UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Specializare: Geografie

Referat 1-“Industria Carboniferă”

Student: Cîrstea Denisa-Mihaela

Grupa 101

București, 2020

0
 1. Ce este cărbunele ?

Cărbunele este o rocă organică combustibilă, sedimentară, care este compusă în principal din
carbon, hidrogen și oxigen. Se formează din vegetație, care a fost consolidată între alte straturi
de rocă și modificată de efectele combinate ale presiunii și căldurii pe parcursul a milioane de
ani pentru a forma cusături de cărbune.

Cărbunele este un combustibil fosil și este mult mai abundent decât petrolul sau gazul,
rezervele de cărbune la nivel mondial în 2018 reprezentând 132 de ani de
producție . Cărbunele nu furnizează electricitate, ci este și un combustibil esențial pentru
producția de oțel și ciment și pentru alte activități industriale.

2. Importanța cărbunelui din punct de vedere economic.

Studiul Academiei relevă: "Cărbunele este o sursă importantă pentru asigurarea securităţii
energetice, chiar dacă ponderea în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de evoluţia
consumului de energie. Valorificarea potenţialului eficienţei energetice trebuie realizată
inclusiv în domeniul clădirilor. Piaţa internă de energie ar putea fi integrată, luând ca reper
anul 2020, în piaţa Uniunii Europene, în condiţiile implementării proiectului uniunii
energetice europene comune.

3. Situația rezervelor.

Rezervele de cărbuni pe glob estimate în anul 2004 au fost de 783,1 miliarde de tone, din care
27 % aparține SUA, 16 % Rusiei, 12 % Chinei, 12 % Indiei, 7 % Uniunii Europene și
7 % Australiei.
Aceste rezerve, dacă se continuă folosirea cărbunilor în același ritm ca în anul 2003 (3,8
miliarde de tone), ar acoperi necesarul globului pe o perioadă de 203 ani. Rezervele de
cărbune ale României, aflate în evidența națională la începutul lui 2007, sunt
următoarele: huilă 721 mil.tone; cărbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone.

Rezervele mondiale de cărbune în 2018 s-au situat la 1055 miliarde de tone și sunt concentrate
puternic în doar câteva țări: SUA (24%), Rusia (15%), Australia (14%) și China (13%).

Majoritatea rezervelor sunt antracite și bituminoase (70%). Raportul actual R / P global arată că

rezervele de cărbune din 2018 au reprezentat 132 de ani de producție curentă cu regiunile cu cel
mai mare raport din America de Nord (342 ani) și CSI (329 ani).

1
 4. Țări zone/regiuni de exploatare

În anul 2011, cel mai ridicat consum de cărbune s-a înregistrat în China - 1,839 miliarde tone
echivalent petrol (tep), SUA - 501,9 milioane tep și India - 295,6 milioane tep. În Uniunea
Europeană consumul a fost de 285,9 milioane tep și a reprezentat 7,7% din consumul
mondial.

Exploatare exprimată în mii de tone

Ordin
Țara 1970 1980 1990 2000 2004
e

406.03
1. Germania 387.930 356.524 167.724 181.926
4

2. USA 5.963 42.300 82.608 77.620 75.750

3. Grecia 8.703 23.207 49.909 63.948 71.237

128.10
4. Rusia 141.500 138.500 86.200 70.300
0

5. Australia 25.648 32.895 47.725 67.363 66.343

6. Polonia 36.118 36.866 67.584 59.505 61.198

7. China 16.960 26.288 44.520 42.774 50.000

8. Cehia 84.894 90.145 80.205 51.063 48.290

9. Turcia 4.400 16.967 46.892 61.315 43.754

10. Serbia 18.341 27.921 45.376 34.037 35.620

2
 11. India 3.908 4.548 14.110 22.947 30.341

12. România 15.575 28.128 34.897 26.882 28.648

13. Bulgaria 31.806 29.946 31.532 26.183 26.455

14. Thailanda 441 1.427 12.421 17.714 20.060

15. Ungaria 26.102 22.636 15.842 13.532 12.730

16. Canada 3.919 5.971 9.407 11.190 11.600

17. Bosnia 7.340 11.174 18.160 7.441 9.000

18. Macedonia 4.940 7.519 6.640 7.516 8.500

19. Spania 3.121 15.390 20.870 8.524 8.147

20. Coreea de Nord 5.700 10.000 12.500 6.500 6.500

... ... ... ... ... ... ...

... Austria 4.045 2.865 2.448 1.255 235

869.62 1.153.97
... Lume 1.080.335 877.417 915.789
6 0

5. Perspective privind utilizarea cărbunelui.

Cărbunele este utilizat cel mai des ca şi combustibil. Până nu demult o cantitate mare de cărbune era
arsă pentru a încălzi locuinţele. În zilele noastre, cărbunele este ars pentru a genera electricitate sau în
procese industriale. Înainte de exploatarea pe scară largă a gazelor naturale, unele ţări îşi produceau
întreaga cantitate de gaze din cărbune. Ţările fără resurse de gaze naturale recurg încă la acest

3
procedeu. Producerea gazelor din cărbune este asociată cu producerea cocsului,un combustibil esenţial
în topirea şi turnarea metalelor. Pentru producerea cocsului, cărbunele este ars în cuptoare etanşe.
Cărbunele nu arde din lipsa oxigenului, dar odată cu căldura se degajă amoniac, gudroane, gaze şi
uleiuri uşor volatile lăsând în urmă un reziduu dur. Acesta este cocsul.

Cărbunele este şi materia primă pentru procese chimice. Amoniacul, gudroanele şi uleiurile uşor
volatile rezultate din cocsificare sunt utilizate pentru realizarea altor produse, cum ar fi: vopsele pentru
ţesături, antiseptice, medicamente, parfumuri, fertilizatori, pesticide s-au chiar lac de unghii. Din
cărbune se poate produce chiar şi zaharina.

6. Impactul asupra mediului.

Cărbunele este cea mai poluatoare sursă de energie, prin arderea acestuia fiind emise în atmosferă
dioxid de carbon, oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi, poluanți organici persitențiși o serie de metale
grele – mercur, plumb, arsenic, cadmiu. Poluarea asociată centralelor pe cărbune mai înseamnă și
deversarea de ape reziduale dar și poluare generată de transportul sau depozitarea cărbunelui și a
cenușii.

Oxizii de azot sunt emişi în urma arderii combustibililor în termocentrale, mașini, instalaţii  industriale
etc. NOx contribuie la acidificarea şi eutrofizarea apelor şi a solurilor şi poate conduce la formarea de
particule solide şi ozon troposferic. Dintre speciile chimice care compun NOx, cel cu efecte nocive
asupra sănătăţii este NO 2; în concentraţii ridicate, acesta poate provoca inflamarea căilor respiratorii.
Studiile epidemiologice au arătat că simptomele de bronşită la copiii astmatici cresc în urma expunerii
de durată la NO2. Concentraţiile de NO2 măsurate în prezent în oraşele mari din Europa şi America de
Nord afecteazăde asemenea și funcționarea plămânilor.

Dioxidul de sulf este generat în urma arderii combustibililor care conţin sulf –cărbunele și petrolul.
SO2contribuie la acidificare, având un impact potenţial semnificativ, inclusiv efecte nocive
asupra ecosistemelor acvatice din râuri şi lacuri, precum şi asupra pădurilor. SO 2 poate afecta
sistemul respirator şi funcţiile plămânilor, putând cauza şi iritarea ochilor. În concentraţii ridicate,
poate provoca inflamarea tractului respirator, tuse, secreţii mucoase, agravarea astmului şi a
bronşitei cronice. De asemenea, poate creşte sensibilitatea oamenilor la infecţiile tractului
respirator. SO2 contribuie şi la formarea de particule în suspensie în atmosferă.

Din perspectiva potențialului de a afecta sănătatea umană, particulele în suspensie reprezintă unul

dintre cei mai importanţi poluanţi, întrucât pătrund în zonele sensibile ale sistemului respirator şi pot
cauza sau agrava bolile de plămâni şi cardiovasculare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că
efectele pulberilor în suspensie asupra sănătăţii apar la nivelurile de expunere cu care se confruntă în
prezent cea mai mare parte a populaţiei urbane şi rurale – expunerea cronică contribuie la riscul
apariţiei bolilor  cardiovasculare şi respiratorii, precum şi a cancerului de plămâni. Particulele solide
sunt emise de multe surse şi formează un amestec complex, care conține atât particule primare cât şi
secundare. Particulele primare reprezintă fracţiunea de particule emise direct în atmosferă, iar cele
secundare se formează în atmosferă în urma eliberării de gaze precursoare (mai ales SO 2, NOx, NH3 şi
anumiţi compuşi organici volatili).

Dioxidul de carbon este emis în urma arderii unor combustibili precum cărbunele, petrolul, gazele
naturale şi biomasa, în scopuri industriale, casnice şi pentru transport. CO 2 este gazul de seră cu
influenţa cea mai semnificativă asupra schimbărilor climatice. 

4
Centrale electrice pe cărbune sunt cea mai mare sursă de mercur în Europa. În cadrul unui nou tratat al
ONU care vizează eliminarea treptată a emisiilor de mercur, UE s-a angajat să pună în aplicare măsuri
tehnice pentru a reduce emisiile de mercur la termocentralele pe cărbune. Mercurul preluat prin
alimente afectează sistemul nervos și poate provoca malformații congenitale. Acesta are un impact
foarte puternic în dezvoltarea creierului copiilor. Această deteriorare este neurologic ireversibilă, iar
cea mai mare parte provine din expunerea în perioada dezvoltării fetale timpurii. Leziunile cerebrale
au loc la doze mult mai mici decat recunoscute anterior și probabil nu există nici un nivel sigur de
mercur în organismul femeilor însărcinate.

Poluanții organici persistenți (POP), cum ar fi dioxina, rămân în mediu mulți ani. Dioxinele sunt POP
cei mai periculoși și sunt emise în cantități reduse la arderea cărbunelui. Dioxinele pot fi transportate
pe distanțe mari și pot provoca daune semnificative, chiar la concentrații foarte mici. Unele dioxine
pot fi cancerigene (care pot cauza cancer), mutagene (modifică genele), neurotoxice sau toxice pentru
reproducere (leziuni ale sistemului nervos sau sistemul de reproducere) și cel puțin unul este cunoscut
ca un disruptor endocrin (interferează cu sistemele hormonale umane).  Alți POP provenind de la
arderea cărbunelui aparțin grupului de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dintre care unele sunt
cancerigene.

Metalele grele sunt de asemenea emise de centralele pe cărbune. Ca și mercurul, plumbul dăunează
dezvoltării sistemului nervos al copiilor. La adulți poate perturba funcționarea
sistemuluicardiovascular, poate cauza hipertensiune sau anemie și poate duce la deces prematur. Alte
metale și semi-metale (care sunt adesea incluse în terminologia “metale grele” în context medical)
emise de termocentralele pe cărbune includ arsenic, beriliu și crom, care sunt cancerigene.

Bibliografie:

https://www.worldcoal.org/coal

https://www.bursa.ro/academia-romana-carbunele-o-sursa-importanta-pentru-asigurarea-
securitatii-energetice-88287724

https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune#Rezervele_de_c%C4%83rbuni

https://www.bp.com/en/global/corporate/energy-economics/statistical-review-of-world-
energy/coal.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune#Exploatarea_c%C4%83rbunilor

https://nicolaebors.wordpress.com/2015/03/03/utilizarea-carbunelui-de-pamint/

http://faracarbune.ro/campania-fara-carbune/poluare/