Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CANDIDAT:
CUPRINS
2
IV.5.Etapa finala, cu caracter comparative………………………………………………….
IV.6. Concluzii asupra experimentului pedagogic………………………………………….
IV.7. Concluzii asupra lucrarii…………………………………………………………….
ANEXE……………………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………
şi următoarele expresii : blăniţa de culoarea flăcării, stejar bătrân, boabe de rouă, pădurea mai
păstra suferinţa iernii trecute, căpşor minuscul.
Planul compunerii :
1, Descrierea timpului şi a locului unde aţi întâlnit veveriţa.
2. Ce fel de animal este veveriţa.
3.Unde trăieşte ea .
4. Înfăţişarea veveriţei ( capul, corpul, ochii, urechile, coada).
5.Blăniţa veveriţei.
6.Modul de hrănire.
7. Impresia personală asupra vietăţilor pădurii.
Redau compunerea alcătuită de eleva Raluca N.
Într-o zi frumoasă de primăvară, m-am dus după ghiocei în pădure. Pădurea
mărturisea încă suferinţa iernii trecute.
După ce-am cules ghioceii care şi-au scos clopoţeii la lumină, în furca unui fag bătrân,
am zărit o veveriţă. Ea este un animal sălbatic şi trăieşte în pădurile din ţara noastră.
Corpul ei este mic, cu blăniţa de culoarea flăcării, cu coada stufoasă adusă pe spinare
spre urechi. În căpşorul minuscul, îi licăreau ochişorii, ca două boabe de rouă.
3
M-am uitat atent la ea şi-am văzut în lăbuţele ei o aluniţă. Când m-a văzut s-a speriat
tare şi, fără nici o sforţare, am văzut-o plutind spre o creangă în înălţime. S-a ascuns după
tulpina fagului. S-a oprit şi asculta speriată ceasornicul care bătea foarte tare,fiind inimioara ei.
Mi-a plăcut foarte mult veveriţa, privind-o cât este de drăgălaşă. M-am gândit că ,
alături de celelalte vietăţi ,ea dă viaţă şi drăgălăşenie pădurii.
Ce frumoasă şi interesantă a fost plimbarea mea în pădure !
Am arătat până acum modalităţile concrete de îmbogăţire a vocabularului elevilor prin
lecţiile de literatură, limbă, compunere, modalităţi de lucru cu clasa. Nu avem pretenţia că s-au
exemplificat toate tipurile de exerciţii destinate dezvoltării capacităţii de exprimare.Se impune
acum să trecem în revistă şi modalităţile prin care munca independentă a elevilor poate contribui
la realizarea obiectivelor propuse.
4
1. Pamfil Alina, Limba şi literatura română în şcoala primară. Perspective complementare,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2009.
2. Panţuru Stan, Instruire în spiritul strategiei dezvoltării gândirii critice, Editura
Psihomedia, 2003.
3. Planchard Emile, Cercetare în pedagogie, E. D. P., Bucureşti 1972.
4. Sălăvăstru Dorina, Psihologia educației, Editura Polirom Iaşi, 2004.
5. Şerdean Ioan, Metodica predării Limbii române la clasele I-IV, E. D. P., Bucureşti, 1992.
6. Umberto Eco, Limitele interpretării,Editura Pontica, Constanţa 1996.
7. Voiculescu Elisabeta, Factorii subiectivi ai evaluării şcolare. Cunoaştere şi control,
Editura Aramis, Bucureşti, 2001; Metodologia predǎrii-învǎţǎrii şi evaluǎrii, Ed. Ulise,
Alba Iulia, 2002.
8. Voiculescu Florea, Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie, cercetări, aplicaţii, Ed.
Imago, Sibiu, 1995.