de după amiază, pentrucă atunci sunt mai
puternice curentele verticale electrice. Ziua da
asemenea să fie frumoasă, limpede, căci instru­
mentul lucrează cu mai puţină eficacitate,
când atmosfera e încărcată da umezeală. Apa­
ratul va fi examinat cu deamăruntul de fizi­
cian! şi ingineri.
—- Cursurile dela Văleni organizate
de dl N. Iorga s’au terminat îa 14 August,
prin o mică serbare de despărţiri, plină ds
antuzlazm şi da făgădueli pentru anul viitor.
A vorbit cu fosul şi cu duioşia obişnuită di
:N. Iorga, îndemnând pe oasptţi Eă nu pri­
mească nici nn sjator oficial ci să sa rezime
pe propriile puteri. A pus in vedere, că va
ceti în oraşele din România conferenţe şi din
«banii adunaţi astfel va lisa să se construiască
o sală pentra cursuri la Văleni. Şi de astă-
«dată a accentuat caracterul românesc al ac­
tivităţii sale »Viaţa noastră nu poşte fi decât
românească. Noi de noi să trăim, neprimind
Bici un fel de acomodare, izolaţi crsindu-ne
o cultură naţională*. Pe viitor a anunţat cur­
surile de istorie bisericească ale lui V. Pâr-
i7anu, cursuri ţinuta pănă acum la universita­
tea ds vară subvenţionată de stat la Iaşi. Au
vorbit apoi şi alţii, profesorul din Bucovina
G, Tofan, făgăduind să aducă sute de com­
patrioţi ai săi, la an. A doua zi s’a făcut o
sscursie mare pănă Ia Craiova. — Interesant,
că vara asta au fost şi 20 de militsri Ia Vă­
leni, Ia >cuibu! de anarhie*, cum îi zice
pressa ovreiască ds dincolo.
— Panieă Ia serbarea S-tulul Şte­
fan. Din Viena să anunţă, că cu ocazia ser­
viciului divin, celebrat în biserica S-tului Şte-
ian, un bărbat de vre-o 45 ani a aruncat o
piatră mare în icoana Maicei Domnului dela
altarul principal. Mulţimea care asculta servi­
ciul divin a fost cuprinsă da mare panică,
aşa încât serviciul divin a trebuit să fie în­
trerupt. Făptuitorul a fost prins şi luându-i-se
interogatorul, a spus că el a voit cu orice
preţ să ajungă în temniţă. Şi pentra ca să-şi
ajungă scopul, a recurs tocmai la acest mijloc.
— La cursul p e n tra examinatorii de
carne au luat parte cu succes bun următorii
români: Leon Maior, înv. Orlat Dionise Dan-
-cea, înv. Gurarâului. Stanciu Stroia, înv. Ca-
xova. Ioan Badilă, înv. Deal. Nicolae Todor,
F'.O A I A ’.P O P O R U L U I
proprietar, Mohu. Toma Drăgoman, prop.
Ţichindtal. iosif Natanail, prop. Nucet. Iosif
Vlad, prop. Glâtnboâca. Toma Macsim prop.
Săcădate.
— Reuniune de Înmormântare s'a
înfiinţat în Ilva-mare, cu 300 membrii. Acti­
vitatea s'a şi început.
— Grâul românesc Ia Praga. In pri­
mele trei zile ale săptămânei trecute s'au
vândut la bursa de cereala din Budapesta
115.000 chintale matrice de grâu românesc
pentru morile din Praga. Ofertele din Româ­
nia au început să se împuţineze.
— Congresul medicilor. »A Nap*
vesteşte scandaluri în jarul cor. greşului me­
dical. Nu 4000, ci nici măcar 1000 nu s'au
anunţat pănă acum la congres, cu familiile
lor cu tot. Dealtcum au publicat cei din Pe­
sta un memoriu, in care — ca de obicei în
in scrierile lor — să spun cele mai grosolane
minciuni despre libertatea din patrie etc.
— In ziua de sf. Ştefan să
aliate deja sfârşita! sezonului de băi.
Rândurile deja rărit© de oaspeţi să îm­
puţinează din zi tn zi. Namai în sta­
ţiunea balneară Po itye a, deschisă anul
Întreg, onde lunile Septemvrie şi Ou-
iomvrie de regulă sunt frumoase, eite
viaţă egoraotoasă până toamna târziu.
Cei, cari sufer de podagfă şi reumă şi
au fost opriţi pănă acuma să cercetczs
băile, să grâbeic, ea să fie sănătoşi pe
timpul viforos al iernării 2 0 6 1 -1
— înţărcarea copilului e mai grea
vara, decât îa alte anotimpuri, pentrucă laptele
de vacă pricinuieşte adeseori tub arări în sto-
mah şi îa intestine. D«aceia a mai bine,
dasă îi dăm la început copilului supă subţiată
cu »kuf ke«, pentrucă »kufek*« face laptele
mai uşor de mistuit şi măreşte puterea de
nutrire. Nutrirea cu »kufsk«« asigură o mi­
stuite regalată şi apără ps copil mai bine de
vară.
— La fondul de 20 b an i al «Reuni­
unii sodaliior români din’ S:buu« pentru cum­
părarea unei case cu hală de vânzare, au mai
dăruit: Ostavian Morariu, învăţător (Turda),
20 bani; Ioan Stanciu, calfă de prăvălie, 40
bani; Demetriu Tăurean, sodal pantofar (Să­
lişte) 20 bani: Ana Petruţ şi fiul său Traian
(Craiova), 1 cor.; Vasile Genie, măestru pan­
tofar (Roda), 20 bani; Romulus Moga, c. şi
r. căpitan (Oradaa-mare), întru vecinica odihhă
a iubitei sale mime Ana n. Tincu, 10 cor.
şi Vie. Tordăşianu, prezident, 10 bani.
— Hoţii deld Fiume. Orlov, unul din­
tre bandiţii care a împuşcat ps directorii băncii
fiamane, a fost prins in Ziirich, tocmai când
voia să urce trenul. S’au găsit la el 1500 de
cor. Partea cea mai mare a banilor jăfuiţi să
află la al treilea bandit, la Spsctor, care,
dapă cum să anunţă, a foît prins în Mara-
marăş. Orlov, dupăce a fost arestat a încercat
să ss sinucidă; dar a fost observat şi oprit
— Invenţie nouă. Ua croitor din Chi­
cago — Wiliam Backer — dapă ani de caznă
şi răbdare a inventat un fel de postav îapsr-
mabil (nepătrunzibil) pentru gloanţele de puşcă
la depărtarea de 100 de paşi.
Toată truda atâtor veacuri, pentru per­
fecţionarea artei războiului — e dată da râpă
prin această învenţie, dacă e adevărată ştirea;
— P sn tru eei ee să interesează de
compoziţii româneşti şi de soartea maşteră a
compozitorilor români recomandăm cu deosă-
bită căldură romanţa >Nu mă abandona* armo­
nizată pentru voce şi piano de harnicul nostru
componist A. Bena. Să poate căpăta la autor.
— Sistem nou de reclamă. Biroul de
reclamă Wilhelm Lukâcs (Budapesta, V.,
Furdo-iltcza 10) a întrodus un nou sistem de
reclamă, închiriind în vre-o 700 de hotele,
restaurante etc. de primul rang din Ungaria
si Austria, toate uşile locurilor de toaletă, în
immăr de preBte 5000, unde plasează în un
mod, cum nu poate fi trecut cu vederea, toate
reclamele încrezute serviciului de reclamă sus
amintit şi în felul acesta, că sugerează şi aduce
v id în minte, care este in urma sufletul şt
scopul reclamei.
Pag. 375 .
-ProdueţiHiil şl pstreierL
m OARŢA DE JOS.
Senatul bisericesc gr.-cat. din Oarţz de
jos Invită cu toată onoarea la consacrarea nou
ziditei Biserici gr.-cat. din O irţa de jos, ce
să va săvârşi la 29 August s t n. 1909 prin
delegatul Excelenţiei sale episcopul diecezan.
Pentra senat şi popor: Curatoratul bisericesc.
Cu această ocaziune tinerimea academică şi
înteliginţa română din Silsgiu şi părţile măr­
ginaşe aranjează o petrecere de vară în fa­
vorul bisericei gr.-cat. din Oarţa de jos, sub
patronajul Magaificenţiei sala dlui George Pop
de Băseşti.
ÎN SĂLIŞTE.
Iunimea română aranjează Dumineci,
Ia 29 August, o petrecere da vară la >Neted%
la care sâ vor ju6a dansuri naţionala şi în
pauză căluşerul. începutul la 2 oare p. m.
La caz de timp nefavorabil să va ţinea fa
Pavilon. Seara să va urma petrecerea ia.
Pavilon.
IN FELDRU.
Senatul şcolastic gr.-cat. din Feldru in­
vită la actul sfiaţirei noului edifhiu şcolar*,
cara să va îndeplini Sâmbătă la 28 August
1909 precum şi la banchetul, ce să va ţinea,
la 1 oară p . m . îa sala cea mare a noului
edificiu şcolar şi la Concert-teatru şi petrecerea
cu joc, ce va urma seara la 7 oare precis.
Venit curat e destinat îa favorul şcoalei gr.-
' c a t din loc. Suprasolvirile şi oftrtel* bene»
voie primindu-ss cu mulţămită, să vor induce
în cartea de aur a şcoalei şi să vor chita
publice. v
POŞTA REDACŢIEI ŞI ĂDSIKISTRAŢIEL
S-u Sfârşitul dela Răv. primit Să în­
cepe ca anul trecut, cu pag. 123. Tot bine.4
Asemenea şi Reci. trad. Am primit şi eu 2"
ep. şi mai curioase, ca a le mele. Iţi voi scrie
zilele viitoare.
Is Popoviciu, docent, Ap. Iţi vom răs­
punde în Nrul viitor. Rugăm puţină răbd.
Proprietar editor: Silv. Moldovan
Redactor responzabil: Ioan îm băruş
Tiparul „Tipografiei" Henric Meltzer.
Gea mai bună pogace psntru c ii
este şi rămâne
Pogacea pentru câni a lui Fattinger
care dintre toate mijloicele de nutriţiune de sestrf
soiu posede cea mai bună compoziţie şi efect dft
nutrire.
50 Kg. Cor. 28— B Kg. liber de porto Cor. 8*M
Puppy-Bisqnit a lui Fattinger
pentru câni tineri.
50 Kg. Cor. 26.— 5 Kg. liber da porto Cor. 8-S&
Prospecte libere de porto prin Fabrica de pa»
g îd Fattinger patent pentra câni şi nutremânt pentra
galiţ* H. Polsterer (proprietarul şi întemeietorul
fabricei) In Wiener-Neustadt
Presto 280 de prime premii.
Mijloacele de nutriţiune ale lui Fattinger bH
pregătesc sub controlS veterinară. 104 17—2®
 rog. a <o
C1- 40
Cancelaria advocatului ir C l/R S U B I P R IV A T E
Dr. Ioan Ivan să afli in cro it, d esen de croitură şi eu su t,
pentru

după metodă vieneză, cea mai uşoară, ţine

S IB IIU , strada Cisnădiei Nr. 49.
\ 208 1—3 K B N Z E L,
Sibiiu, strad a U rezului î f i r - 12, e ta g iu ll.
A V iz r Eleve din provincie să primesc în întreţinere. începutul cursurilor 15 Septemvrie n.
In atelierul mtu de măsărit din Ctcova
(com. Sibiiu) să primesc * în v ă ţă c e i dela
etatea de 13— 18 ani pe timp de 2—4 ani
de învăţătură. Alte condiţii s& dau în persoană.
Totodată să primesc şi 2 c a l f e cu
o purtare morală bună.
Atelier nou de pantofârie şi cismărie
S ib iiu , s t r a d a O c n e i IV r. 1 7 . ,>*
C a c o va, 8 August 1909.
Ioan PorumMcean îmi permit a face cunoscut onor. public din loo şi jur, că mi-am deschis un atelier de
205 1—2 măestru măsar. pantofârie şi cizmărie, str. Ocnei 17, unde pe lângă preţurile cele mai ieftine şi serviciu solid ţi"
prompt să efectuează ori şi ce lucru din branşa aceasta pentru bărbaţi, femei şi copii.
Rugând sprijinul publicului românesc, semnez cu stimă

Cărămizi şi ţigle 203 2—3

O r lie o r g lie L im p e d e ,
măiestru pantofar.
se află in măgîzinul nostru din
B i s t r i ţ a , piaţa Cailor Nr. 9
cu următoarele preţuri:
( în magazin . . 28 C. APA HERMA
ie de cărămizi { ta w ® .* »
o mne ţ din Bistriţa • . 34 C. apă de fântână, de i s v o r
ch em ice curată, im p reg n a tă cu accicl c a r b o n i c .
o mii. * ţlgu (şi- f i; gin.- “
repunJ . . . • ^ din Bistriţa 16 C. 40 f. Ca apă de masă înviorătoare şi sănătoasă, e foarte gustoasă amestecată cu vin, sirup de
smeură şi zămuri de alămâie.
Cărămizile şi ţiglele (şirepurile) sunt Să capătă în toate negustoriile mai mari, restaurante şi cafenele şi la proprietarul fântânei
de cualiiate superioară,
E. R U M L E R
lucrate şi arse foarte bin#, 148 10—
Sibiiu, Schwimmsclralgasse 4
dm vestitul l u t m ăi o s ce sa afli în
Bistriţa. ooooooooooooooooooooooooooooooooo
Comandele cu calea ferată se efec-
tuesc prom pt Preţul Ee rambursieză, dscă
nu se statoreBc altcum condiţiile de li!;r*re.
P r o b e l a c e re r e se trim it.
„A U R O R A "
întreprindere Română în New-York 204 — W- 14 tli. st. — O
|
Director: Dr» E . Lucaciu.
Societatea acţionară
207 1—20
de cărămidârie
în Bistriţa (Besztercze)
O
O
o -
Fondată şl Incorporată conform legilor statalul Illinois In annl 1909.
In toate afacerile referitoare la America, cereţi desluşiri dela firma „Aurora",
Banca R om ână „Aurora". Dacă cineva doreşte a trimite bani din
8
o
f ţ America în ţara veche, ori are bani de depunere să se întoarcă la banca română
„Aurora" din Ntw-Yoik 204 — W. 14 th. str. y
Nr. ad. 9717/909 210 1—3 p! Librăria „Anrora" De doriţi orice soiu de cărţi, de rugăciuni, de cetit, jgL
O de învăţat, cereţi catalogul librăriei noastre care este cea mai mare şi mai bogată Wj*
Publicaţiune de licitare. O librărie românească din America. w
Din partea subscrisului scaun orfanal se O Dacă vreţi să călătoriţi ori în America, ori din Amtrica in ţară, cereţi des- O
publică prin aceasta, că Ia 4 Septemvrie a. c. f â luşiri şi cumpăraţi bilete de vapor dela întreprinderea „Aurora" 204 — W. 14 th. g |ţ
dim. la 9 ore se va vinde de bună voie pe str. NiW-Yoik. Pe orice linie vă putem vinde bilet g*|
calea lidtaţiunei publicc, în cancelaria subscri­
sului s aun orfanal,casa minorenei E le o n o r a
S z a s z în Nagyszeben, Zeughofplafz sub Nr. 15
indusă în protocolul iunduar al oraşului Nagy­
e Dacă cumpăraţi dela noi bilet pe vapor veţi primi adăpost în casa română
de emigrare „Aurora" 204 W. 14 th. str. care este singura întreprindere română in-
O co rp o rată după legile Statelor-Units.
Q Toţi Românii cari vin ori pleacă din Amtrica, ori sunt in America sunt ru-
g |

|#

szeben Nr. 852, Nr. topografic  -J- 1489. ţtjl gaţi a informa biroul central „Aurora" despre locul unde petrec ori unde s’ar muta ^
Preţul de strigare este 13,000 cor. va­ cu locuinţa, ca să fie ţinuţi în evidenţă în registrele căsii de emigrâre şi la toate ^
diul e 10%. Casa se va vinde plusoferentului. Ss? împrejurările să se poată da desluşiri la aceia cari le-ar dori.
Condiţiunile de licitare se pot vedea în O» Dacă cineva dintre emigranţi doreşte să cumpere pământ în America să ceară
oarele oficioase în cancelaria subscrisului scaun O desluşiri la întreprinderea ,.Aurora". 98 18—84
orianal. O Toate epistolile să se trimită la adresa: D r. E . L U C A C IU , d ir e c to r O
Nagyszeben,3în 26 August 1909. © 204 — W. 14 th. str. New-York S. U. A. de N. — O
Scaunul orfanal comitatens: gjjâ Cine doreşte răspuns este rugat a alătura o marcă de 80 fileri ori cinci cents.
G o tts c b lln g 000000000000000000000000000000008
president
ATENŢIUNE! înainte de a cum păra motor, adresează-te la noi, căci cele mai bune motoare
De vânzare pe lume sunt motoarăle cu gaz sărac (Sauggas) sistem Benz cu focul sau de antracit sau cărbune
de lemn sau de brichetă şi cocs.
rate o poarta de caşă în Btare bună şi 2 petri S ă p o t a v e a în o ri f i e e m ă rim e ,
rotunde, pentru comori la poartă, cu preţ ieftin.
Informaţii mai de aproape să pot lua ►
h H o t e l M l l i a l n Str. Turnului Nr. 11. OS
90 15— C
TI
2. V0
Un maşinist ^C
r-
eu atestate bune, examinat, pentru ori ce spe* =3*
d a de maşini, ca locomobile, maşini stabile,
motoare cu benzin, strunar de fier şi monter
pentru ori şi ce caz, caută un loc, pa care îl Motoară de benzin, gaz şi oleu în cele mâi simple esequtări; să pot folosi pentru scopuri de
poate ocupa în timpul cel mai scurt. Adresa: economie si industrie pe lângă garanţă.

S. Solomon
Brass6, Deâk u. 7.
K A L M BAU DRA P EŞiS T E, TN. L iGp o t -Ek o rLu t : £ ax.£ ?. . V. ,Î 4 B
18
880 S. Solomon Cataloage gratis şi franco. Specialişti să trimit gratis.
165 9—10 Nagyszeben, Heuplatz 4.
 Pag. 377
Mr, 33

Câteva ouviitîe
La toţi proprietarii, economii, morarii etc. asupra boalelor secrete.
E trist, — dar îa realitate adevărat c i fa
O forţă de lucrare bună, ieftină şi sigură ofere vremea da azi s bătătoare la ochi mulţimea Acelor
oameni, a căror sânge şi sucuri trupeşti sunt atro­
locomobilele original „Otto Petrolin". fiata şi caii In urma uşurinţei din tinereţe şl prw
deprinderi rele şi-au sdruncinat sistemul nervosi w
Sunt neîncunjurat de lipsă la treeratl -----
218 25— puterea spirituală. K timpul suprem ea aeeetei
stări îngrozitoare a& se pună capăt. Trebue^ ai ne
Gata imediat pentru lucrare! Nu cineva cate să dea tinerimei desluşiri bine-voitoare,
sincere şi amănunţite ln tot ce priveşte viaţa sexu­
sunt scântei! De aceea nu e peri­ ală, — trebue să fie cineva căruia oamenii si-ţi
col de ioc! Nu să recere maşinist încredinţeze fără teamă, fără sfială şi cu încredere
cu esamen! In Transilvania şi Un­ năcazurile lor secrete. Dar nu e în deajuns insă a
garia la dorinţă să pot vedea puse destăinui aceste năcazuri ori şi cui,_ d trebui să na
adresăm unul astfel de medic specialist, conştiendo»,
în lucrare »locomobile Otto» care şti» să dea asupra vieţei sfaturi bune sexual»
ale noastre. ti ştie a ajuta şi morburilor ce deja eventual exişti

„Motoarele Otto“ originale

în legătură cu
întocmirile de Gaz sugativ atonei apoi va îaceta existenţa boalelor seercte.
De o chemare at&t de măreaţă şi pentra
gcest scop e institutul‘ renumit • ‘in toată ‘ţara t'*■
D-rniai P A L O C Z , medic de spital, specialist
i
după sistemul nostru. Cea mai ieftină iorţă de lucrare pe lângă întrebuinţare de cărbuni, (Budapesta VIL Kâkocsi-ut. IO), unda pa lân«*
bruni sau cocs de gaz, kauamgit sau cărbuni de lemn, ca material de foc. discreţia eaa mai strictă, primeşte on-cm« (atât băr­
baţii cât şi femeile) desluşiri asupra vieţei sexuale?,
Preste 775.000 de forţă de cai! ande sângele ţi sugurile trupeşti ale bolnavului s i
curăţă, nervii i-se întăresc, tot organismul i-se eli­
pusă în lucrare de astfel de întocmiri aia berează de materiile de boală, chinurile sufleteşti
producţiei noastre. i-se liniştesc.
Fără conturbarea ocupaţiumlor silnica a r.
Motoare mânate cmpăcură. P A L O CS vindecă deja de ani da zile repede ?i
radical cu metodul său propria de vindecare,
ch'uir şi cazurile cele mai neglese, ranele sifilitice,
, Represontant general boalele de ţeve, beşică, nervi şi şira spinărei, înce­
Langen & Wolf, i
«rteâ ae motoare A n dreiuT orok
puturile da confusie a minţei, urmările _onaniei ş,
«le sifilisului, erecţiunile de spaimă, slăbirea putere!
bărbăteşti impotenţa), vătămăturile, boalele de sânge
da piele şi toate boalele organelor sexuala feme-
VIENA X. Laxenburgerstr. 53. fabrică fie maşini, în SIBIIU, eşti. P entra femei e sală de aşteptare separata
'i*yijm *lJ" w j4*' i.lUM
i1i'*" şi esire separată. In ceeace priveşte cura, depăi*
...... ... 1 tarea na este piedecă, căd dacă cineva, din on C*
cauză n’ar putea veni tn persoană, atunci cu plă­
cere i se va da răspuns amănunţit ,foarte discret
prin scrisoare (în epistolă e de ajuns a se alătura
eu mai starea de răspuns.) Limba rom&nă 18 vor­
Cu m a ş i n i l e de beşte perfect. După încheierea curei, epistolele sa
ard, orie la dorinţă să retrimit fiecăruia. Institutul set
sm ântânit şi de unt lagrijeşt şi de medicamente spedale. Visatele _ se
primesc începând dela 10 ore a. m. |î p i n laj»
putem să alegem din 23 de litre or» p. (Dumineca pănă Ia 12 ore a. m.) Adresa: Dr.
PALOCZ, medio de spital, specialist, Budapesta
lapte bun un chlgr. de unt, pănă VII. Răkdczi-ut. 10. 80 21~
când prin procedeul obişnuit ne tre­
bue 32 de litre de lapte. Prin ma­
şinile aceste să poate spori venitul Ieftin şi real.
4 părechi de ghete ca 7 Coroane.
anual al unei vaci bane cu 100 de
Prin cumpărarea unei enorme cantităţi
cor. la an şi pe lângă toate mai de articli de ghete, numai fn timp «cort să
avem şi lapte bun, curat şi dalce şi vând pe preţ de nimica: ghete cu şinoar®
zări, care să poate folosi în gospodărie foarte bine. prospecte detaiate şi preţuri pentru bărbaţi, dame şi copii, cu talpă tare
bătută cu cuie, cu beseţ foarte fin, iasonul cei
la dorinţă să trimit. mai elegant şi tari. Mărimea după cm. şi Nr.
Toate articolele trebuincioase pentru creşterea şi grijirea vitelor să află în asor­ Toate 4 părechile costă numai 7 Cor.
timent bogat, pe lângă preţuri ieftine la 28 29—62 Expediţie cu ramburs.
Salo Horovic
Carol F. Jickeli, Sibiiu şi Alta-Iulia, 182 13—15 Export de ghete americana
CRACOVIA, s t Dittels 55

t
.
________» '« -__ mmwi tn
.......... .. )» m w i ii » ■■

------ ------ -
.... W ilMUJWW

«r--- -
Ludovic Terena,
r croitor do blrbaţl»
Institut de credit funciar din Sibiiu. Sifelta, strada Cin&dlei ar. 12,
nsom eadă p. t. pabHselai
P i a ţ a m a re N r. 3 -5 » _________ c e l e «■«* n o u e s t o f e d e
v a râ t a m a rc a s o rtim e n t
E s e o u ta re a nont&ţilo
lapramituri Upitecue pe unitâţi, de flecui alscerf de bând şl da mafii prii toall# «hlav Mon, peatru fadas
S o r is u r i ăe bărbaţi stofe eagleseşti,
ftm c ia r« i
m t t t * de dări. < Câssa de schimb Sf*
firanţaieşti fi imdigene, dia «ari
ca ■! pol lombarda la baraca atutro- Sab coadiţiiuri colante, mal cn n a n i: PI ee «»ecfitâ iapă aaăsnră Mia ssai
ungară, *S pot depună ia toata tribuna­ cumpSrareă fi vânzarea de llio tl publloi modeme vestminte presnn: Şafke,
lele angara da stat drept cauţiune şi
vadia şi ca O&aţlunl ds ofeătoril a llltu a .
aontts străin», Jagaete, fi baiae de salşa, n
tfiwnoapinurm cupoanelor |i •hotelor iertata, p ic ţa ir i foarte moderate}
inctsuii di ciqM, checul şl asianXii, Beasebită ateaţiaai neriti &
Depuneri spre fructificare. nontăţSe de stole pentra p a i r â i - (
jp^im U interesele dala dapuaari o pli- ţredarea ie aaeauiări fi MIete de exeiit
şeatni străinătat», uim ei fi „RaglaaV cari m efitt f
lotdeaona Ia deposit bogat
Bieompt&re da eaatbli. îngrijirea de coaie de cupoane. Asopva m w c a i i l e r eon-
luna iftstilsr b iepoiHipn tfitran, tecţicHBite la itelieral nea bal ţev|
Avansul pe eîeete publiea. mit a atfage deosebita atenjtaae a
iBobirlimielesertnrlieommlefer oa. doauii pteoţi fi teologi ăbsoHreaţi
Credite de eont-eurent (•ifa fcpMltt), lifuxa eontra Ineendiulal h ssavl de irceaţă ••afosfia;
contra intabulări şi altă garanţă. |I a spargerii, «ta. 8 15— bbs u riad cemvlet de haiae la trnp
de 84 ere. 8116~
Uniforme pentra voluntari, cum şi
Informaţiuni amenunţite aS dau cu bnnlvoinţi fi fără spese. to t felnl de articli de uniformă, dopă pre­
scripţie croitnra cea mai non&.
— ...... ■■■»■'1 J'"~— 1
 D e arândat N
In T o p â r c e a să silă o boltă cu trafic ă fn
local cel mai potrivit. Doritorii să pot adresa
la proprietăreasa
Maria Greavu Eşti slab şi eshauriît ? Te-a părăsit forţa veche şi
196 8—3 Sibiiu, Bauholtzplatz Nr. 4 vioşia tinereţii ? Ai apetit slab? Mistuirea ţi*i rea? Suferi
de scaun neregulat, dureri de spate, durere de cap, in­
Hală de vânzare de carne somnie sau observi cS puterea de viaţă ţi obosită?
a mîcelaruîui
Pentruce nu cerci ca electricitatea?
S U L 106â Dacă te provoci Ia aceasta foaie, îţi trimitem bu­
să ailâ in curos broşura roastră asupra »Eltktroterapiei moderne*,
Sibiiu, strada Turnului Nr. 28. franco şi g r a t i s şi suntem aplicaţi a-ţi demonstra in in­
stitutul nostru miraculosul nostra metod de cură.
Cumpără porci vii din toate comunele;
a se adresa prin o corespondstrsţă. 194 3—3 Elektro-Vitalizer, Institut ntâd. de ord.
500 Coroane celui-ce ar mai
căpăta vre-o
\
B U D A P E S T A , IV. Kâroly-kOrut 2,
dată durere
de dinţi ori îi va mirosi gara după-ce va folosi apa
19 0 3 -4 Mezzanin 61.
â e dinţi a Ini Bartilla, o sticlă cu 80 fii. Sd. Bar-
ţHIa-Winkler Viena 39/1. Sommergasse 1. In Sibiiu:
In farmaciile: in Piaţa mare 10; în Piaţa nucă 27;
strada Cisnădiei 59; uliţa Turnului (Saggasse); uliţa
Ocnei 2 ; farmacii Teutsch; Meltzer, str. Guşteriţei
m str. Cisnădiei. In B istriţa: farmacia lui Herbert.
Scrisoare de mulţumită!
Carol SchreJner, econom, E nst, See-
gasse 33, cott. Vas, scrie în 12 Ian. 1909:
Clon pentrucaiteasiatis.
SebejnI-săsesc: farmacia Le -ederhilger: Sighişoara: Stimate Dle! Prima folosinţă a aparatului Dv. La Elektrc-YItalizer, înslit. medical de ordin,
fknnada lui Ligner. mi-a redat numai decât somnul, pe câre nu-l
Să se ceară pretutindenea apriat apa de dinţi avusesem de aproape un sfeitdean. Durerea Budapesta, IY., Kâroly-kornt 2. Mezzanin 51
3 lui Bartilla. Denunţări de falsificare vor fi bine în piciorul drept şi în ţele nu încetează aşa re­ Vă rog a-mi trimite opul: „Tractat asu­
plătite. La locurile unde nu să poate căpăta, trimit pede, dar în tot timpul curei putui să-mi is­ pra Elettro-Therapiei moderne" g ratis ţi
7 sticle cu 5 cor. 80 fii. franco. 1 17— prăvesc lucrurile, pecâcd înainte de folosirea franco.
aparatului cu puteam nici mâncâ, nici sta, nici
şedea, nici irgcnunchia de durere. După o fo-
Uleiul pentru urechi losirţă de 5 Icni, sunt ca înainte de boală şi
graţie escelentului Dv. Elektro-Vitalizer, du­
Numele: ..................... -......................................
a lui D r . G . S c h m i d t , medic legist şî militar, Adresa: ...........................................-.................
vindecă repede şi perfect ssurzenia cronică, durere rează de 4 luni, fără a recidiva.
de urechi, vâjâitul şi alte boaie de urechi şi în ca­
zon învechite. O sticlă e 4 cor. şi să poate căpăta
la farmacia: Grosz Nagy Ferencz, gyogyszeresz,
Debreczen, Kossuth-utcza 8. 195 3—
Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie
O R E N D T G. & F E IR I W.
linuri de masă escelenio,
litra ea 36, 40 şi 48 fileri la cumpă­
(odinioară Societatea curelarilor.)
Str. Cisnădiei 45. S I B I I U . Heltauergasse 45.
rare de cel puţin 50 litre ofere nega-
145 12— storia de vineri Magazin bogat în articole pentru
câroţat, călkrit, venat, sport şi voiaj, poclăzi
SdHULTZ' şi procovfcţuri, portmonee şi bretele solide
şi alta - ' 81 16—
Sibiiu, strada Urezaîoi 20
= = = = = artieole de galanterie = = = = =
eu preţnrile cele nai moderate.
Curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi)
U n în v & ţ& c e ! pencanent tn deposit.
aă caută la meseria de pielîrie, sub orice con- Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se esecută prompt şi ieftin.
diţiune. Să se adrestze de-a dreptul la L is t e d e p re ţu ri, la c e r e r e , i e trim it fra n c o .
B u c e şa n şl L o şn iţia Comandelc p r in postă se efectuenc p ro m p t şi conştienţioa. i
197 3—3 în Sălişte. Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine pănă
Căsători© repede la cele mai fine, coperitoare (ţoluri) de cai şi cofere de călătorie.
doresc multe dame cu avere. Domni, chiar şi fără
avere, să se înştiinţeze.
M . R o t l i e n b e r g , Berlin N. W. 23.
.136 4—52 Corespondenţă ungară. Institut indigen. -*»- Bansa de asigurare
~ O â U T
„TRANSILVANIA"
”

un post de maşinist Ia stabila cu 3 pănă 20

puteri de cai, pe lângă salar modest, având
diploma de maşinist. Oferte la I o a n B r e - d in © Ife iin o o Întemeiată la anul 1868
d e a n , Vizakna, 855. 202 2—3
tn Sibiiu, s t ra d a C isn ădiei n r n l 5 (e d ific iile p r o p r ii),
„ A n u n ţ." asigurează in cele mai avantagioase condiţii: 21 81—52
In prăvălia de fer a subscrisului află
aplicare im rdat n n b ă i a t absolvent de contra pericolului d@ incendiu şi esplosiune,
1—2 clase gimnaziale. Ceice cunosc şi limbi
străine sunt preferiţi. edificii de ori-ce fel, mobile mărfuri, vite,
Doritorii a se adresa la nutreţuri şi alte producte economice etc.
Stan Steflea, comerciant
204 2 - 3 Szelislya (com* Szeben) -— asupra -vieţii om ului —.....—
E p ile p s ia . Cine sufere de epilepsie, In toate combinaţiile, cspitaîe pentra cssal morţii şi ca termin fix, asi­
nevoie şi alte boaie de aceste eervoase, să gurări de copii, de stadii, âe zestre, rente pe vieaţa întreagă etc. etc.
ceară o carte de desluşire, care să capătă gra­ A s ig u r ă r i p o p o r a le f ă r ă c e rc e ta re m e d ic a lă .
tis şi franco prin »Priv. Schwanen-Apotheke»,
177 Frankfurt a M. (Germania). 6—52 = Asigurări pe spese de înmormântare cu solvirea imediata a capitalului. - =
Vâlori asigurata contra Incendiului: Capitale asignrâte asupra vieţii:

1 Bteckenpferd- 95,816.412
Dela întemeiare institutul a solvit:
9 ,8 8 2 i4 5 4 o o ;o lB 9

pentrn despsg. de Incendii 4 ,4 8 4 .2 7 8 ,8 3 c . pentrn capitale aslg. pe Tiaţă 4 ,0 2 8 ,1 1 8 .1 2 c .

Săpun fle lapte fle crin.
Cel mai bun şi mai moale săpun!
Oferte şi ori-ce informaţiuni să pot prim i dela:
Direcţiunea în Sibiiu, str. Cisnădiei nr. 5 etagiu I., curtea I.j şi
pentru piele şi confra pistruilor prin agenturile principale din Arad, Braşov, Bistriţa şi Cluj,
——— Să capătă pretotindinea. -------- precum şi dela subagenţii din toate comunele măi mari.
85 27—40

F satrn tipar responsabil Henria Meltzer. Cerneala de imprimat Otto Baer, Drezda—Budapesta.