Grila Full Pedi PDF

GRILE DIFICULTATE USOARA HEPATITE SI IHA
1. Etiologia hepatitei cronice la copil este reprezentata de urmatoarele, cu o exceptie:
a. Postvirala
b. Toxica
c. Autoimuna
d. Metabolica
e. Rotavirus
Raspuns: e, p. 103
2. Istoria naturala a infectiei cu VHB este urmatoarea:
a. Infectie acuta, hepatita cronica, cancer hepatic, ciroza hepatica

b. Infectie acuta, hepatita cronica, ciroza hepatica, cancer hepatic
c. Infectie acuta, ciroza hepatica, hepatita cronica, cancer hepatic
d. Infectie cronica, hepatita cronica, cancer hepatic, ciroza hepatica
e. Nici un raspunscorect
Raspuns: b, p. 104
3. Fazele infectiei cu VHB sunt urmatoarele:
a. Faza de imunotoleranta, faza imunoactiva, faza non-replicativa

b. Hepatitacronica, faza replicativa, faza de imunotoleranta
c. Fazaimunoactiva, hepatita cronica, fazareplicativa
d. Faza de imunotoleranta, faza replicativa
e. Nici o variant corecta
Raspuns: a, p.105
4. Markerii imunologici ai seroconversiei in infectia cu VHB sunt:
a. Ac antiHBssi Ac antiHBe
b. Ag HBs
c. Ag HBc
d. Ac antiVHC
e. Nici un raspuns correct
Raspuns: a, p. 108
5. Evaluarea paraclinica obisnuita in hepatita cronicaVHB cuprinde urmatoarele

investigatii, cu exceptia:
a. Ultrasonografie
b. Scintigrafie
c. Colonoscopie
d. Colangiopancreatografie
e. Alfa-fetoproteina
Raspuns: c, p.108
6. Factorii de risc pentru transmiterea vertical a VHC sunt urmatorii, cu exceptia:

a. Viremia crescuta
b. Coinfectia HIV
c. Operatia cezariana, cand se asociaza infectia HIV
d. Ruptura prelungita a membranelor
e. Dispositive intrauterine de monitorizare fetala
Raspuns: c, p. 112
7. Cauzele cele mai frecvente ale IHA la copil sunt, cu exceptia:

a. VHA
b. VHB
c. CMV
d. Leptospira
e. Boala Wilson
Raspuns: e, p. 114
8. Primul marker immunologic pozitiv in infectia cu VHB este:

a. Ac antiHBs
b. AgHBe
c. Ac antiHBe
d. Ac antiVHC
Raspuns: e, p. 108
9. Principalele categorii etiologice in hepatita cronică la copil sunt următoarele cu EXCEPTIA:
a. Hepatita cronica postvirala

b. Hepatita cronica autoimună
c. Hepatita cronica indusă de toxice
d. Hepatita cronică metabolică
e. Hepatita acutavirala A
Răspunscorect:e (pagina103)
10. Fazele infecției cu virus hepatitis B (VHB) sunturmătoarele

a. faza de imunotoleranță
b. faza imunoactivă
c. faza non-replicativă
d. toate variantele de mai sus
e. nici o varianta nu este corectă
Răspunscorect :d (pagina105)
11. Obiectivele tratamentului hepatitei cronice cu virus hepatitic B (VHB) constau în cu o

EXCEPTIE:
a. Dispariția AgHbe sau seroconversia
b. Scăderea în greutate
c. Clearance Ag Hbs
d. Scăderea HAI și a fibrozei
e. ADN VHB nedetectabil în ser
Răspuns corect: b ( pagina 109)
12. Markerii fazei imunoactive (hepatita cronica cu virus hepatitc B) sunt o EXCEPTIE:
a. Hbs Ag +
b. Hbe Ag+ (tip sălbatic)
c. Hbe Ag – (mutanți precore)
d. HBV DNA crescut (104-107 copii/ml
e. ALT scăzut
Răspuns corect: e (pagina 105)
13. Modalitățile de infectare cu virusul hepatitic C, prevalente în Europa, sunt următoarele:

a. Transfuzii de sânge sau produse
b. Proceduri chirurgicale fără transfuzie
c. Mama infectată VHC
d. Nici unu din răspunsurile de mai sus
e. Toate răspunsurile de mai sus
Răspuns corect: e (pagina 112)
14. Indicațiile transplantului hepatic ortotopic sunt următoarele cu o EXCEPTIE:

a. Toți copiii în stadiul III/IV de EP(encefalopatie hepatică)
b. Boli ireversibile (boala Wilson, HVC, HVB, tirozinemia tip I, hepatita toxică)
c. Timp de recolorare ungheala mai mic de 3 secunde
d. Icter prelungit peste 7 zile anterior debutului EP
e. TP (timp de protrombină) mult alungit (mai mare de 50 sec)
Răspuns corect: c (pagina 117)
GRILE DIFICULTATE MEDIE HEPATITE SI IHA
1. Purtatorii inactivi de VHB prezinta:
a. Ag HB s negative
b. Ag HBepozitiv
c. AgHBspozitiv
d. AND VHB> 104 copii/ml
Raspuns: c, p.105
2. Tratamentul antiviral avizat pentruVHB se administreaza in asocierile:

a. INTalfa + Lamivudina
b. INTalfa + vaccinterapeutic
c. Lamivudina + Ribavirina
d. INTalfa + Ribavirina
e. Ribavirina + vaccinterapeutic
Raspuns: a, p. 110
3. Hepatita cronicaVHB vindecata se caracterizeaza prin:

a. Ac antiHBsnegativ
b. AND VHBdetectabil
c. AgHBe negativ
d. AgHBspozitiv
e. AgHBepozitiv
Raspuns: c, p.105
4. Factorii ce determina hipoglicemia in IHA sunt urmatorii, cu exceptia:
a. Cresterea utilizarii glucozei

b. Infectiile bacteriene
c. Hipoinsulinemia
d. Productie hepatica insuficienta
Raspuns: c, p. 116
5. In insuficienta hepatica acuta, tulburarile de hemostaza sunt secundare insuficientei

productiei hepatice a factorilor de coagulare:
a. I, III, VII, XI
b. I, II, VIII, X
c. I, II, V, VII
d. I, II, V, VII, X
e. I, III, V, VIII, X
Raspuns; d, p. 116
GRILE DIFICULTATE MARE HEPATITE SI IHA
1. Principiile de tratament in encefalopatia hepatica nu cuprind:
a. Utilizarea barbituricelor
b. Restrictie proteica
c. Clisme evacuatorii
d. Intubatie in stadiile III/IV ale encefalopatiei
e. Tratarea complicatiilor ce cresc amoniogeneza
Raspuns: a, p. 116
2. Masurile generale din managementul IHA la copil nu includ:

a. Manipulare minima
b. Evitarea sedarii
c. Antibioterapie
d. Corticoterapie
e. Restrictie proteica
Raspuns: d, p. 115
Grile Boala celiacă
1.La pacienții cu risc crescut de a dezvolta boală celiacă, următoarele măsuri vor preveni
apariția bolii:
a) introducerea tardivă a glutenului

b) alimentația naturală
c) introducerea unor cantități mici de gluten
d) excluderea laptelui de vacă din alimentația copilului
e) nici un răspuns corect.
Răspuns corect: e – pagina 309
2.Boala celiacă silenţioasă sau asimptomatică se caracterizează prin:
a) prezența anticorpilor şi a HLA specifici BC, asociat cu leziuni de atrofie

vilozitară la nivelul mucoasei intestinale în absenţa simptomatologiei clinice
sugestive pentru BC
b) absențaanticorpilorşi a HLA specifici BC, asociatculeziuni de atrofievilozitară la
nivelulmucoasei intestinale înabsenţasimptomatologieiclinicesugestivepentru BC
c) prezențaanticorpilorşi a HLA specifici BC, asociatculeziuni de atrofievilozitară la
nivelulmucoasei intestinale înprezențasimptomatologieiclinicesugestivepentru BC
d) prezențaanticorpilorşi a HLA specifici BC, fărăleziuni de atrofievilozitară la
nivelulmucoasei intestinale șiînabsenţasimptomatologieiclinicesugestivepentru BC
e) nici un răspunscorect.
Răspuns corect: a – pagina 310
3.Clasic, boala celiacă se caracterizează prin triada:
a) constipațiecronică, abdomen mărit de volumşimalnutriţie
b) diaree cronică, abdomen mărit de volum şi malnutriţie
c) vărsăturiîn jet, abdomen mărit de volumşimalnutriţie
d) apetitcrescut, abdomen mărit de volumşimalnutriţie
e) apetitcrescut, abdomen mărit de volumşiinfecțiirespiratoriirepetate.

Răspuns corect: b – pagina 310
4.Cel mai frecventsimptom al bolii celiace la sugar şi copilul mic este reprezentat de:
a) vărsături
b) constipațiecronică
c) diareea cronică
d) invaginațiaintestinală
e) prolapsul rectal.
Răspunscorect : c – pagina 310.
5. Boala celiacă se asociază cu alte afecțiuni ,cu excepția :
a) diabetzaharat tip I
b) tiroiditaautoimună
c) diabetzaharat tip II
d) deficitimunselectiv de IgA
e) sindrom Down.
Răspunscorect : c – pagina 310 -311.
6.Manifestările neurologice din boala celiacă sunt reprezentate de :
a) neuropatia periferică, iritabilitate, epilepsie, calcificări cerebrale, ataxie

cerebeloasă
b) sindrom West
c) hipotoniegeneralizată, epilepsie, calcificăricerebrale
d) neuropetieperiferică, migrenerecurente, iritabilitate, calcificăricerebrale, ataxie
cerebeloasă
e) crize convulsive tip absență, convulsiifebrilerecurente, calcificăricerebrale, ataxie
cerebeloasă
Răspunscorect : a – pagina 311.
7. Indicațiile testelor imunologice în boala celiacă la copil sunt:
a) screening îngrupelepopulaţionalecurisc
b) înscop diagnostic învedereareduceriinecesităţiiefectuăriibiopsiei de
mucoasăintestinală
c) pentrumonitorizareaevoluţiei BC subtratamentşi a complianţei la regimulfără
gluten
d) nici un răspunscorect
e) toate răspunsurile a, b, c suntcorecte.
Răspunscorect : e – pagina 312.
8. În boala celiacă la copil, prezența anticorpilor anti-transglutaminază tisulară cu valori <

10xvaloarea normală impune:
a) efectuarea HLA pentrustabilirea diagnosticului fără biopsie intestinală

b) efectuarea anticorpilor anti-endomisiumpentru stabilirea diagnosticului fărăbiopsie
intestinală
c) efectuarea biopsiei intestinale pentru stabilirea diagnosticului
d) efectuarea anticorpilor anti-ADN dublu catenari pentru stabilirea diagnosticului
fărăbiopsie intestinală
9. Diagnosticul de boală celiacă se stabilește fără efectuarea biopsiei intestinale dacă:

a) titrul anticorpilor anti-transglutaminazătisulară este > 10 x valoarea normală
b) anticorpii anti-endomisiumsunt pozitivi
c) HLA DQ2/DQ8 este prezent
d) toate răspunsurile a, b, c sunt corecte

Răspunscorect : d – pagina 313.
10.Durata regimului fără gluten în boala celiacă este : dureazătoatăviaţa:
a) până la normalizareatranzitului intestinal șireluareacreșterii
b) până la pubertate
c) toatăviaţa
d) până la vârsta de 6 ani
e) până la vârsta de 18 ani.

GRILE BRGE GRELE
1. Complicatiile BRGE sunturmatoarele, cu exceptia: c

a. ulcerul esofagian
b. esofagita peptica
c. esofagita candidozica
d. hemoragia digestiva superioara
e. esofagul Barrett
pg 89
2. Tratamentul in BRGE cuprinde urmatoarele: e

a. inhibitori de pompa de protoni (Famotidina)
b. antagonisti ai receptorilor H2 (Pantoprazol)
c. antiacide (Rabeprazol)
d. prokinetice (Nizatidina)
e. nici un răspuns corect
pg 88
3. Tratamentul in BRGE cuprinde urmatoarele: e

f. inhibitori de pompa de protoni (Famotidina)
g. antagonisti ai receptorilor H2 (Pantoprazol)
h. antiacide (Rabeprazol)
i. prokinetice (Nizatidina)
j. nici un răspuns corect
pg 88
GRILE BRGE MEDII
In diagnosticarea BRGE, endoscopia digestiva superioara: c

a. are o sensibilitate scazuta in diagnosticarea complicatiilor bolii
b. metoda foloseste fibroendoscoape rigide
c. permite prelevarea de biopsii multiple
d. este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv
pg 84
Tratemantul in BRGE cu manifestari digestive cuprinde urmatoarele, cu exceptia: b

a. prokinetice
b. antibiotice
c. antiacide
d. antisecretorii
pg 87
1. Manifestarile respiratorii din BRGE nu includ: c
a. tuse cronica
b. wheezing
c. disfagie
d. disfonie
e. crize de apnee
pg 82
2. Manifestarile neurocomportamentale din BRGE nu includ: d

a. tulburari de somn
b. crize de agitatie si plans
c. iritabilitate
d. odinofagie
pg 82
3. Manifestarile digestive din BRGE nu includ: e

a. regurgitatii
b. varsaturi
c. disfagie
d. sialoree
e. tulburari de somn
pg 82
GRILE DIAREE GRELE
1. In diareea prin mecanism invaziv, la nivelul enterocitelor apare inflamatia c

mucoasei prin urmatoarele modificari, exceptand:
a. hiperemia
b. edemul
c. atrofia
d. ulceratia
e. exudatul intraluminal
pg 74
2. Care parametru din compozitia solutiei GESOL este gresit? a

a. NaCl=5,3 g
b. bicarbonat de Na=2,5 g
c. KCl=1,5 g
d. glucoza=20 g
e. osmolaritate=311mmol/l
pg 78
GRILE DIAREE MEDII
1. Cauze neinfectioase de diaree sunturmatoarele, cu exceptia: c

a. administrarea de preparate de fier
b. deficitul de zinc
c. deficitul de cupru
d. deficitulimun
e. intoleranta la proteinelelapelui de vaca
pg 73
2. Rehidratarea orala in primele 4 ore presupune : e

a. in deshidratarea usoara gesol 100 ml/kg
b. in deshidratarea grava gesol 30-50 ml/kg + 15 ml/kg pentru fiecare
varsatura ulterioara
c. gesol1 ml/kg indifferent de greutateacopilului
d. solutia gesol se administreaza toata odata
e. in deshidratarea usoara gesol 30-50 ml/kg + 10 ml/kg pentru
fiecare scaun sau varsatura ulterioara
pg 78
3. Infectia cu Salmonella se trateaza de prima intentie cu: b

a. Sulfametoxazol
b. Ceftriaxona
c. Norfloxacin
d. Penicilina
e. Metronidazol
pg79
4. Schema de tratament in diareea cu Clostridium difficile poate cuprinde d

urmatoarele antibiotice:
a. Eritromicina
b. Claritromicina
c. Ciprofloxacina
d. Vancomicina
e. Azitromicina
pg 79
GRILE DIAREE USOARE
1. Diareea acuta se insotestedeseori de urmatoarele, cu o exceptie : c

a. greata
b. varsaturi
c. poliurie
d. meteorism abdominal
e. inapetenta
pg 75
2. In etiologia diareei sunt implicate urmatoarele, cu exceptia : c

a. alergia la proteinelelaptelui de vaca
b. norovirusurile
c. ingestia de mercur
d. calcivirusul
e. candida albicans
corect : c
pg 72
3. Diareea nu este in general determinata de : b

a. rotavirus
b. coronavirus
c. escherichia coli
d. clostridium perfringens
e. campilobacterjejuni
pg72
4. Schema de tratament in diareea cu Campylobacter jejuni poate d

cuprinde urmatoarele antibiotice, cu exceptia:
a. Eritromicina
b. Claritromicina
c. Ciprofloxacina
d. Vancomicina
e. Nici un raspunscorect
pg 79
GRILE GRELE ULCER
1. Tulpinile de Helicobacter pylori pot fi:

a) doar Vac A negative, cancerigene
b) doar Cag A negative, ulcerogene
c) doar Cag A pozitive, ulcerogene
d) Vac A pozitive, Cag A pozitive, cancerigene
e) nici un răspuns corect
d - pg 92
2. Factorii de agresiune la nivelul mucoasei în cazul ulcerului gastroduodenal sunt:

a) doar acidul clorhidric
b) bicarbonatul
c) fluxul sanguin intramucos
d) prostaglandinele
e) HCl, pepsina, AINS
e – pg. 42
3. Factorii de apărare la nivelul mucoasei în cazul ulcerului gastroduodenal sunt:

a) pepsina
b) HCl
c) AINS
d) prostaglandinele
e) doar bicarbonatul şi mucusul
d - pg 91
4. Factorii de apărare la nivelul mucoasei în cazul ulcerului gastroduodenal sunt:
a) doar bicarbonatul
b) numai mucusul şi prostaglandinele
c) pepsina, mucusul şi bicarbonatul
d) mucusul, pepsina şi prostaglandinele
e) nici o variantă corectă.
e - pg 91
5. Metodele invazive de diagnostic a infecţiei cu Helicobacter pilori sunt:

a) testul rapid al ureazei
b) PCR
c) serologia ELISA
d) testul respirator cu uree marcată
a - pg 97
Grile
Intoleranța la proteinele laptelui de vacă
1.Factorii favorizanţi genetic ipentru alergia alimentară sunt:

a) Istoric familial pozitiv de boală atopică
b) Niveluri crescute de IgA la nou-născut și sugar
c) Niveluri crescute de IgM la nou-născut și sugar
d) Toate răspunsurile a, b, c sunt corecte
Răspuns corect: a – pagina 314.
2. Factorii favorizanţi exogeni pentru alergia alimentară sunt:

a) Gastroenteritele acute infecţioase
b) Boala celiacă
c) Boala inflamatorieintestinală
d) Fibroza chistică
e) toate răspunsurile sunt corecte.
Răspuns corect: e – pagina 314.
3.Riscul de apariție a alergiei la proteinele laptelui de vacă este de:
a) 5-15%dacă în familie nu există antecedente de alergie
b) 20-40 %dacă unul dintre părinți sau unul dintre frațieste alergic
c)40-60%dacă ambii părinți au manifestări alergice
d) 80%dacă ambii părinți au aceeași boală alergică
Răspunscorect : e – pagina 315.

4.Principala cauză de gastroenterită la sugarul mic este enteropatia indusă de laptele de vacă,
caracterizată prin:
a) diaree persistentă
b) vărsături
c) sindrom carențial sever
d) toaterăspunsurile a, b, c suntcorecte
e)nici un răspunscotrect.
5. Manifestările respiratorii din intoleranța la proteinele laptelui de vacă sunt reprezentate de:
a) angină pultacee
b) otomastoidita
c) wheezing recurent
d) bronhopneumonia
Răspunscorect: c – pagina 315
6.Manifestările digestive (gastrointestinale)sunt cele mai frecvent întâlnite în intoleranța la

proteinele laptelui de vacă și sunt reprezentate de:
a)colita(proctita) – gastroenterite acute cu prezența mucusului, puroiului și/sau
sângelui în materiile fecale
b) gastroenterite trenante cu hemoragii oculte în scaun și sindrom anemic secundar
c) regurgitații, vărsături și/sau grețuri
d) constipația
e) toate răspunsurile sunt corecte
Răspunscorect: e – pagina 315.
7. Standardul de aur pentru stabilirea diagnosticului de intoleranță la proteinele laptelui de
vacă este:
a) testul transpirației
b) testul de încărcare orală dublu orb contra placebo
c) biopsia intestinală
d) anticorpii anti-transglutaminază tisulară
Răspunscorect : b – pagina 316.
8. Tratamentul alergiei la proteinele laptelui de vacăconstă în:
a) folosirea formulelor hipoalergenice
b) excluderea absolutăși prelungită a proteinelor laptelui de vacă și derivatelor

acestuia ( brânzeturi, iaurt, unt, carne de vită, etc)
c) excluderea glutenului
d) introducerea formulelor de lapte adaptate vârstei după 6 luni
9. În alergia la proteinele laptelui de vacă, formulele de lapte hipoalergice se folosesc în scop:

a) profilactic
b) curativ
c) după vârsta de 1 an
d) toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect: a – pagina 316.

10. La vârsta de 1 an, restabilirea toleranței la proteinele laptelui de vacă se întâlnește la:
a) toți copiii
b) 75% din copii
c) 25% din copii
d) 80% din copii
Răspuns corect: c – pagina 317.

GRILE MEDII ULCER
1. Factorii de agresiune in cazul ulcerului gastroduodenal, sunt urmatorii:

a) secretia de mucus si bicarbonat
b) vascularizatia laminei propria
c) celulele epiteliale gastrice
d) agresiunea clorhidropeptica
e) nici un răspuns correct
d - pg 91
2. Helicobacter pylori:
a) este un bacil Gram pozitiv
b) colonizeaza numai epiteliul gastric
c) este o bacterie spiralata
d) este o bacterie imobila
c - pg 91
3. Examenul radiologic în ulcerul gastroduodenal nu poate arăta:

a) deformarea bulbului duodenal
b) convergenta pliurilor mucoasei
c) nişa ulceroasă
d) edem al mucoasei
e - pg 97
4. Metodele neinvazive de diagnostic a infecţiei cu Helicobacter pilori sunt:

b) examenul histopatologic
c) cultura

d- pg 98
5. Ulcerul cu Helicobacter pylori se tratează:

a) doar cu antibiotice
b) doar cu inhibitori de pompă protonică (IPP)
c) doar cu antiacide
d) cu tripla terapie (2 antibiotice + IPP) o saptamana, apoi IPP/antiacide
e) cu tripla terapie, 2 luni
d - pg 99 – 100
GRILE USOARE ULCER
1. Clasificarea ulcerelor nu cuprinde:

a) ulcere primare
b) ulcere secundare
c) ulcere de stress
d) ulcere hipertrofice
e) ulcere medicamentoase
d- pg 90
2. Factorii de agresiune la nivelul mucoasei în cazul ulcerului gastroduodenal sunt:

a) bicarbonatul
b) mucusul gastric
c) pepsina
d) prostaglandinele
c - pg 91
3. Helicobacter pylori:
a) produce ureează
b) este o bacterieimobilă
c) este un bacil Gram pozitiv
d) este mai frecventă în ţările dezvoltate
e) toate răspunsurile sunt corecte
a - pg 91
4. Tratamentul ulcerului cu Helicobacter pylori nu cuprinde:

a) amoxicilina
b) claritromicina
c) inhibitori de pompa protonica
d) antiinflamatoare nesteroidiene
e) regim alimentar liber
d - pg 99
5. Cele mai eficiente antibiotice utilizate în tripla terapie de eradicare a infecției cu H pylori
sunt:
a) Ciprofloxacina + Gentamicina
b) Amoxicilina + Claritromicina
c) Nitrofurantoin + Claritromicina
d) Cefalexin + Vancomicina
e) Nici un raspuns corect
b - pg 99
FIBROZA CHISTIC (MUCOVISCIDOZA)
GRILE CU DIFICULTATE MICA
1. Clasic, tabloul clinic în fibroza chistică (mucoviscidoză) este dominat de triada:
A. simptome digestive, respiratorii şi carenţiale
B. simptome nervoase, respiratorii şi cardiace
C.simptome digestive, renale şi carenţiale
D.simptome pancreatice, carenţiale şi oculare
E.simptome digestive, respiratorii şi nervoase.
R spuns corect: A (pag.301)
2. Testul sudorii –“gold standardul” în diagnosticul fibrozei chistice (mucoviscidoză) este

pozitiv atunci când valoarea este:
A.peste 60 mmoli/l NaCl la copii şi peste 70 mmoli/lNaCl la adolescenţi şi tineri
B.sub 40 mmoli/l NaCl
C. între 40-60 mmoli/l NaCl
D. peste 100 mmoli/l NaCl
E. peste 80 mmoli/l NaCl la copii şi peste 100 mmoli/lNaCl la adolescenţi
R spuns corect: A (pag.303)
3 .La bolnavii cu fibroza chistică (mucoviscidoză) se recomandă:
A.diet hipocaloric , hipoproteic , cu glucide în cantitate sc zut
B.dietă hipercalorică, hiperproteică, cu glucide în cantitate normală, cu conţinut crescut de

lipide + suplimente de vitamine liposolubile
C.dietă hipercalorică, hiperproteică, hipolipidică, hipoglucidică + suplimente de vitamine

hidrosolubile
D.dieta normocalorică, nomoglucidică, suplimentată cu clorură de potasiu, vitamine

liposolubile şi hidrosolubile.
E.dietă similară cu a copiilor sănătoşi de aceeaşi vârstă
R spuns corect: B (pag.307)
4. Ȋn fibroza chistică (mucoviscidoză) drenajul bronşic se realizează prin:

A.fizioterapie toracic , tehnici de clearance respirator, exerciţii fizice generale, terapie
inhalatorie şi agenţi mucolitici
B. fizioterapie toracică, antibioterapie, tehnici de clearnce respirator
C.gimnastică, aerosoli, clearance respirator şi agenţi mucolitici
D. fizioterapie toracică, tehnici de clearance respirator, antibioterapie şi imunoterapie
E. fizioterapie toracică, tehnici de clearance respirator, terapie inhalatorie şi corticoterapie.
R spuns corect: A(pag.304)
GRILE CU DIFICULTATE MEDIE
5.Fibroza chistică (mucoviscidoza) este cea mai frecventă afecţiune monogenică caracterizată
prin triada clinică:
A.insuficienţă pancreatică endocrină + boală pulmonară cronică + concentraţii crescute de

clor şi sodiu în sudoare.
B.insuficienţă pancreatică endocrină +boală pulmonară cronică + concentraţii scăzute de clor

şi sodiu în sudoare.
C. insuficienţ pancreatic exocrin + boal pulmonar cronic + concentraţii crescute

de clor şi sodiu în sudoare.
D. insuficienţă pancreatică exocrină + boală pulmonară cronică + concentraţii scăzute de clor

şi sodiu în sudoare.
E. insuficienţă pancreatică endocrină + boală renală cronică + concentraţii crescute de clor şi

sodiu în sudoare.
R spuns corect: C (pag.300)
6.Ȋn tratamentul insuficienţei pancreatice din fibroza chistică (mucoviscidoză), doza de

enzime pancreatice depinde de următorii factori:
A.gradul insuficienţei pancreatice şi motilitatea intestinului subţire
B. pH-ul intestinal şi gradul de evacuare gastrică
C.caracteristicile mucusului
D.formarea miceliilor de bilă
E. toate r spunsurile sunt corecte
R spuns corect: E (pag.306)

GRILE CU DIFICULATE MARE
7.Efectele secundare ale enzimelor pancreatice utilizate în tratamentul insuficienţei

pancreatice din fibroza chistică (mucoviscidoză) sunt:
A.greţuri, vărsături, dureri abdominale, diaree
B.greţuri, v rs turi, balonare, durei abdominale, diaree, constipaţie, odinofagie,

hiperuricemie, hiperuricozurie, colonopatie fibrozant
C.cefalee, vărsături, hipertensiune arterială, inapetenţă, greţuri
D.meteorism abdominal, diaree/ constipaţie, epigastralgii, colonopatie fibrozantă, ileus

meconial, candidoze
E.reflux gastro-esofagian, prolaps rectal, anemie, greţuri, vărsături, hiperuricemie,

hiperuricozurie
R spuns corect: B (pag.306-307)
8.Principalele complicaţii pulmonare ale fibozei chistice (mucoviscidoză) sunt:
A.atelectazii lobare/segmentare, hipocratism digital, pleurită, sindrom hemoragipar,

encefalopatie porto-sistemică
B.infecţie cu Aspergillus fumigatus, hipocratism digital, cord pulmonar cronic, hemoragie

digestivă superioară, migrenă
C. infecţie cu Aspergillus fumigatus, hipocratism digital, cord pulmonar cronic,

atelectazii lobare/segmentare, pneumotorax, pleurit , hemoptizie
D.melenă, hemoptizie, infecţie cu Candida albicans, atelectazii lobare/segmentare, pleurită
E. atelectazii lobare/segmentare, hipocratism digital, pleurită, tuse cronică, insuficienţă renală.
R spuns corect: C (pag.308)
.
DIFICULTATE MARE
1. Care este afirmaţia FALS referitoare la intoxicaţia cu Digoxin?
a. Toxicitatea miocardică a digitalicelor este legată în principal de blocarea recaptării

noradrenalinei la nivelul terminaţiilor nervoase.
b. Cele mai frecvente şi importante manifest ri clinice pot ap rea la câteva ore
c. Semnele cardiovasculare constau în palpitaţii, sincope, tulbur ri de ritm
d. Examenele biologice uzuale pot evidenţia mai ales tulbur ri electrolitice şi acidobazice
e. Dintre semnele EKG de alarm fac parte scurtarea QT, alungirea PR, extrasistole
ventriculare bigeminate
Raspuns corect: a (pag 407)
2. Care afirmaţie referitoare la sindromul faloidian din intoxicaţia cu ciuperci este corect ?
a. Manifest rile clinice apar la 1 or de la ingestie
b. Hepatita toxică debutează între 24 şi 36 de ore
c. Valoarea transaminazelor peste 100 u/l este indice de prognostic sever
d. Evoluţia cea mai grav este în prima zi
e. Tratamentul antitoxinic foloseşte penicilina în doz de 1000 u/kg/zi
R spuns corect b (pag 416)
3. Care afirmaţie referitoare la epiglotit este FALS ?

a. Este o urgenţ medical
b. Copilul va fi poziţionat corect
c. Se va administra oxigen
d. Este contraindicată intubaţia nazotraheală
e. Tratamentul antibiotic const în administrarea de Ceftriaxon 100 mg/kg/zi
R spuns corect d (pag 31)

DIFICULTATE MEDIE
1. Administrarea repetat de c rbune activat este indicat în urm toarele intoxica ii CU

EXCEP IA:
a. Carbamazepin
b. Teofilin
c. Opioide
d. Fenobarbital
e. Digoxin
R spuns corect c( pag 406)
2. Identifica i afirma ia INCORECT referitoare la antidoturi:

a. Antidotul in intoxicatia cu digital este Digibind
b. Antidotul in intoxicatia cu organofosforate este atropina
c. Antidotul in intoxicatia cu carbamaţi este toxogoninul
d. Antidotul intoxicatiei cu antidepresive triciclice este bicarbonatul de sodium
e. Antidotul in intoxicatia acuta cu substante methemoglobinizante este albastru de metilen
R spuns corect c (pag 412)

3. Identifica i afirma ia INCORECT referitoare la administrarea atropinei ca antidot într-
o intoxica ie cu organofosforate :
a. Ea ac ioneaz prin mecanism competitiv cu acetilcolina la nivelul sinapselor
b. Antagonizează efectele muscarinice şi nicotinice însă nu şi pe cele neurologice
c. Doza la copil este 0,02 mg/kg care se va repeat la 3-5 minute
d. Uneori sunt necesare doze foarte mari
e. Principalii indicatori clinici urm ri i la administrarea de atropin sunt rezolu ia
bronhoreei,dispari ia miozei şi normalizarea frecven ei cardiace.
R spuns corect b (pag 412)
4. Care din urm toarele este complica ie acut în cadrul intoxica iei cu substan e caustice?
a. Stenoza esofagian
b. Cicatricile cutanate
c. Sechelele oculare
d. Perforaţia esofagiană
e. Malnutri ia
R spuns corect d (pag 414)
5. Care este afirma ia corect referitoare la epiglotit

a. Etiologia este viral
b. Debuteaz lent
c. Copilul prefer pozi ia culcata
d. În orice suspiciune se va efectua rapid examenul cu spatula
e. Poziţia de decubit dorsal agravează insuficienţa respiratorie
R spuns corect e (pag 30)

DIFICULTATE MIC
1. Sp l tura gastric este contraindicat în urm toarele situa ii CU EXCEP IA:

a. Ingestia causticelor corozive
b. Ingestia de hidrocarburi
c. Ingestia de antidepresive triciclice
d. Ingestia de produse petroliere
e. Ingestia de produse spumante
Raspuns corect c (pag. 409)
2. Toxicele cele mai bine adsorbite pe c rbune activat sunt urm toarele CU EXCEP IA:
a.acid acetilsalicilic
b.paracetamol
c.alcooli
d.barbiturice
e.teofilin
Raspuns corect : c (pag 405)
3. Care din urm toarele simpome NU face parte din sindromul muscarinic în cadrul unei
intoxica iei cu organofosforate ?
a. Transpira ii
b. Hipersecretie bronsica
c. Mioz
d. Tahicardie
e. Hiperl crimare
Raspuns corect : d (pag 411)
4. Principalul semn clinic pentru diagnosticul pozitiv al intoxica iei cu substan e

methemoglobinizante este ;
a. Fascicula ii şi crampe musculare
b. Mioz
c. Cianoza ce nu se remite sub oxigen
d. Bradicardie
e. Hiperl crimare
Raspuns corect: c (pag 415)
5. Cea mai important afec iune cu care trebuie f cut diagnosticul diferen ial al unei
epiglotite este:
a. Abcesul retrofaringian
b. Atelectazia
c. Traheita bacteriană
d. Pneumonia
e. Angioedem secundar unor reac ii anafilactice
R spuns corect c (pag 30)

GRILE DE DIFICULTATE MARE
NEFROLOGIE
1. In osteodistrofia renala cu turnover scazut (boala adinamica sau osteomalacie) se produc

urmatoarele, cu exceptia:
a. Activitatea scazuta a osteoblastilor cu scaderea producerii osului
b. PTH seric scazut
c. Fosfataza alcalina serica scazuta
d. Episoade de hipercalcemie
e. Toate de mai sus
Raspuns corect: e (270)
2. Complicatiile sindromului nefrotic la copil includ urmatoarele, cu exceptia:

a. crize de tetanie hipocalcemica
b. anemie microcitara, hipocroma, rezistenta la terapia martiala
c. sangerari masive prin pierderi de antitrombina III
d. malnutritie protein-calorica
e. peritonita primitiva
Raspuns corect: c (246)
3. Activarea sistemului renina – angiotensina – aldosteron in sindromul nefrotic se datoreaza:

a. hipoperfuziei renale datorate scaderii presiunii coloid-osmotice vasculare
b. retentiei de Na prin stimularea reabsorbtiei tubulare
c. retentiei de apa prin interventia hormonului antidiuretic
d. edemelor marcate
e. hipercolesterolemiei secundare
Raspuns corect: a (pag. 243)
4. Se considera remisiune eliminarea de proteine in urina:

a. > 4mg/kg/ora
b. < 4mg/m2/ora
c. < 40mg/m2/zi
d. < 50mg/kg/zi
e. < 3g/zi
Raspuns corect: b (pag. 247)
5. Criteriile de diagnostic microbiologic ale pielonefritei acute contin urmatoarele date, cu

exceptia:
a. Bacteriurie peste 100UFC/ml la copii cateterizati vezical
b. Orice cantitate de bacterii la specimene de urina obtinute prin punctie suprapubiana la
sugar febril
c. Peste 105 UFC/ml la urina recoltata unui copil peste 3 ani, prin metode periferice
d. Peste 10000UFC/ml, la sugar febril cu agitatie mictionala
e. Peste 105 UFC/ml, flora mixta, la urina recoltata unui copil peste 3 ani, prin
metode periferice
Raspuns corect: e (pag. 235)
6. Etiologia glomerulonefritei acute cuprinde urmatoarele entitati, cu exceptia:

a. Virusul Coxackie B
b. Infectia cu Plasmodium falciparum
c. Infectia cu Streptococ betahemolitic grup D
d. Infectia cu Mycoplasma pneumoniae
e. Infectia cu Salmonella spp.
Raspuns corect: c (pag. 235)
7. In encefalopatia hipertensiva din cursul Glomerulonefritei acute se indica urmatoarea

medicatie, cu exceptia:
a. Metoprolol 1mg/kg, iv, lent
b. Nitroprusiat de sodiu 0,5mcg/kg/min, iv
c. Diazoxid iv bolus 5mg/doza
d. Furosemid 1mg/kg, iv , lent
e. Hemodializa
8. In insuficienta renala acuta, la valori ale potasiului seric peste 6,5mEq/l se indica:
a. Aport de fructe uscate
b. Monitorizare ecg, nebulizare cu beta-simpaticomimetice, hemodializa
c. Bicarbonat de sodiu la rezerva peste 18mEq/l, 1-2mEq/kg
d. Carbonat de calciu 10% , 0,5ml/kg, lent, iv
e. Restrictie hidrica
9. Biomarkerii precoce ai insuficientei renale acute sunt, cu o exceptie:

a. Cystatin C
b. Moleculele KIM-1
c. NGAL
d. Interleukina 18
e. Interleukina 6

GRILE DE DIFICULTATE MEDIE
NEFROLOGIE
1. IRA parenchimatoasa (intrinseca) poate apare in:

a.diabetul insipid nefrogenic
b.intoxicatiile medicamentoase ( aminoglicozide, substante de contrast, AINS,
acetaminophen)
c.pierderi in spatial III (sepsis)
d.pierderi renale de sare
e.insuficienta cardiaca congestiva
Raspuns corect: b (252)
2. IRA parenchimatoasa/ intrinseca poate fi sugerata de urmatoarele modificari in examenul de

urina:
a.proteinuria ,dar si hematuria
b.prezenta urobilinogenului
c.osmolaritate peste 500mOsm/ml
d.oxalate de calciu
e.densitate urinara sub 1020
Raspuns corect: a (256)
3. Indicatiile hemodializei in IRA sunt:

a. HTA reversibila sub tratament
b. cardiopatia ischemica
c. edem pulmonar acut
d. tulburari digestive usoare
e. anemia severa
4. Factorii de gravitate din IRA sunt:

a.convulsiile reversibile sub tratamentul clasic
b.hipertensiunea arteriala
c.instabilitatea hemodinamica si nevoia de dializa
d.retentie azotata timp de 3 zile
e.trombocitopenia
5. In cadrul osteodistrofiei renale, leziunile osoase cu turnover inalt sunt produse de urmatorii
factori, cu exceptia:
a.Retentia de fosfor prin incapacitatea rinichiului de a-l excreta
b.Aportul excesiv de Na in dieta
c.Alterarea metabolismului vitaminei D
d.Rezistenta osului la actiunea PTH
e.Alterarea receptorului sensibil la calciu
6. Care este cea mai rara dintre manifestarile clinice ale osteodistrofiei renale la copil:
a.Retard statural
b.Dureri osoase si epifizioliza (clivarea epifizelor)
c.Deformari scheletice
d.Miopatia
e.Calcificari extrascheletice
7. Factorii de risc cardiovascular non-traditionali intalniti la copilul uremic sunt, cu exceptia:

diabetul zaharat
anemia
hipoalbuminemia
supraincarcarea volemica
inflamatia cronica
8. Antibioticele cel mai frecvent utilizate parenteral în ITU la copil sunt:

a. cefalosporinele de generaţia II şi III
b. aminoglicozidele
c. cloramfenicolul
d. biseptolul
e. penicilina
Raspuns corect: a (236-237)
9. Leucocituria fără ITU poate fi întâlnită în următoarele situaţii, cu excepţia:

a. deshidratare
b. vaginite
c. litiaza renala
d. refluxul gastro-esofagian
e.insuficienta hepatica
10. Una dintre cauzele cele mai frecvente ale insuficienţei renale terminale la copilul cu varsta
peste 8-12 ani este:
a. pielonefrita acută
b. glomerulonefrita membranoasă
c. glomerulonefrita cronică
d. litiaza renală
e. nici una din variantele de mai sus
11. Investigaţia imagistică renourinară se recomandă pentru următoarele categorii de pacienţi, cu

excepţia:
a. toţi copiii sub 5 ani cu ITU
b. fetiţele mai mari de 10 ani cu ITU
c. cazurile de ITU recurentă
d. nou născuţii cu ITU
e. toate variantele de mai sus
12. În bacteriuria asimptomatică majoritatea autorilor recomandă:

a. tratament antibiotic 3 zile
b. tratament antibiotic 5 zile
c. tratament antibiotic 7 zile
d. abţinerea de la tratament
e. tratament simptomatic
13. Sindromul nefrotic secundar se regaseste in urmatoarele boli , cu exceptia:

a.Glomerulonefrita cronica membrano-proliferativa cu depuneri de IgA
b.Lupus eritematos sistemic
c.Hepatita virala B
d.Sifilis congenital
e.Amiloidoza
14. Schema terapeutica in sindromul nefrotic cu leziuni minime include Prednison in doza de:
a. 60mg/m2/zi
b. 2mg/m2/zi
c. minim 60mg/zi
d. 0,25mg/kg/zi
e. 1mg/kg/zi
15. Tratamentul adjuvant din sindromul nefrotic include:

a. diuretice de ansa
b. diuretice tiazidice
c. albumina umana 20%
d. calciu, vitamina D, KCl, inhibitori pompa protoni, inhibitori ai enzimei de conversie ai
angiotensinei, antiagregante
e. dipiridamol
Raspuns corect: d (247)
16. Diagnosticul diferential al GNA poststreptococice se face cu urmatoarele entitati, cu

exceptia:
a. Nefrita din cadrul Purpurei Henoch-Schonlein
b. Nefrita cu Ig A (Boala Berger)
c. Pielonefrita acuta cu E.coli
d. Exacerbarea unei glomerulonefrite cornice
e. Boala membranelor bazale glomerulare subtiri
17. Tratamentul GNA poststreptococice consta in urmatoarele atitudini terapeutice:

a. tratament antibiotic cu spectru larg
b. aport hidric crescut
c. diuretice in doza maxima
d. hemodializa se va initia din momentul diagnosticului
e. tratamentul HTA si al encefalopatiei hipertensive

GRILE DE DIFICULTATE SCAZUTA
NEFROLOGIE
1. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza insuficienta renala acuta:

a. rinichiul regleaza rapid echilibrul hidro-electrolitic
b. scade concentratia de creatinina si produsi azotati in sange
c. creste brutal rata de filtrare glomerulara
d. scade brutal rata de filtrare glomerulara
e. poliurie persistenta timp de 2 saptamani
Raspuns corect: d (pag. 252)
2. IRA prerenala se poate intalni in:

a. sindromul de liza tumorala
b. intoxicatii medicamentoase (acetaminofen, AINS, aminoglicozide)
c. insuficienta hepatica fulminanta
d. obstructia uretrala
e. pierderi gastrointestinale severe soldate cu fenomene de deshidratare acuta
3. Cauzele IRA postrenale sunt:

a. anomalii functionale sau structurale ale tractului urinar
b. pericardita, tamponada pericardica
c. sindromul hemolitic si uremic
d. sepsis cu sau fara CID
obstructia de cai biliare intrahepatice
4. Intre tulburarile metabolice asociate insuficientei renale acute exista :

a. hipopotasemia
b. hipernatremia
c. uremia
d. alcaloza metabolica necompemsata
e. fosfor seric normal
5. Insuficienta renala cronica se confirma cand:

a. Rata filtrarii glomerulare (RFG) <75ml/min/1,73m2 minimum 3 luni
b. RFG < 75ml/min/1,73m2 minimum 1 luna
c.RFG< 100 ml/min/1,73m2 minimum 3 luni
d. RFG < 90 ml/min/1,73m2 minimum 2 luni
6. Producerea calcificarilor coronariene este determinata de urmatorii factori, cu exceptia:

a. Administrarea in exces a vitaminei D
b. Produs Ca x P crescut
c. Tulburarile electrolitice
d. Prezenta sindromului inflamator (CRP pozitiv)
Programul indelungat de dializa cronica (pana la transplant)
7. Tratamentul anemiei la copiii cu IRC trebuie inceput in momentul in care Hb scade sub
valoarea minima a normalului, prezenta anemiei avand numeroase efecte nocive in organism. Cel
mai important component al tratamentului anemiei in IRC este eritropoetina. Efectele benefice
ale acesteia sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Scaderea necesarului transfuzional
b. Ameliorarea efortului fizic
c. Imbunatatirea performantelor cardiace
d. Scaderea riscului de tromboze
e. Nici una din variantele de mai sus
Raspuns corect: d (pag. 265-266)
8. Semnele clinice care diferenţiază pielonefrita acută de cistită sunt:

a. febra, lombalgii, vărsături, alte semne de infecţie sistemică
b. hematuria macroscopica
c. disurie, polakiurie, urgenţă micţională
d. cilindrii leucocitari la examenul de urină
Raspuns corect: a (pag. 234-235)
9. Etiologia ITU la copil este dominată de următoarele bacterii în ordine descrescătoare a

frecvenţei:
a. Staphylococcus aureus, Shigella dysenterie, Proteus, Legionella
b. Proteus, Staphylococcus saprophyticus, Pseudomonas
aeruginosae, Escherichia coli, Klebsiella
c. Haemophilus influenzae, Escherichia coli, Klebsiella, Proteus
d. Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Staphylococcus saprophyticus, Pseudomonas
aeruginosa
e. Pseudomonas aeruginosa, Proteus, Staphylococcus saprophyticus, Escherichia coli,
Klebsiella
10. Principalul factor favorizant al ITU la copil este reprezentat de :

a. anomaliile anatomice ale aparatului urinar
b. deficite imune
c. vârsta de sugar
c. sexul feminin
d. deficienţele de igienă corporala
e. constipatia
11. Manifestările clinice ale ITU la nou născut sunt:

a. disurie, polakiurie
b. dureri abdominale
c. vărsături, instabilitate termică, meteorism, dificultăţi de alimentare, icter
d. dureri lombare
e. detresa respiratorie
12. Durata tratamentului ITU febrile la copil este:

a. 5 zile
b. 7 zile
c. 10-14 zile
d. 21 zile
e. 30 zile
13. Diagnosticul ITU necesită:

a. sumar de urină modificat
b. probe inflamatorii pozitive
c. urocultură cantitativă cu ›100,000UFC/ml
d. hematuria
e. proteinurie
14.Definitia sindromului nefrotic cuprinde urmatoarele entitati, cu exceptia:

a. protenurie masiva
b. leucociturie
c. hipercolesterolemie
d. edeme
e. hipoproteinurie
15. Edemele in sindromul nefrotic sunt generalizate, cu exceptia:

a. edeme palpebrale
b. ascita
c. edeme scrotale/labiale
d. edem pulmonar acut
e. pleurezie
16. Proteinuria de rang nefrotic la copil este:

a. peste 50 mg/kg/zi
b. peste 3 g/zi
c. sub 3 g/zi
d. sub 40 mg/m2/ora
e. peste 1,5 g/zi
17. Modificarile biochimice sangvine din sindromul nefrotic includ urmatoarele, cu exceptia:
a. hipoalbuminemie
b. hipercolesterolemie
c. poliglobulie prin hipercoagulabilitate
d. nivel scazut de tiroxina
e. hiponatremie de dilutie
Raspuns corect: c (pag. 244-245)
18. Sindromul nefrotic impur se caracterizeaza prin urmatoaree elemente, cu exceptia:

a. hematurie macroscopica
b. HTA persistenta
c. Retentie azotata
d. Leziuni glomerulare in microscopia optica
e. Raportul clearance albumina/clearance IgG < 0,10
Raspuns corect: e (pag. 243-244)
19. Diagnosticul diferential al edemelor din sindromul nefrotic nu include:

a. edem angioneurotic
b. boli hepatice cronice
c. malnutritia protein-calorica
d. edemul cerebral acut
e. insuficienta cardiaca
20. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre GNA poststreptococica:

a. urmeaza infectiei cu streptococ beta hemolytic de grup D
b. exista o corelatie puternica intre severitatea leziunilor histologice si gradul hematuriei
c. urmeaza infectiei cu streptococbeta hemolitic de grup A
d. macroscopic, rinichii apar de dimensiuni reduse
e. macroscopic, rinichii apar de dimensiuni crescute
21. Diagnosticul pozitiv al GNA poststreptococice se bazeaza pe triada:

a. angina eritematoasa, hematurie macroscopica si titrul ASLO normal
b.dovezi de infectie streptococica cu 14-20 zile anterior debutului bolii, sindrom
nefritic si hipocomplementemie;
c. streptococie cutanata, anemie feripriva si dislipidemie
d. enterocolita ulcero-necrotica, ASLO crescut si oligoanurie
e. febra, piurie si probe inflamatorii crescute
DIABETUL ZAHARAT
GRILE CU DIFICULTATE USOARA
1.Ȋn diabetul zaharat tip I, “luna de miere” este:
A.perioada care precede debutul clinic al bolii caracterizată prin prezenţa anticorpilor
împotriva mai multor antigene
B.perioada caracterizată prin apariţia simptomatologiei clasice
C.perioada de după diagnosticarea diabetului în care poate exista secreţie continuă şi

relativ eficientă de insulină endogenă
D.perioada când s-au epuizat rezervele pancreatice de insulină
E.perioada cu durata de 2-4 până la 6-8 săptămâni în care se instalează simptomele sugestive.
Rǎspuns corect: C (pag.322)
2.Toleranţa scăzută la glucoză se caracterizează prin:
A.glicemie a jeun peste 110 mg% şi peste 180 mg% la 2 ore
B. glicemie a jeun sub 110 mg% şi între 120-180 mg% la 2 ore
C. glicemie a jeun între 100- 110 mg% şi sub 120 mg% la 2 ore
D. glicemie a jeun sub 100 mg% şi sub120 mg% la 2 ore
E. glicemie a jeun peste 180 mg% şi peste 280 mg% la 2 ore
Rǎspuns corect: B (pag.324)
3.Ȋn diabetul zaharat tip I la copil, aportul caloric zilnic trebuie asigurat astfel:
A.50-55% din glucide, 25-30% din lipide și 12-15% din proteine;
B.30% din glucide, 30% din lipide și 40% din proteine;
C.25% din glucide, 50% din lipide și 25% din proteine;
D.50% din glucide, 15-20% din lipide și 30% din proteine;
E.20% din glucide, 50% din lipide și 30% din proteine.
Rǎspuns corect: A (pag.327)
4.Necesarul caloric (energetic) la copilul cu diabet zaharat de tip I se calculeazǎ cu formula:
A.NE (cal/zi) = 1000 + 100cal/an vârstă;

B.NE (cal/zi) = 1000 + (talia x 100);
C.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 1000);
D.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 10);
E.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 50).
Rǎspuns corect: A (pag.327)
5.Complicațiile acute ale diabetului zaharat la copil sunt:
A.dislipidemiile;
B.hipoglicemia, cetoza diabeticǎ și retinopatia diabeticǎ;
C.hiperglicemia și cetoza diabeticǎ;
D.limitarea mobilitǎții articulare, complicațiile nutriționale și hiperglicemia;
E.hipoglicemia, hiperglicemia și cetoza diabeticǎ.
Rǎspuns corect: E (pag.328)
6.Complicațiile cronice ale diabetului zharat tip I la copil sunt:
A.nutriționale, vasculare și cetoza diabeticǎ;
B.nutriționale, metabolice și cronice degenerative;
C.hipoglicemia, lipodistrofia și neuropatia diabeticǎ;
D.ateroscleroza, cardiopatia, dislipidemiile și cetoza diabeticǎ
E.hipoglicemia, hiperglicemia și cetoza diabeticǎ.
Rǎspuns corect: B (pag.330)
GRILE CU DIFICULTATE MARE
7.Bolile autoimune asociate diabetului zaharat tip I la copil sunt:
A.boala celiacǎ și hipotiroidismul;
B.hipertiroidismul, hipotiroidismul și sindromul Mauriac;
C.necrobioza lipoidǎ, sindromul Nobecourt și hipotiroidismul;
D.hipotiroidismul, hipertiroidismul, boala Addison, boala celiacǎ și necrobioza lipoidǎ;

E.boala celiacǎ, boala Addison si hipotiroidismul
Rǎspuns corect: D (pag.330)
8.Cetoacidoza diabetică se caracterizează prin urmatoarele afirmaţii:

A.glicemie mai mare de 120 mg/dl, glicozurie, cetoză, acidoză metabolică
B.glicemie sub 40 mg/dl, glicozurie, cetoză, acidoză metabolică
C.glicemie peste 100 mg/dl, glicozurie, cetoză, acidoză metabolică
D.glicemie peste 120 mg/dl, absenţa glicozuriei, cetoză, acidoză metabolică
E.glicemie peste 120 mg/dl, absenţa glicozuriei, absenţa cetozei, acidoză metabolică
Răspuns corect: A (pag.329)

Grile
Malnutriție
1.Malnutriţia primară se caracterizează prin:
a) se datorează deficitului de aport alimentar calitativ/cantitativ protein-caloric sau

proteic
b) are prognostic bun prin corectarea cauzei şi aportului nutriţional
c) malnutriţie fetală (greutate şi talie mică la naştere)
d) nu produce niciodată deficite mentale
Răspuns corect: c – pagina 291.
2.Malnutriţia secundară se caracterizează prin:
a) este secundărăinfecţiilor fetale (toxoplasmoză, lues, infecție cu citomegalovirus)

b) are prognostic bun prin corectarea cauzei şi aportului nutriţional
c) are întotdeauna prognostic sever prin corectarea cauzei şi aportului nutriţional
d) se asociază frecvent cu deficitul mental
Răspuns corect: b – pagina 291.
3. Consecinţele clinice ale malnutriţiei sunt:
a) diminuarea proceselor de creştereşi dezvoltare până la oprirea multiplicărilor celulare

b) topirea ţesutului adipos şi a maselor musculare
c) bradicardie
d) tendinţă de colaps
Răspuns corect: e – pagina 291.

3.Indicele ponderal reprezintă:
a) greutatea reală a copilului / greutatea corespunzătoare taliei
b) greutatea reală a copilului / greutatea ideală
c) greutateaunui copil de aceeaşi vârstă situată sub percentila 10 a curbei de creştere
d) greutateaunui copil de aceeaşi vârstă situată peste percentila 90 a curbei de creştere
Răspuns corect: b – pagina 291.
4.Malnutriția protein-calorică de gradul I se caracterizeazăprin:
a) indice ponderalsub 0,60
b)tulburăritrofice la nivelultegumentelor
c) curbă ponderală staționară
d) prognosticrezervat
Răspunscorect: c – pagina 293.
5. Malnutriția protein-calorică de gradul III se caracterizează prin următoarele, cu excepția :
a) indice ponderalsub 0,60
b) copilul are aspect apatic, hiporeactiv
c) țesutadipos absent petrunchi, membre, față
d) tegumente normal colorate
e) prognosticrezervat.

6. Modificările imunologice întâlnite în malnutriție la copil se caracterizează prin:
a) scăderea limfocitelor sub 1500/mmc, scăderea interferonului, lipsa de

răspuns la IDR la tuberculină, scăderea IgA, creșterea IgM, scăderea IgG
b) scăderea limfocitelor sub 1500/mmc, scăderea interferonului, lipsa de răspuns
la IDRla tuberculină, creșterea constantă a IgA, IgM și IgG
c) leucocitoză, scăderea interferonului, hiperergietuberculinică, creștereaIgA, IgM
și IgG
d) scăderea limfocitelor sub 1500/mmc, creșterea interferonului, lipsa de răspuns
la IDR la tuberculină, scăderea IgA, creșterea IgM, scăderea IgG
Răspunscorect : a – pagina 294.
7.La copil, profilaxia malnutriţiei se realizeză prin:
a) alimentaţie naturală în primele 4-6 luni

b) introducerea alimentației complementare cel mai devreme la 4 luni și cel mai
târziu la 6 luni
c) respectarea calendarului imunizărilor
d) toate răspunsurile a, b, c sunt corecte
8. Înmalnutriția de gradul II-III, se recomandă un aport proteic de:
a) 2 g/kg/zi
b) 0,5-1 g/kg/zi
c) 3 g/kg/zi
d) 5 g/kg/zi
Răspunscorect: c – pagina 294.
9. În recuperarea malnutriției la sugar, rația calorică optimă și necesarul de proteine se calculează

în funcție de:
a) greutatea la naștere
b) greutatea sugarului
c) greutatea și talia sugarului
d) greutatea, talia și perimetrul cranian ale sugarului
e) greutatea pe care ar trebui sa o aibă în momentul inițierii recuperării malnutriției.
10. La sugarul cu malnutriție protein-calorică gradul III, cu greutate de 4kg, necesarul

proteic pentru recuperarea malnutriției este de:
a) 15 g/zi
b) 20 g/zi
c) 12 g/zi
d) 10 g/zi

TETANIA
GRILE DIFICUTATE MEDIE
1. Ȋn tetanie, următoarele situaţii biologice realizează hiperexcitabilitate:
A. Scăderea magneziului sub 1 mg%
B. Creşterea calciului ionic peste 6 mg%
C. Creşterea glicemiei peste 180 mg%
D. Scăderea concentraţiei potasiului
E. Creşterea concentraţiei de vitamina D
Raspuns corect: A (pag 287)
2. Factorii favorizanţi ai tetaniei hipocalcemice sunt următorii, cu EXCEPTIA:
A. Alimentaţia artificială
B. Anotimpul neînsorit
C. Prematuritatea
D. Infecţiile neonatale
E. Greutatea mare la naştere
Răspuns corect : E (pag 287)
3. Semnele tetaniei latente sunt următorele, cu EXCEPTIA:
A. Nervozitate
B. Insomnie
C. Transpiraţie
D. Hipotensiune arterială
E. Cefalee
Răspuns corect: D (pag 289)
4. Evidenţierea tetaniei latente se face prin următorele metode, cu EXCEPTIA:
A. Semnul Trousseau
B. SemnulChwosteck
C. Manevra Murphy
D. Semnul Lust
E. Semnul Weiss
Răspuns corect: C (pag 289)

RAHITISMUL CAREN IAL COMUN
Bibliografie
Pediatrie
Editor Ingrith Miron
Rahitismul carenţial – Dana Teodora Anton-Păduraru, Ana Simona Drochioi , pag.279-286.
1. Următoarele afirmaţii sunt corecte privind rahitismul carenţial comun, cu EXCEPTIA:

A. Rahitismul este o boală de nutriţie determinată de hipovitaminoza D
B. Apare în perioada de creştere rapidă a organismului
C. Se manifestă sistemic prin perturbarea metabolismului fosfocalcic
D. Este frecvent întâlnit la adult
E. Rahitismul se însoţeşte de anomalii ale creşterii scheletice
Raspuns corect: D (pag.279)
2. Vitamina D are următoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:

A. Este o vitamină liposolubilă
B. Se absoarbe din alimente de origine vegetală şi animală
C. Absorbţia vitaminei D se face la nivelul intestinului subţire sub acţiunea
acizilor biliari.
D. Este o vitamină hidrosolubilă
E. Ȋşi exercită rolul numai după ce suferă un proces de metabolizare în organism
Răspuns corect D (pag.280)
3. Factorii care favorizează apariţia rahitismului sunt următorii, cu EXCEPTIA:

A. prematuritatea şi gemelaritatea
B. greutatea mică la naştere
C. anotimpul rece, zona temperată, poluarea atmosferică
D. sindromul de malabsorbţie şi malignităţile
E. anotimpul cald şi greutatea mare la naştere
Raspuns corect: E (pag.279-280)
4. Ȋn rahitism, modificările osoase prezente la nivelul craniului sunt următoarele cu

excepţia:
A. plagiocefalie
B. mătănii costale
C. întârziere în închiderea fontanelei anterioare
D. macrocranie
E. bose frontale şi parietale.
Raspuns corect: B (pag.281)
5. Următoarele semne toracice sunt caracteristice rahitismului carenţial, cu EXCEPTIA:

A. Mătănii costale
B. Şanţ submamar Harrison
C. Torace evazat la bază (aspect de „clopot”)
D. Stern înfundat / proeminent, clavicule deformate
E. Plagiocefalie, coxa vara/valga
Raspuns corect: E (pag.281)
6. Cele mai importante şi patognomonice leziuni radiologice în rahitismul carenţial se

întâlnesc la nivelul metafizelor (Rx. pumn, genunchi) cu EXCEPTIA:
A. Lărgirea transversală a metafizei
B. Îngustarea spa iilor metafizo-epifizare
C. Deformarea în cupă, linia metafizară de calcificare provizorie este concavă cu
apariţia de spiculi laterali (aspect de cupă)
D. Lărgirea spaţiilor metafizo-epifizare ce corespund ţesutului cartilaginos
necalcifiat
E. Demineralizare accentuată
Răspuns corect: B (pag.282)
INSUFICIEN A RESPIRATORIE ACUT
GRILE CU DIICULTATE USOARA
1. Din tabloul clinic al insuficien ei respiratorii acute nu fac parte urm toarele tipuri de
manifest ri:
a) Cardiovasculare;
b) Respiratorii;
c) Neuropsihice;
d) Digestive;
e) Oftalmologice.
R spuns corect: e) (pagina 422)
2. În insuficien a respiratorie acut dispneea se manifest prin urm toarele, cu excep ia:
a) Tiraj suprasternal;
b) Tuse;
c) Tiraj intercostal;
d) B t i ale aripioarelor nazale;
e) Tiraj subcostal;
R spuns corect: b) (pagina 423)
3. Insuficien a respiratorie acut (IRA) hipoxemic (tip I) se defineşte astfel:

a) PaO2 < 60 mm Hg, dar cu PaCO2 = normală/scăzută;
b) PaO2 < 60 mm Hg + PaCO2 > 50 mm Hg;
c) PaO2 < 60 mm Hg + PaCO2 > 100 mm Hg;
d) PaO2 > 60 mm Hg + PaCO2 < 50 mm Hg;
e) PaO2 < 150 mm Hg, dar cu PaCO2 = normal /sc zut .
R spuns corect: a) (pagina 421)
4. Hipoxemia din insuficien a respiratorie acut apare prin urm toarele mecanisme, cu
excep ia:
a) Şunt;
b) Reducerea difuziunii alveolo-capilare;
c) Rinoree;
d) Hipoventila ia alveolar global ;
e) Alterarea raportului ventila ie perfuzie.
R spuns corect: c) (pagina 422)

5. În insuficien a respiratorie acut mecanismul hipoventila iei alveolare globale apare în
urm toarele afec iuni, cu excep ia:
a) Intoxica ii cu substan e deprimante ale sistemului nervos central;
b) Astm bronşic;
c) Bronşiolit ;
d) Fistule arterio-venoase pulmonare;
e) Poliradiculonevrit .
R spuns corect: d) (pagina 422)
6. Indicatorii definitorii ai schimburilor gazoase din insuficien a respiratorie acut sunt

reprezenta i de:
a) Ionograma seric ;
b) Teste toxicologice;
c) Analiza gazelor arteriale;
d) Hemoleucograma complet ;
e) Electrocardiografie.
R spuns corect: c) (pagina 423)
7. Administrarea oxigenului în insuficien a respiratorie acut nu se face prin:

a) Canul nazal ;
b) Masc ;
c) Cateter nazo-faringian;
d) Aparatul de ventila ie artificial ;
e) Pipă oro-faringiană.
R spuns corect: e) (pagina 425)
8. Permeabilizarea c ilor respiratorii în insuficien a respiratorie acut se poate efectua prin

urm toarele, cu excep ia:
a) Aspirarea mecanic a secre iilor;
b) Pip oro-faringian ;
c) Extragerea corpului str in prin laringoscopie direct ;
d) Antibioterapie;
e) Traheostomie în laringita obstructiv .
R spuns corect: d) (pagina 425)
9. Referitor la ventila ia mecanic din insuficien a respiratorie acut , urm toarele afirma ii
sunt false:
a) Are drept indica ii: apneea, bradipneea sever ;
b) Se efectueaz cu o frecven respiratorie corespunz toare vârstei;
c) Este indicată in obstrucţia nazală;
d) Complica iile sunt reprezentate de: pneumomediastin, pneumotorax;
e) Ajustarea concentra iei oxigenului şi a parametrilor ventilatorului pentru a men ine
gazele sanguine în limite normale sau aproape normale.
R spuns corect: c) (pagina 426).

GRILE STUDENTI PEDIATRIE- Laringita acuta
(complement simplu)
I.Grad de dificultate usor
1.Laringita acuta se manifestă clinic prin:
A.stridor laringian, disfonie, dispnee inspiratorie
B.dispnee expiratorie și wheezing
C.tuse ,rinoree,dispnee mixtă
D. febra, obstructie nazală, depozit pultaceu amigdalian
E. febră, dispnee, diaree
răspuns corect: a (pg. 32)
2. Diagnosticul pozitiv în laringita acută se bazează pe:
A. tablou clinic
B. hemoleucograma, reactanți de fază acută
C. laringoscopie
D.radiografie pulmonară
E. CT cervical
II.Grad de dificultate mediu
1.Complicatiile laringitei acute sunt:
A. sepsis
B. suprainfecția bacteriană cu afectarea cailor respiratorii inferioare
C. tulburari de coagulare
D. otita
E. otomastoidita
răspuns corect: b (pg. 32)
2.Laringita acută este definită ca un proces inflamator localizat la:
A. faringe, laringe si trahee
B.corzi vocale și laringe
C.laringe și interstițiu pulmonar
D.trahee, bronșii și interstițiu pulmonar
E. amigdale și faringe
III.Grad de dificultate mare
1.Tratamentul laringitei acute se face cu:
A.antibiotice
B. numai oxigenoterapie
C. în funcție de severitate cu, antiinflamatoare steroidiene sau non-steroidiene și/sau

nebulizari cu adrenalina
D.gamaglobulina iv
E. paracetamol
răspuns corect: c (pg. 32-33)

BOLI ALE APARATULUI RESPIRATOR (EXCEPTIE EPIGLOTITA
ACUTA SI IRA) SI DEFICITE IMUNE
GRILE DIFICULTATE USOAR
1. Amigdalectomia se recomand în urm toarele situa ii, cu EXCEP IA:

a. Simptome persistente cel puțin 1 an
b. Cel puțin 5 episoade de faringită pe an
c. Episoade severe care afecteaza activitatea normală
d. Odinofagie severă datorată faringitei
e. Vârsta minim sub 2 ani
R spuns corect: e (pagina 22)
2. Factorii determinan i frecvent implica i în etiologia rinofaringitei acute

la sugar sunt:
a. Bacteriile
b. Malnutritia proteincalorică
c. Rahitismul carențial
d. Virusurile
e. Malformațiile anatomice locale
R spuns corect: d ( pagina 16)
3. Contraindica ia absolut a adenotomiei este:

a. Respirația bucală persistentă
b. Otita medie acută
c. Diateza hemoragic
d. Hipoacuzia
e. Apneea obstructivă în somn
R spuns corect: c ( pagina 23-24)
4. Durat tratamentului medical în otoantrit este:

a. 14-21 zile
b. 10-14 zile
c. 7-10 zile
d. 7 zile
e. 5zile
R spuns corect a – pagina 28
5. Factorii favorizanţi ai bronhopneumoniei la sugar sunt reprezentati de:

a. vârsta peste 14 ani,
b. prematuritatea,
c. stenoza de artera pulmonara congenitală
d. manevre medicale non – invazive,
e. corticoterapia inhalatorie.
R spuns corect : b (pagina 44- 45)
6. Leziunea anatomic specific în bronhopneumonie este:

a. Bronhoalveolita supurat
b. Edemul mucoasei bronșice
c. Infiltratul eozinofilic bronhoalveolar
d. Focar de congestie pulmonară unic
e. Nodulul cazeos
R spuns corect: a ( pagina 45)
7. Deficitele imune pot fi secundare urm toarelor situa ii, cu EXCEPTIA:
a. Corticoterapiei
b. Infectiei HIV
c. Tratamentului cu citostatice
d. Antibioterapiei
e. Stress-ului psihic sau fizic
R spuns corect: d (pagina 396)
8. Bron iolita acut este, cel mai frecvent, determinat de:

a. Virusurile gripale și paragripale
b. Mycoplasma pneumoniae
c. Virusul sinci ial respirator
d. Streptococcus pneumoniae
e. Chlamidia trachomatis
R spuns corect : c (pag 33)
9. Tratamentul cu ribavirin în pneumonia determinat de virusul

sinci ial respirator NU este indicat în urm toarea situa ie:
a. Displazie bronhopulmonară
b. Malformații cardiace congenitale
c. Deficite imune congenitale
d. Insuficien a renal cronic
e. Nou născut
R spuns corect: d (pag 51)
10.Tratamentul standard al bron iolitei acute presupune, indiferent de
vârst i form de severitate:
a. Hidratare
b. Medicație antivirală specifică
c. Antibioterapie
d. Corticoterapie
e. Medicație bronhodilatatoare cu acțiune de scurtă durată
R spuns corect : a (pag 36)
11.Terapia etiologic în pneumonia determinat de Mycoplasma

pneumoniae presupune administrarea de :
a. Flurochinolone
b. Aminoglicozide
c. Macrolide
d. Cefalosporine
e. Lincosamide
12.Criza de astm bron ic:

a. este un paroxism de dispnee inspiratorie
b. evoluează cu bradipnee la sugar și copilul mic
c. poate fi declan at de anumite alimente i aditivi alimentari
d. nu poate fi declanșată de infecții respiratorii
e. se poate însoți de hipertensiune arterială
R spuns: c (pg 57)
13. Reprezint criteriu major pentru diagnosticul de astm bron ic la sugar
i copilul mic:
a. Sensibilizarea la aeroalergeni
b. Două episoade de wheezing în cadrul infecțiilor respiratorii inferioare în
ultimele 6 luni
c. Eozinofilia peste 5%
d. Dermatita seboreică
e. Sexul feminin
R spuns: a (pg 55)
14. Obiectivele tratamentului astmului bron ic sunt:

a. Obținerea bronhoconstricției
b. PEF sub 65%
c. Suprimarea inflama iei bron ice la nivelul mucoasei bron ice
d. Simptomatologie nocturnă continuă
e. Normalizarea tensiunii arteriale
R spuns: c (pg 61)
1. Persisten a exudatului în urechea medie peste 16 s pt mâni de la
episodul acut este:
a. Otita medie acută supurată cu timpan deschis
b. Otita medie cu exudat rezidual
c. Otită medie acută supurată cu timpan închis
d. Otită medie acută congestivă
e. Otit medie cu exudat persistent
2. Complica iile rinofaringitei acute virale sunt urm toarele, cu o

EXCEPTIE:
a. Complicații bacteriene locoregionale
b. Pielonefrita acut
c. Limfadenită mezenterică
d. Complicații pe tractul respirator inferior
e. Complicații nervoase
R spuns corect: b ( pagina 18)
3. Pentru etiologia bacterian a faringoamigdalitei la copil pledeaz
urm toarele cu o EXCEP IE:
a. Prezen a tusei i rinitei
b. Depozite amigdaliene pultacee
c. Adenită cervicală dureroasă
d. Febră ridicată cu frisoane
e. Leucocitoză cu polinucleoză
R spuns corect: a ( pagina 20)
4. Care dintre urm toarele simptome i semne fizice NU fac parte din
tabloul clinic al anginei streptococice?
a. Obstruc ia nazal , tusea i rinoreea
b. Febra peste 380 C
c. Hipertrofia amigdalina cu depozite pultacee
d. Limba zmeurie
e. Adenopatie cervicală anterioară dureroasă
R spuns corect:a (pagina 21)
5. Sindromul func ional respirator din perioada de stare a

bronhopneumoniei se caracterizeaz prin:
a. Febră oscilantă
b. Dispnee expiratorie
c. Ritm de galop
d. Wheezing in inspir profund
e. Mi c ri de piston ale capului
6. Sindromul cardio-vascular din bronhopneumonie se manifest prin:
a. Bradicardie sinusală
b. Hipertensiune arterială
d. Semne de cord pulmonar acut
e. Extremități calde
7. Criteriile majore de diagnostic in imunodeficientele primare (IDP)

sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. Peste 4 otite/an
b. Peste 2 luni de tratament cu antibiotice cu eficiență redusă
c. Peste 2 pneumonii/an
d. Falimentul creșterii
e. Boli autoimune
Raspuns correct: e (pagina 387)
8. Agamaglobulinemia X-linkat se caracterizeaz prin urm toarele, cu

EXCEPTIA
a. Cre terea num rului de Limfocite B in sânge
b. Nivelul IgG sub 100mg/dl
c. Imunitate celulară și răspuns imun nespecific normale
d. Nivele nedetectabile de IgA si IgM
e. Imposibilitatea de producere de anticorpi ca răspuns la stimulări
antigenice
R spuns corect: a (pagina 389)
9. În practic , criteriile clinico-biologice i radiologice care sugereaz
etiologia viral în pneumonie sunt:
a. Febra peste 38,5 grade Celsius
b. Starea toxică
c. Geamătul respirator
d. Aspectul radiologic de infiltra ie intersti ial
e. Asocierea cu revărsate pleurale
R spuns corect : d (pag 50)
10.Sindromul cardio-vascular din stafilococia pleuro-pulmonar se

manifest prin:
a. Dispnee mixtă cu tahipnee
b. Bradicardie
c. Hipertensiune arterială
d. Tulbur ri de ritm, ritm de galop
e. Mișcări de piston ale capului
R spuns corect: d (pag 46)
11.Afirma ia ADEV RAT privitoare la pneumonia pneumococic la

copil este:
a. Se însoțește de tablou clinico-radiologic de pneumonie francă lobară la
toate vârstele
b. Hemoleucograma evidențiază leucocitoză marcată cu limfocitoză
c. Hemocultura este pozitiv în 20-30% din cazuri
d. Opacitatea radiologică dispare lent, în 2-3 luni
e. Abcesul pulmonar este o complicație frecventă
R spuns corect: c (pag 38)
12.Manifest rile extrapulmonare din pneumonia cu Mycoplasma

pneumoniae includ urm toarele, cu EXCEP IA:
a. Artrită
b. Poliradiculonevrită
c. Hepatit
d. Erupții cutanate
e. Miringită buloasă
13. Criza de astm bron ic poate fi declan at de:

a. Factori endocrini
b. Traumatisme
c. Infecții digestive
d. Cofeină
e. Atacuri epileptice
R spuns: a (pg 56-57)
14. Preparate cortizonice pentru administrare inhalatorie în astmul

bron ic sunt:
a. Salbutamol
b. Adrenalina
c. Dexametazona
d. Fluticazona
e. Salmeterol
R spuns: d (pg 67)
15. Criza de astm bron ic de gravitate sever se manifest la copilul cu

vârsta peste 6 ani prin:
a. dispnee în repaus
b. wheezing la sfârșitul expirului
c. SaO2 < 95%
d. PEF> 60% din valoarea prezisă
e. Modificări de tranzit intestinal
R spuns: a (pg 64)
16. Diagnosticul diferen ial al astmului bron ic cu imunodeficien ele

umorale se face prin:
a. pHmetrie esofagiană inferioară
b. imunelectroforeza seric
c. hemoleucograma
d. dozare α1 antitripsina
e. testul transpirației
R spuns: b (pg 61)
GRILE CU DIFICULTATE CRESCUTA
1. Care dintre urm toarele afirma ii despre adenoidita acut la copil
este FALS :
a. Debutul este brutal sau rapid progresiv
b. Curba febrilă este de tip invers
c. Prezint stare subfebril neregulat
d. Este inflamatia catarală, uneori supurată, a amigdalei
rinofaringiene
e. Prezintă obstrucție nazală cu repirație orală
R spuns corect: c (pagina 22-23)
2. Care dintre urm toarele caraceristici NU evoc diagnostsicul de

etmoidi acut :
a. Este o urgență terapeutică
b. Determină complicații oftalmologice și neurologice
c. Etiologia este bacteriană
d. Tabloul clinic evocator este cu persisten a tusei productive
cu expectora ie purulent
e. Asociază febră ridicată (peste 390C), stare generală toxică și
edem moderat al pleoapei superioare
R spuns corect: d (pagina 24-25)
3. Urm toarea afirma ie privitoare la deficitul selectiv de IgA este
FALS :
a. Transmiterea este de obicei autosomal recesivă
b. Numărul de limfocite B este normal
c. Asociază atopie
d. Terapia presupune administrarea de imunoglobuline
intravenoase
e. Există riscul de șoc anafilactic la transfuzii
4. Urm toarea afirma ie despre sindromul Job

(hiperimunoglubulinemia E) este FALS :
a. Infecții stafilococice recurente
b. Valori mult crescute ale nivelului IgE
c. Distrofii si malpozitii dentare
d. Tratamentul specific const în medicatie antiviral
e. Facies modificat
Raspuns corect: d (pagina 394)
5. Afirma ia ADEV RAT privitoare la pneumonia determinat

de Pneumocystis carinii este urm toarea:
a. Se însoțește de manifestări extrapulmonare care orientează diagnosticul
b. Debutul bolii este brutal cu febră ridicată
c. Aspectul radiologic de geam mat este caracteristic
d. Flurochinolonele reprezintă terapia de elecție
e. Mortalitatea , sub terapie specifică, este nulă
R spuns corect: c (pag 53)
6. Afirma ia ADEV RAT privitoare la stafilococia pleuro-

pulmonar este urm toarea:
a. Incidența maximă a bolii este la vârsta de preșcolar
b. Urmează, întotdeauna, unei infecții cutanate stafilococice
c. Nu poate fi diferențiată clinic de bronșiolita acută
d. Bulele de emfizem sunt patognomonice pentru boală
e. Durata terapiei este de 3-6 s pt mâni
R spuns corect: e (pag 43)
7. Care dintre urm torii parametri caracterizeaz o criz de astm

bron ic de gravitate medie la sugar i copilul mic:
a. Frecvența respiratorie crescută cu mai puțin de 30% peste media normal
b. Wheezing la sfârșitul expirului
c. SaO2 90-95%
d. PaCO2 > 40 mmHg
e. Comunicare verbală în silabe
R spuns: c (pg 60-61)
8. Starea intercritic din formele severe de astm se caracterizeaz

prin:
a. Tahicardie
b. Cianoză permanentă
c. Pubertate precoce
d. Obstruc ie bron ic rezidual
e. Wheezing permanent
R spuns: d (pg 58)

Nr. Grile ușoare Răspuns
1. Caracteristicile deshidratarii hiponatremice sunt următoare cu C
exceptia:
a. <130 mEq/l Pag. 428
b. diureză păstrată
c. sete vie
d. colapshipovolemicprecoce, sever
e. deshidratareextracelularăaccentuată
2. Cauze de apariție a deshidratării sunt: E
a. gastoenterite
b. diabet insipid Pag. 427
c. administrarea de diuretice
d. mucoviscidoză
e. toate cele de mai sus.
3. Semnele clinice de deshidratarea acută sunt următoarele cu C
excepția :
a. obnubilare Pag. 429
b. tensiune arterială scăzută
c. fontanelă normotensivă
d. oligoanurie
e. mucoase uscate
4. Necesarul de bicarbonat în deshidratarea acută cu acidoză se B

calculează după formula :
a. deficitNaHCO3- = deficit de apă x 80 mEq/l Pag. 432
b. NaHCO3- = EB/(NaHCO3- dorit - NaHCO3- actual)
xgreutatea x 0.3
c. NaHCO3- = EB/(NaHCO3- dorit - NaHCO3- actual)
xgreutatea x 0.6
d. NaHCO3- = EB/(NaHCO3- dorit - NaHCO3- actual) xtalia x
0.3
e. Na-(Cl+HCO3) VN
5. Necesarul de lichide pentru rehidratarea orală în SDA medie este E
de:
a. 80 ml/kgc/4 ore Pag. 431
b. 50 ml/kgc/4 ore
c. 60 ml/kgc/4 ore
d. 1100 ml/kgc/4 ore
e. 100 ml/kgc/4 ore
6. Cauze de come de origine extracerebrală, cu excepția: C
a. coma hipoxică
b. hipernatremie Pag. 447
c. meningite
d. coma mixedematoasă
e. coma etanolică
7. Coma profundă se caracterizează prin: A
a. abolirea funcţiilor de relaţie, însoţită de tulburări
vegetative Pag. 450
b. pierderea completă a funcţiilor de relaţie, dar cu
conservarea funcţiilor vegetative
c. pierderea incompletă a funcţiilor de relaţie
d. abolirea functiilor de relaţieşi a celor vegetative
e. tonus muscular și reflexe păstrate
8. Diagnosticul diferențial al comei trebuie făcut cu următoarele, cu C
excepția :
a. hipersomnia Pag. 454
b. sincopa
c. delirul
d. simularea
e. mutismulakinetic
Grile dificultate medie
1. Deshidratarea ușoară la sugari se caracterizează prin pierdere D
ponderală :
a. 10% sau 100 mL/kg Pag. 428
b. 9% sau 90 mL/kg
c. 6% sau 60 mL/kg
d. 5% sau 50 mL/kg
e. 3% sau 30 mL/kg
2. Necesarul lichidian normal pe 24 h în cazul unui copil cu greutatea B
de 25 kg este :
a. 1200 ml Pag. 433
b. 1600 ml
c. 1500 ml
d. 1750 ml
e. 2500 ml
3. Diagnosticul diferențial al SDA se poate face cu, cu excepția : D
a. ceto-acidoza diabetică
b. șoc hipovolemic Pag. 430
c. stenoza hipertrofică de pilor
d. tromboza vasculară
e. coma hiperglicemică
4. Pupilele largi midriatice se pot întâlni în : B
a. disfuncţiepontină
b. moarte cerebrală Pag.
c. disfuncţie simpatică ipsilaterală
d. intoxicații cu organofosforate
e. intoxicații cu opioizi
5. Respirația de tip Cheyne Stokes apareîn : E
a. afectarea trunchiului cerebral
b. acidoza metabolică Pag. 453
c. leziune mezencefalică
d. leziune bulbară
e. coma metabolică
Grile dificultate ridicată
1. Încazul deshidratării ce asociază hiperpotasemie se pot administra, C
cu excepția :
a. Gluconat Ca 10% - 0.5ml/kgc iv Pag. 434
b. Bicarbonat Na+ 8.4% - 1ml/kgc iv
c. Clorură de potasiu 7,4 % - 1ml/kg
d. Glucoză 5% tamponată cu insulină
e. Epurare extrarenală.
2. Compoziția soluției de rehidratare orală constă în : A
a. sodiu 90 mEq/L
b. potasiu 45mEq/L Pag. 431
c. baze 90 mEq/L
d. carbohidrați 5g/dl
e. sodiu 20mEq/L
3. Un pacient care prezintă deschiderea ochilor la stimuli dureroși, E
mișcare de flexie (retragere) și plâns la stimuli dureroși are un scor
Glasgow de : Pag. 449
a. 8
b. 12
c. 7
d. 11
e. 9
HIPERTENSIUNEA INTRACRANIANA
1. Următoarele entităţi sunt cauze metabolice ale hipertensiunii intracraniene, cu excepia:
A. insuficienţa hepatică acută
B. coma diabetică
C. abcesul cerebral
D. hiponatremia
E. sindromul Reye
2. Simptomele hipertensiunii intracraniene compensate la sugar sunt următoarele, cu excepţia:
A. creşterea perimetrului cranian
B.disjuncţia suturilor craniene
C. febra
D. paraliziile oculo-motorii
E. crizele convulsive
5. Reducerea conţinutului intracranian in hipertensiunea intracranienă se realizează prin

urmatoarele metode, cu excepţia:
A. Manitol 0,5-1g/kg i.v
B. Puncţii lombare/ventriculare decompresive
C.Kinetoterapie
D.Ridicarea extremităţii cefalice la 30ͦ şi păstrarea poziţiei mediane
E.Shunt ventriculo-peritoneal

PEDIATRIE
INTREBARI CU DIFICULTATE SUB MEDIE
1. In care din urmatoarele intoxicatii acute este contraindicat lavajul gastric? d

a. Antidepresive triciciclice
b. Barbiturice
c. Teofilina
d. Petrol sau derivati
e. Metale grele
2. Sunt manifestari ale sindromului muscarinic din intoxicatia cu organofosforate d
urmatoarele cu exceptia :
a. Sialoree
b. Hipersecretie bronsica
c. Bronhospasm
d. Midriaza
e. Transpiratii
3. Biologic, hepatita toxica din intoxicatia cu Amanita Phalloides se caracterizeaza b
prin urmatoarele , cu exceptia :
a. Crestera transaminazelor
b. Cresterea proteinelor serice
c. Cresterea bilirubinei
d. Alterarea testelor functionale hepatice
e. Alterarea testelor de coagulare
4. Semnul patognomonic intr-o intoxicatie cu monoxid de carbon este : e
a. Cefaleea
b. Tahicardia paroxistica supraventriculara
c. Tahipneea
d. Hipertermia
e. Culoarea rosie-ciresie a fetei
5. Semnul major al intoxicatiei cu substante methemoglobinizante este : c
a. Culoarea rosie –ciresie a fetei
b. Congestia mucoasei nazale
c. Cianoza ce nu dispare la administrarea de oxigen
d. Sialoree abundenta
e. Paloarea
6. Atropina este administrata ca antidot in intoxicatiile cu : d
a. Fenobarbital
b. Diazepam
c. Organoclorurate
d. Organofosforate
e. Etilenglicol
7. La copilul mare si adolescent , cauzele de insuficienta cardiaca pot fi urmatoarele b
cu exceptia :
a. RAA si valvulopatiile sechelare
b. Transpozitia de vase mari
c. HTA severa
d. Endocardita infectioasa
e. Miocarditele acute
8. Care din urmatoarele este semn de insuficienta a inimii stingi la sugar ? d
a. Hepatomegalia dureroasa
b. Turgescenta jugularelor
c. Refluxul hepato- jugular
d. Wheezing-ul
e. Edemele periferice
9. TPSV cuprinde urmatoarele entitati clinico-electrofiziologice, cu exceptia : e
a. TP prin reintrare nodala AV
b. TA multifocala ( haotica)
c. TA ectopica
d. TP jonctionala prin cai accesorii
e. Flutter ventricular
10. TPSV survine e
a. Pe cord indemn
b. Pe cord malformat
c. In miocardite
d. Postchirurgie cardiaca
e. Toate variantele sunt corecte
11. Urmatoarele afirmatii referitoare la artrita din RAA sunt adevarate, cu exceptia: c
a. Afecteaza mai multe articulatii mari
b. Afectarea este asimetrica si migratorie
c. Durata afectarii unei articulatii depaseste 3 luni
d. Afectarea articulara este autolimitata
e. In final vindecarea se produce spontan cu restitution ad integrum
12. In defectul septal atrial (DSA ) se intalneste: a
a. Suflu sistolic de ejectie parasternal stang
b. Suflu diastolic
c. Clic sistolic
d. suflu holosistolic la apex
e. Frecatura pericardica
13. DSV este o comunicare intre c
a. Atriul stang si ventriculul stang
b. Atriul drept si ventriculul drept
c. Ventriculul stang si ventriculul drept
d. Atriul stang si ventriculul drept
e. Atriul drept si atriul stang
14. Complicatiile PCA sunt: e
a. Endocardita infectioasa
b. Insuficienta cardiaca
c. Boala obstructiva vasculara pulmonara
d. Ruptura aortei
e. Toate raspunsurile sunt corecte
15. Tetralogia Fallot este o malformatie congenitala de cord cu sunt dreapta-stanga d
caracterizata prin:
a. Stenoza pulmonara+DSV+HVS
b. Stenoza pulmonara+DSA+HVD
c. Dextropozitia aortei+DSA+DSV
d. Stenoza pulmonara+DSV perimembranos+HVD+dextropozitia aortei,
cu aorta calare pe SIV
e. HVS+HVD+DSA+stenoza pulmonara
16. In coarctatia de aorta, prestenotic apar: d
a. Hipertrofie ventriculara dreapta (HDV) si insuficienta cardiaca dreapta
b. Dilatarea importanta a aortei si arterelor emergente
c. Hipotensiune arteriala in jumatatea superioara a organismului
d. Hipertrofie ventriculara stanga (HVS )si insuficienta cardiaca stanga (in
formele severe)
e. Nu apar modificari hemodinamice
17. Cele mai frecvente cauze de HTA secundara, la grupa de varsta 7-12 ani, sunt, cu a
exceptia:
a. Displazia bronhopulmonara
b. Boli renale parenchimatoase
c. Anomalii renovasculare
d. Coarctatia de aorta
e. Cauze endocrine
18. Complicatiile HTA sunt, cu exceptia: a
a. Encefalopatia hipoxic-ischemica concomitenta
b. AVC
c. Insuficienta ventriculara acuta
d. Insuficienta cardiaca
e. Boala subclinica a arterelor coronare
19. Unul din următoarele criterii NU exista in stabilirea diagnosticului de lupus e
eritamatos sistemic (LES):
a. Rash-ul malar
b. Rash-ul discoid
c. Fotosensibilitatea cutanată
d. Ulceraţii bucale
e. Ulceraţii corneene
20. Unul din următoarele criterii NU stabileşte diagnosticul de LES: a
a. Miocardita
b. Serozita
c. Nefrita
d. Artrita
e. Afectarea neuro-psihică
21. Următorii parametric sunt sugestivi pentru LES Indus medicamentos: b
a. Ac anti DNA
b. Ac antihistone
c. Celule lupice
d. Ac antifosfolipidici
e. ANA
22. Doza recomandată de metilprednisolon în cadrul LES este (mg/kg/doză): c
a. 10
b. 20
c. 30
d. 40
e. 50
23. Infecţiile recurente din cadrul LES sunt datorate cauzate de : b
a. Hipersplenism funcţional
b. Tratamentului imunosupresiv si/sau leucopeniei
c. trombocitopeniei
d. nefropatiei
e. Dietei restrictive
24. AJI afectează structura țesutului conjunctiv și se manifestă prin: a
a. sinovită cronicăși/sau simptome sistemice extraarticulare
b. simptome sistemice extraarticulare
c. numai afectare articulară
d. sindrom Raynaud însoțit de artrită
e. nici una din cele de mai sus.
25. AJI asociaza artrita persistenta care se defineste astfel: b
a. cel puțin 3 săptămâni
b. cel puțin 6 săptămâni
c. peste 3 luni
d. peste 6 luni
26. AJI poate prezenta următoarele subtipuri: e
a. sistemică, oligoartrita (persistentă și extensivă), poliartrita (factor
reumatoid pozitiv sau negativ)
b. entezita în raport cu artrita
c. artrita psoriazică
d. ”alte artrite” neîncadrabile
e. toate răspunsurile sunt corecte
27. Oligoartrita se caracterizează clinic prin afectare: c
a. articulară simetrică
b. articulațiilor mici
c. articulară simetrică a sub cinci articulații mari(genunchi, glezna coate)
și uveită anterioară cronică asimptomatică
d. axială și oculară
e. nici una din cele de mai sus
28. Elementele biologice de susținere a diagnosticului de oligoartrită sunt: d
a. sindrom inflamator moderat
b. prezența anticorpilor antinucleari specifici anti histonă în 70% cazuri
c. asocierea HLA DR5,DR8 și DR4
d. toate răspunsurile sunt corecte
e. nici una din cele de mai sus
29. Poliartrita FR negativ se caracterizează clinic prin: b
a. 2-4 articulații afectate
b. 5 articulații afectate sau mai multe
c. minim10 articulații afectate
d. maxim 10 articulații afectate
30. Manifestarile respiratorii care orienteaza diagnosticul spre mucoviscidoza cuprind d
urmatoarele, cu exceptia:
a. Tuse cronica
b. Wheezing recurrent
c. Pneumopatii recidivante
d. Infectii respiratorii superioare recidivante (cu VSR ) bronsiolita cu
virus sincitial respirator
e. Polipoza nazala
31. Principalii germeni incriminati in infectia pulmonara la copiii cu mucoviscidoza e
sunt urmatorii, cu exceptia:
a. Pseudomonas aeruginosa
b. Staphylococcus aureus
c. Burkholderia cepacia
d. Streptococcus aureus
e. Proteus mirabilis
32. Diagnosticul pozitiv in mucoviscidoza este confirmat prin: b
a. Se stabileste numai prin testare genetica prin semne clinice
b. Implica efectuarea testului sudorii, iontoforezei cu nanoduct
c. Radiografie toracica
d. Se stabileste prin testari enzimatice
e. Se stabileste ultrasonografic
33. Simptomele digestive in mucoviscidoza cuprind urmatoarele, cu exceptia: d
a. Sindrom de malabsorbtie, diaree cronica
b. Semne de malnutritie severa
c. Pancreatita recurenta
d. Constipatie
e. Abdomen marit de volum
34. Simptomele intestinale in mucoviscidoza cuprind urmatoarele entitati, cu exceptia: d
a. Ileusul meconial
b. Prolapsul rectal
c. Sindrom de obstructive ileala joasa
d. Rectocolita ulcerativa
e. Volvulus
35. Simptomele hepato-biliare din mucoviscidoza se traduc prin, cu exceptia: e
a. Icter colestatic
b. Transaminaze crescute
c. Colecistita litiazica
d. Modificari ale timpului de protrombina
e. Esofagita de reflux
36. Factorii care agravează simptomatologia astmului bronșic în adolescent sunt: a
a. Lipsa de complianță la tratament
b. Abuzul de corticoterapie inhalatorie
c. Alergarea în aer rece și umed
d. Alergia alimentară
e. Istoricul de astm la unul din părinți
37. Criza de astm bronșic: a
a. este un paroxism de dispnee expiratorie declansat de alergeni alimentari
sau respiratori
b. evoluează cu bradipnee la sugar și copilul mic
c. dispnee inspiratorie
d. nu poate fi declanșată de infecții respiratorii
e. se poate însoți de hipertensiune arterială
38. Criza de astm bronșic severă se manifestă la copilul cu vârsta peste 6 ani prin: a
a. dispnee expiratorie si în repaus
b. wheezing la sfârșitul expirului
c. SaO2< 95%
d. PEF> 60% din valoarea prezisă
e. modificări de tranzit intestinal
39. Reprezintă criterii majore pentru diagnosticul de astm bronșic la sugar și copilul a
mic:
a. Sensibilizarea la aeroalergeni asociate cu manifestari respiratorii tipice
b. wheezing în cadrul infecțiilor respiratorii inferioare în ultimele 6 luni
c. Eozinofilia peste 5%
d. Dermatita seboreică
e. Urticarie si angioedem
40. Diagnosticul diferențial al astmului bronșic include: a
a. Refluxul gastro-esofagian
b. Laringita acută
c. Bronhopneumonia
d. Pleurezia
e. Pneumonia interstițială
41. Medicamente eficiente in astmul bronsic sunt : e
a. corticoterapia sistemică
b. bronhodilatatoare
c. inhibitori de leucotriene
d. anticorpi monoclonali anti Ig E
e. toate raspunsurile sunt valabile
42. Agentul etiologic al pneumoniilor bacteriene cu germeni tipici sunt: d
a. Mycoplasma pneumoniae
b. Legionella
c. Chlamidia
d. Streptococcus pneumoniae
e. Virusul sincițial respirator
43. Pneumonia pneumococică se particularizeaza la copil prin: c
a. Debut insidios
b. Febră ondulantă
c. Junghi toracic inlocuit de varsatura si semne meningeene prezente
d. Cefalee
e. Spută aerată
44. Formele atipice de pneumonie pneumococică : b
a. sunt neansotite de febra
b. pot debuta cu vărsături si dureri abdominale
c. impun diagnostic diferențial cu adenoidita acută
d. dispnee expiratorie
e. evoluează cu convulsii
45. Factorii favorizanți ai bronhopneumoniei la copil sunt: b
a. Adolescența
b. Imunodeficiențele
c. Manevrele stomatologice
d. Corticoterapia inhalatorie de scurtă durată
e. Terenul alergic
46. Leziunea anatomică specifică în bronhopneumonie este: a
a. Bronhoalveolita supurată
b. Edemul mucoasei bronșice
c. Infiltratul eozinofilic bronhoalveolar
d. Focar de congestie pulmonară unic
e. Nodulul cazeos
47. Sindromul funcțional respirator din perioada de stare a bronhopneumoniei se e
caracterizează prin:
a. Febră
b. Dispnee expiratorie
c. Rinoree
d. Tuse lătrătoare
e. Dispnee mixta, polipnee, tuse ineficienta
48. Sindromul cardio-vascular din bronhopneumonie se manifestă prin: d
a. Bradicardie sinusală
b. Hipotensiune arterială
d. Semne de cord pulmonar acut
e. Meteorism
49. Agentii etiologici cei mai frecventi ai infectiilor respiratorii superioare sunt d
urmatorii, cu exceptia
a. rinovirusurile;
b. VRS;
c. virusurile gripale;
d. streptococii;
e. adenovirusurile.
50. Factorii favorizanti ai rinofaringitei sunt urmatorii, cu exceptia: e
a. malnutritia;
b. atopia;
c. deficitul imun tranzitor;
d. refluxul gastro-esofagian;
e. alimentatia naturala
51. Faringoamigdalita acuta este determinata de urmatorii germeni, cu exceptia c
a. Mycoplasma pneumonia;
b. Arcanobacterium hemolyticum;
c. Streptococcus pneumoniae;
d. Streptococul beta hemolitic grupa A;
e. Virusuri
52. In tratamentul anginei streptococice nu se utilizeaza: e
a. Penicilina G;
b. Macrolide;
c. Cefalosporine;
d. Penicilina V;
e. Antivirale.
53. Nu se recomanda amigdalectomie in caz de: e
a. prezenta a cel putin 5 episoade de faringita/an;
b. episoade severe de faringita;
c. odinofagie severa datorita faringitei;
d. simptome persistente cel putin un an;
e. copiilor sub varsta de 4 ani.
54. Urmatoarele argumente pledeaza pentru etiologia virala a anginelor e
a. prezenta exudatului pultaceu amigdalian;
b. edemul concomitent al luetei;
c. adenita cervicala dureroasa;
d. febra si frisoanele;
e. leucocitoza cu limfocitoza si exudatul faringian negativ.
55. Tabloul clinic al adenoiditei acute nu se caracterizeaza prin: d
a. obstructie nazala;
b. respiratie orala;
c. sforait;
d. dispnee expiratorie;
e. curba febrila de tip invers.
56. Adenoidita acuta se poate complica cel mai frecvent cu: a
a. la sugar poate apare otita acuta supurata;
b. complicatiile apar la interval de aproximativ o saptamana de la debut;
c. pneumonie;
d. rinofaringita acuta;
e. meningita.
57. Indicatiile adenoidectomiei sunt urmatoarele, cu exceptia: c
a. respiratie orala persistenta;
b. facies adenoidian;
c. prezenta unui singur episode de adenoidita cronica;
d. hipoacuzie de transmisie;
e. respiratie sforaitoare in cursul noptii.
58. Agentul etiologic implicat in etmoidita acuta se poate pune in evidenta prin a
urmatoarele investigatii
a. cultura din secretia sinusala, hemocultura;
b. exudat faringian;
c. punctie lombara;
d. cultura din aspirat hipofaringian;
e. exudat nazal.
59. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie acuta este falsa ? b
a. tabloul clinic este zgomotos;
b. inflamatia intereseaza urechea externa;
c. se asociaza cu otoree;
d. examenul otoscopic releva bombarea timpanului;
e. se poate complica cu meningita.
60. Care germene nu poate fi factor determinant al otitelor: a
a. Streptococul beta-hemolitic grup A;
b. Streptococcus pneumonia;
c. Staphilococcus aureus;
d. Moraxella catarrhalis;
e. Klebsiella pneumoniae.
61. Complicatiile de vecinatate ale otoantritei sunt urmatoarele, cu exceptia: c
a. meningita otogena;
b. tromboflebita de sinus lateral;
c. septicemia;
d. abcesul cerebral;
e. labirintite.
62. Sindromul hepatopriv implică determinarea biologică a: c
a. Transaminazelor, ureei, creatininei;
b. Bilirubinei;
c. albuminei, fibrinogenului, complexului protrombinic şi
pseudocolinesterazelor serice;
d. glicemiei, gama-glutamil transpeptidazei;
e. hemoglobinei, colesterolului, trigliceridelor.
63. În infecția cronică cu VHB, următoara afirmatie este adevărata referitor la b
serologia virală:
a. AgHBs pozitiv reprezintă un marker de vindecare;
b. Ac anti-HBe sunt markeri de seroconversie;
c. AgHBs poate fi negativ în infecția cronică;
d. ADN-VHB <10 copii / ml este caracteristic fazei replicative;
e. AgHBe reprezintă un marker asociat citolizei
64. Infecția cronică cu VHD poate apărea: c
a. De sine stătătoare;
b. Ca și suprainfecție în infecția cronică cu VHC;
c. Ca și coinfecție sau suprainfecție în infecția cronică cu VHB;
d. Concomitent cu infecția cu VHA;
e. Infecția cu VHD este concomitenta cu hepatita E.
65. Fazele infecției cronice cu VHB la copil sunt, cu exceptia: d
a. faza de toleranță imună
b. faza de clearance imun AgHBe pozitivă
c. faza de purtător inactiv
d. faza de inițiere
e. faza de reactivare AgHBe negativă prin mutante
66. Tratamentul hepatitei cronice virale C implica la copil utilizarea urmatoarelor d
tratamente etiologice:
a. hepatoprotectoare
b. hemostatice
c. coleretice
d. interferon alfa si ribavirina
e. tripla terapie
67. Procentajul cronicizarii hepatitei acute virale B la copilul sugar este de:
a. 10% din cazuri
b. 25% din cazuri
c. 80-90% din cazuri
d. nu cronicizeaza
e. depinde de gravitatea formei de boala
68. Leziunile cutanate din purpura Henoch-Schonlein au următoarele caractere, cu c
excepția:
a. Dispoziție simetrică, metamerică;
b. Localizate pe fese
c. Localizate pe palme
d. Aspect echimotic sau peteșial
e. Leziuni urticariforme
69. Dintre factorii triggeri ai purpurii Henoch-Schonlein se pot enumera, cu excepția: d
a. Agenți infecțioși bacterieni
b. Agenți infecțioși virali
c. Expunerea la frig
d. Expunerea la fum de țigară
e. Înțepături de insecte.
70. Rolul central în patogenia purpurii Henoch-Schonlein il are: a
a. IgA
b. IgE
c. IgG
d. IgM
e. Nici una din cele de mai sus.
71. Diagnosticul pozitiv de purpură Henoch-Schonlein se face pe următoarele criterii c
clinico-histologice, cu excepția:
a. purpură cutanată;
b. debut < 20 ani vârstă;
c. rinoree
d. durere abdominală si articulara;
e. prezenţa infiltratului inflamator cu PMN în peretele vascular şi /sau
perivascular la biopsie.
72. În funcție de severitate, bronșiolita are forme: d
a. Ușoară
b. Moderată
c. Severă
d. Toate cele de mai sus
e. Nici una din cele de mai sus.
73. Forma severă de bronșiolită c
a. Nu necesită măsuri de terapie intensivă
b. Este autolimitată
c. Insuficiența respiratorie este severă (hipoxie severă, sindrom
funcțional respirator accentuat)
d. Prognosticul este bun
e. Nu apare la sugari sub 3 luni.
74. În forma ușoară de bronșiolită b
a. Sa O2 < 90%
b. Simptomele includ tahipnee, wheezing, posibil tiraj intercostal
c. Dispnee expiratorie evidentă, cu sindrom funcțional respirator sever
d. Există un risc vital major
e. Nici una din cele de mai sus
75. Care afirmaţie privind convulsiile febrile este corectă: a
a. sunt crize epileptice cu semiologie electroclinică variabilă care survin în
cursul febrei de peste 38,5ºC
b. debutează frecvent după vârsta de 5 ani
c. EEG este absolut necesară pentru diagnostic
d. riscul de recurenţă a convulsiei febrile este cu atât mai mare cu cât vârsta
copilului este mai mare
e. riscul de epilepsie ulterioară este mai mare de 50%
76. Care afirmaţie este corectă privind statusul epileptic: c
a. este o urgenţă medicală care apare numai la copiii cu crize generalizate
tonico-clonice
b. nu apare nici o dată ca debut al unei epilepsii
c. este o criză de epilepsie care se repetă la intervale scurte de timp, pentru
a crea o condiţie epilepstică fixă şi durabilă, fiind o urgenţă medicală
d. etiologia statusului epileptic este aceeaşi indiferent de vârsta pacientului
e. EEG nu este util în statusul epileptic deoarece pacientul este deja
diagnosticat cu epilepsie
77. Care afirmaţie privind tratamentul cronic cu medicamente antiepileptice nu este e
corectă:
a. tratamentul cronic cu medicamente antiepileptice are drept scop
obţinerea controlului complet al crizelor cu efecte secundare minime
b. tratamentul cronic cu medicamente antiepileptice va fi instituit numai
dacă pacientul prezintă într-adevăr crize epileptice
c. alegerea medicamentului antiepileptic depinde de tipul, frecvenţa şi
severitatea crizelor
d. calcularea dozei trebuie să ţină cont de particularităţile farmacocinetice
ale medicamentelor antiepileptice la vârsta pediatrică
e. durata tratamentului cronic cu medicamente antiepileptice este de 5 ani,
indiferent de tipul sindromului epileptic
78. Caracteristicele edemului cerebral vasogenic sunt următoarele, cu excepţia: a
a. edemul cerebral vasogenic este un edem intracelular
b. edemul cerebral vasogenic este provocat de creşterea permeabilităţii
endoteliului capilar cerebral şi alterarea barierei hematoencefalice
c. se întâlneşte în tumori cerebrale, traumatisme, infecţii (abcese cerebrale,
meningite, encefalite), infarct cerebral, convulsii focale.
d. terapia cortizonică este eficace restaurând integritatea permeabilităţii
vasculare
e. agenţii osmotici administraţi în edemul cerebral vasogenic reduc
volumul normal al parenchimului cerebral scăzând presiunea
intracerebrală.
79. Următoarele afirmaţii privind edemul cerebral citotoxic sunt adevărate, cu b
excepţia:
a. edemul citotoxic este un edem celular difuz
b. edemul citotoxic este produs prin acumularea de lichid intracelular
numai în substanţa albă
c. edemul citotoxic apare în caz de hipoxie severă, infecţii ale SNC, cauze
toxice şi metabolice, status epileptic.
d. corticosteroizii nu sunt eficace în terapia edemului citotoxic
e. agenţii osmotici sunt indicaţi în edemul citotoxic, scăzând presiunea
intracerebrală şi reducând volumul cerebral.
80. Care din următoarele afirmaţii privind semnele sugestive de hipertensiune e
intracraniană la copilul < 3 lunieste corectă:
a. creşterea perimetrului cranian, dehiscenţa suturilor la palpare, fontanela
anterioară bombată
b. ochi în „apus de soare”
c. crize convulsive şi alterarea stării de conştienţă
d. regres psihomotor, reflexe anormale
81. Următoarele afirmaţii privind semnele sugestive de hipertensiune intracraniană la a
copilul > 3 l sunt corecte, cu excepţia:
a. cefaleea este difuză are caracter progresiv, însoţită adesea de vărsături
caracteristică fiind persistenţa cefaleei după vărsătură
b. crizele convulsive parţiale sau generalizate pot fi primul semn de
hipertensiune intracerebrală.
c. tulburările de comportament sau modificările de personalitate pot
inaugura tabloul de hipertensiune intracerebrală.
d. fenomenele vestibulare prezente în 70% din cazuri se manifestă prin
ameţeli, tulburări de echilibru, nistagmus.
e. tulburările de tonus muscular determină torticolis, laterocolis, rigiditate
prin decerebrare
82. Următoarele afirmaţii sunt corecte privind rahitismul carenţial comun cu excepţia: d
a. Rahitismul este o boală de nutriţie determinată de hipovitaminoza D
b. Apare în perioada de creştere rapidă a organismului
c. Se manifestă sistemic prin perturbarea metabolismului fosfocalcic
d. Este frecvent întâlnit la copilul mare.
e. Rahitismul se însoţeşte de anomalii ale creşterii scheletice
83. Vitamina D are următoarele caracteristici, cu excepţia: d
a. Este o vitamină liposolubilă
b. La sugari nevoile de vitamina D sunt de 400 UI/zi
c. Absorbţia vitaminei D se face la nivelul intestinului subţire (80%) sub
acţiunea sărurilor biliare şi a lipazei
d. Vitamina D este o vitamină hidrosolubilă
e. Vitamina D este transportată în sânge de o alphaglobulină (vit.D
binding protein)
84. Modificările osoase în rahitismul precoce apar cel mai frecvent la: a
a. La nivelul craniului
b. La nivelul bazinului
c. La nivelul toracelui
d. La nivelul membrelor
e. La nivelul coloanei vertebrale
85. Cele mai importante şi patognomonice leziuni radiologice în rahitismul carenţial se b
întâlnesc la nivelul metafizelor (Rx. pumn, genunchi) cu excepţia:
a. Lărgirea transversală a metafizei
b. Îngustarea spaţiilor metafizo-epifizare
c. Deformarea în cupă, linia metafizară de calcificare provizorie este
concavă cu apariţia de spiculi laterali (aspect de cupă)
d. Lărgirea spaţiilor metafizo-epifizare ce corespund ţesutului cartilaginos
necalcifiat
e. Aspect dantelat a liniei metafizare
86. Tratamentul preventiv la gravide se face astfel, cu excepţia: a
a. 200.000 UI. vit.D intramuscular la începutul lunii a –VII–a
b. Doză zilnică p.o de vit.D 500 ui în anotimpul însorit şi 1000 ui/zi în
situaţii speciale (carenţă alimentară ultimul semestru de sarcină
coincident cu perioada de iarnă; poluare atmosferică)
c. 4000-5000 UI vit.D săptămânal p.o. (duminica)
d. Alimentaţia gravidei să conţină minim 1200 mg calciu zilnic
e. Stoss terapie 200.000 ui vit. D2 p.o. la începutul lunii a-VII-a de
sarcină
87. Cauzele malnutriţiei primare sunt: b
a. deficit de aport alimentar calitativ sau cantitativ
b. malformaţii grave (renale, digestive, cardiace), boli genetice, infecţii
fetale
c. hipogalactia maternă, diversificare tardivă peste vârsta de 6 luni, diluţii
necorespunzătoare de lapte
d. infectii repetate sau trenante (bronhopneumonii, otomastoidite, infecţii
urinare cronice)
e. hipogalactia maternă, diluţii necorespunzătoare de lapte, diversificare la
6 luni
88. Cauzele malnutriţiei secundare sunt: b
a. hipogalactia maternă, diluţii corespunzătoare de lapte, diversificare la 6
luni
b. hipogalactia maternă, diversificare tardivă peste vârsta de 6 luni, diluţii
necorespunzătoare de lapte
c. infectia congenitală cu citomegalovirus, toxoplasma
d. infectii repetate sau trenante
e. diluţii necorespunzătoare de lapte
89. Diabetul zaharat la copil este rezultatul acțiunii combinate a urmǎtorilor factori: d
a.factori de mediu și comportamentali;
b.factori genetici și imunologici;
c.factori moleculari, celulari și imunologici;
d.factori genetici, imunologici și de mediu;
e.factori de mediu și genetici.
90. Manifestǎrile clinice definitorii pentru diabetul zaharat tip I la copil sunt: a
a.hiperglicemia, glicozuria, cetoza, cetonemia, cetonuria, acidoza
metabolicǎ și deshidratarea.
b.hiperglicemia , cetonemia și cetonuria;
c.glicozuria , cetonemia și acidoza metabolicǎ;
d.hipoglicemia, cetonemia, cetonuria și acidoza metabolicǎ;
e.glicozuria, cetonemia, acidoza metabolicǎ și deshidratarea.
91. Semnele clinice caracteristice diabetului zaharat de tip I la copil sunt: b
a.cetoacidoza, scǎderea ponderalǎ și setea;
b.setea, poliuria, scǎderea ponderalǎ progresivǎ, foamea exageratǎ sau
inapetența;
c.creșterea neexplicatǎ ȋn greutatea, polifagia și poliuria;
d.fatigabilitatea, scǎderea ponderalǎ, anuria și inapetența;
e.scǎderea ponderalǎ, hiperpneea, vǎrsǎturile și poliuria.
92. Necesarul caloric (energetic) la copilul cu diabet zaharat de tip I se calculeazǎ cu a
formula:
a.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 100);
b.NE (cal/zi) = 1000 + (talia x 100);
c.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 1000);
d.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 10);
e.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 50).
93. Complicațiile cronice ale diabetului zharat tip I la copil sunt: b
a.nutriționale, vasculare și cetoza diabeticǎ;
b.nutriționale, metabolice și cronice degenerative;
c.hipoglicemia, lipodistrofia și neuropatia diabeticǎ;
d.ateroscleroza, cardiopatia, dislipidemiile și cetoza diabeticǎ
e.hipoglicemia, hiperglicemia și cetoza diabeticǎ.
94. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza insuficienta renala acuta: d
a. rinichiul regleaza rapid echilibrul hidro-electrolitic
b. scade concentratia de creatinina si produsi azotati in sange
c. creste brutal rata de filtrare glomerulara
d. scade brutal rata de filtrare glomerulara
e. poliurie persistenta timp de 2 saptamani
95. IRA prerenala se poate intalni in: e
a. sindromul de liza tumorala
b. intoxicatii medicamentoase (acetaminofen, AINS, aminoglicozide)
c. insuficienta hepatica fulminanta
d. obstructia uretrala
e. pierderi gastrointestinale severe soldate cu fenomene de deshidratare
acuta
96. Cauzele IRA postrenale sunt: a
a. anomalii functionale sau structurale ale tractului urinar
b. pericardita, tamponada pericardica
c. sindromul hemolitic si uremic
d. sepsis cu sau fara CID
e. obstructia de cai biliare intrahepatice
97. Intre tulburarile metabolice asociate insuficientei renale acute exista : c
a. hipopotasemia
b. hipernatremia
c. uremia
d. alcaloza metabolica necompemsata
e. fosfor seric normal
98. Insuficienta renala cronica se confirma cand: a
a. Rata filtrarii glomerulare (RFG) <75ml/min/1,73m2 minimum 3 luni
b. RFG < 75ml/min/1,73m2 minimum 1 luna
c.RFG< 100 ml/min/1,73m2 minimum 3 luni
d. RFG < 90 ml/min/1,73m2 minimum 2 luni
99. Prezenta HTA la copilul uremic constituie un factor major de risc cardiovascular, b
impunand tratament chiar agresiv uneori. Principalele consecinte ale HTA sunt, cu
excepta:
a. Hipertrofia VS urmata de disfunctie diastolica sistolica la acest nivel
b. Tulburari de memorie si concentrare
c. Accelerarea progresiei IRC prin producerea hiperfiltrarii sau ischemiei
renale
d. Accelerarea instalarii leziunilor de ateroscleroza vasculara
e. Hipertrofia si hiperplazia intimei si a mediei vasculare cu alterarea
compliantei vasculare.
100. Producerea calcificarilor coronariene este determinata de urmatorii factori, cu c
exceptia:
a. Administrarea in exces a vitaminei D
b. Produs Ca x P crescut
c. Tulburarile electrolitice
d. Prezenta sindromului inflamator (CRP pozitiv)
e. Programul indelungat de dializa cronica (pana la transplant)
101. Tratamentul anemiei la copiii cu IRC trebuie inceput in momentul in care Hb scade d
sub valoarea minima a normalului, prezenta anemiei avand numeroase efecte
nocive in organism. Cel mai important component al tratamentului anemiei in IRC
este eritropoetina. Efectele benefice ale acesteia sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Scaderea necesarului transfuzional
b. Ameliorarea efortului fizic
c. Imbunatatirea performantelor cardiace
d. Scaderea riscului de tromboze
e. Nici una din variantele de mai sus
102. Semnele clinice care diferenţiază pielonefrita acută de cistită sunt: a
a. febra, lombalgii, vărsături, alte semne de infecţie sistemică
b. hematuria macroscopica
c. disurie, polakiurie, urgenţă micţională
d. cilindrii leucocitari la examenul de urină
103. Etiologia ITU la copil este dominată de următoarele bacterii în ordine d
descrescătoare a frecvenţei:
a. Staphylococcus aureus, Shigella dysenterie, Proteus, Legionella
b. Proteus, Staphylococcus saprophyticus, Pseudomonas
aeruginosae, Escherichia coli, Klebsiella
c. Haemophilus influenzae, Escherichia coli, Klebsiella, Proteus
d. Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Staphylococcus saprophyticus,
Pseudomonas
aeruginosa
e. Pseudomonas aeruginosa, Proteus, Staphylococcus saprophyticus,
Escherichia coli, Klebsiella
104. Principalul factor favorizant al ITU la copil este reprezentat de : a
a. anomaliile anatomice ale aparatului urinar
b. deficite imune
c. vârsta de sugar
c. sexul feminin
d. deficienţele de igienă corporală
e. constipatia
105. Manifestările clinice ale ITU la nou născut sunt: c
a. disurie, polakiurie
b. dureri abdominale
c. vărsături, instabilitate termică, meteorism, dificultăţi de alimentare, icter
d. dureri lombare
e. detresa respiratorie
106. Durata tratamentului ITU febrile la copil este: c
a. 5 zile
b. 7 zile
c. 10-14 zile
d. 21 zile
e. 30 zile
107. Diagnosticul ITU necesită: c
a. sumar de urină modificat
b. probe inflamatorii pozitive
c. urocultură cantitativă cu ›100,000UFC/ml
d. hematuria
e. proteinurie
108. Definitia sindromului nefrotic cuprinde urmatoarele entitati, cu exceptia: b
a. protenurie masiva
b. leucociturie
c. hipercolesterolemie
d. edeme
e. hipoproteinurie
109. Edemele in sindromul nefrotic sunt generalizate, cu exceptia: d
a. edeme palpebrale
b. ascita
c. edeme scrotale/labiale
d. edem pulmonar acut
e. pleurezie
110. Proteinuria de rang nefrotic la copil este: a
a. peste 50 mg/kg/zi
b. peste 3 g/zi
c. sub 3 g/zi
d. sub 40 mg/m2/ora
e. peste 1,5 g/zi
111. Modificarile biochimice sangvine din sindromul nefrotic includ urmatoarele, cu c
exceptia:
a. hipoalbuminemie
b. hipercolesterolemie
c. poliglobulie
d. nivel scazut de tiroxina
e. hiponatremie de dilutie
112. Sindromul nefrotic impur se caracterizeaza prin urmatoaree elemente, cu exceptia: e
a. hematurie macroscopica
b. HTA persistenta
c. Retentie azotata
d. Leziuni glomerulare in microscopia optica
e. Raportul clearance albumina/clearance IgG < 0,10
113. Diagnosticul diferential al edemelor din sindromul nefrotic nu include: d
a. edem angioneurotic
b. boli hepatice cronice
c. malnutritia protein-calorica
d. edemul cerebral acut
e. insuficienta cardiaca
114. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre GNA poststreptococica: d
a. urmeaza infectiei cu streptococ beta hemolytic de grup D
b. exista o corelatie puternica intre severitatea leziunilor histologice si
gradul hematuriei
c. urmeaza infectiei cu streptococbeta hemolitic de grup A
d. macroscopic, rinichii apar de dimensiuni reduse
e. macroscopic, rinichii apar de dimensiuni crescute
115. Diagnosticul pozitiv al GNA poststreptococice se bazeaza pe triada: b
a. angina eritematoasa, hematurie macroscopica si titrul ASLO normal
b.dovezi de infectie streptococica cu 14-20 zile anterior debutului bolii,
sindrom nefritic si hipocomplementemie;
c. streptococie cutanata, anemie feripriva si dislipidemie
d. enterocolita ulcero-necrotica, ASLO crescut si oligoanurie
e. febra, piurie si probe inflamatorii crescute
116. Urmatoarele manifestari sunt semne de insuficienta medulara in diagnosticul c
leucemiilor acute, cu exceptia
a. anemie
b. sindrom hemoragic
c. hepato-splenomegalie
d. trombocitopenie
e. neutropenia
117. Care dintre urmatoarele reprezinta LAM promielocitara? d
a. LAM2
b. LAM1
c. LAM4
d. LAM3
e. LAM5
118. In leucemiile acute semnele clinice cauzate de infiltrare extramedulare sunt e
reprezentate de:
a. Anemie
b. neutropenie si infectii
c. sindrom hemoragic
d. tahicardie
e. adenopatii si hepato-splenomegalie
119. Diagnosticul in leucemiile acute limfoblastice se bazeaza pe: b
a. doar examinare clinica
b. examinarea aspiratului medular (morfologie, imunofenotipare,
citogenetica, biologie moleculară)
c. examen CT
d. hemoleucograma
e. biopsie ganglionara
120. Diagnosticul in leucemiile acute limfoblastice se bazeaza pe: b
a. doar examinare clinica
b. examinarea aspiratului medular (morfologie, imunofenotipare,
citogenetica, biologie moleculară)
c. examen CT
d. hemoleucograma
e. biopsie ganglionara
121. Anatomo-patologic, celula Sternberg-Reed este identificata in : b
a. microsferocitoza ereditara
b. limfom Hodgkin
c. leucemia acuta
d. purpura trombocitopenica imuna
e. limfomul cu celule mici non-clivate
122. Care element nu face parte din tabloul leucemiei mieloide cronice ? d
a. splenomegalia
b. leucocitoza
c. fosfataza alcalina leucocitara scazuta
d. hiatus leucemic
e. crs Philadelphia pozitiv
123. Tratamentul limfomului Hodgkin consta in: c
a. chimioterapie
b. interventie chirurgicala
c. radio-chimioterapie
d. nu se trateaza
e. radioterapie
124. Tratamentul leucemiei acute limfoblastice in faza de inductie a remisiunii asociaza d
urmatoarele medicamente, cu exceptia:
a. antracicline (doxorubicina, daunorubicina)
b. prednison
c. L-asparaginaza
d. micofenolat de mofetil
e. vincristine
125. Transplantul medular de celule stem alogeneic dupa prima remisiune se impune in: a
a. leucemia acuta mieloblastica
b. nefroblastom
c. limfom Hodgkin
d. anemia feripriva
e. purpura trombocitopenica imuna
126. Nefroblastomul se impune in diagnosticul diferential al: d
a. artritei
b. icterului
c. splenomegaliei
d. hematuriei
e. wheezingului
127. Neuroblastomul, malignitate specifica copilului, este : a
a. tumora embrionara a țesutului simpatic
b. tumora derivata din neuroectodermul primitiv
c. tumora derivata din mezenchimul primitiv
d. tumora germinala
e. tumora renala
128. Marca hemofiliei din punct de vedere clinic este: a
a. hemartroza
b. paloarea
c. epistaxisul
d. hemoragia digestive
e. hematuria
129. Anemia feripriva este confirmata biologic de: d
a. paloarea cutaneo-mucoasă
b. icter sclero-tegumentar
c. cresterea VEM peste 110 fl
d. scăderea sideremiei sub 60 mg%
e. prezenta asteniei
130. În cazul unei anemii microcitare hiposideremice ne gândim în principal la o : b
a. anemie hemolitică
b. anemie carentială martială
c. anemie posthemoragică acută
d. anemie inflamatorie
e. anemie prin deficit de folati
131. Urmărirea raspunsului tratamentului cu fier se realizează prin determinarea: b
a. bilirubinei neconjugate
b. crizei reticulocitare la 7 zile de la inceputul terapiei
c. electroforezei de Hb
d. evaluarea indicilor eritrocitari
e. haptoglobinei
132. Cauzele anemiei feriprive sunt, cu exceptia: b
a. prematuritatea
b. postmaturitatea
c. diversificarea alimentatiei intarziata
d. pensarea precoce a cordonului ombilical
e. cloroza tinerelor fete
133. Tratamentul anemiei feriprive nu se poate face cu: d
a. Ferrum Hausmann
b. Ferronat
c. Glubifer
d. Fasconal
e. transfuzii de masa eritrocitara
134. Clinica anemiei megaloblastice include, cu exceptia: d
a. paloare
b. apatie
c. hipotonie
d. icter
e. miscari atetozice
135. Factorii de risc pentru transmiterea vertical a VHC sunt următorii, cu excepția: c
a. viremia crescută
b. coinfecţia HIV
c. operaţia cezariană,
d. rupture prelungită a membranelor
e. dispozitive intrauterine de monitorizare fetală
136. Principiile de tratament în encefalopatia hepatică, nu cuprind: a
a. utilizarea barbituricelor
b. restricţie proteică
c. clisme evacuatorii
d. intubaţie în stadiile III/IV al EP
e. tratarea complicaţiilor ce cresc amoniogeneza
137. Principiile terapeutice în insuficienţa hepatică acută nu includ: d
a. manipulare minimă
b. evitarea sedării
c. antibioterapie
d. corticoterapie
e. restricţie proteică
138. Diareea acuta se insoteste deseori de urmatoarele, cu o exceptie : c
a. Greata
b. Varsaturi
c. Poliurie
d. Meteorism abdominal
e. Inapetenta
139. In etiologia diareei sunt implicate urmatoarele, cu exceptia : c
a. Alergia la proteinele laptelui de vaca
b. Infectiile enterale
c. Ingestia de mercur
d. Intoleranta la lactoza
e. Intoxicatii alimentare
140. Diareea la copil nu este in general determinata de : b
a. Rotavirus
b. Coronavirus
c. Escherichia coli
d. Clostridium perfringens
e. Campilobacter jejuni
141. Urmatoarele sunt cauze extradigestive de diaree, cu exceptia : d
a. Infectia de tract urinar
b. Otita supurata
c. Meningita
d. Colestaza intrahepatica
e. Pneumonia
142. În mucoviscidoză, secreţiile nu sunt: a
a. cu un conţinut bogat în apă
b. vâscoase
c. aderente la epiteliile canaliculilor
d. excretorii – greu de eliminat
143. Factorii de risc pentru malabsorbţii sunt următorii, exceptând: c
a. prematuritatea
b. istoric familial de fibroză chistică
c. alimentaţia naturală în primele şase luni de viaţă
d. iradiere
e. malformaţii congenitale
144. Tabloul digestiv în malabsorbţiile intestinale nu cuprinde: d
a. diaree cronică
b. steatoree
c. meteorism abdominal
d. crampe musculare
e. dureri abdominale difuze
145. Principiile terapeutice în sdr de malabsorbţie nu cuprind: e
a. dietă bogată caloric şi proteic
b. corectarea dismicrobismului
c. protejarea mucoasei intestinale
d. combaterea meteorismului
e. nici o variantă corectă.
146. Clasificarea ulcerelor nu cuprinde: d
a. ulcere primare
b. ulcere secundare
c. ulcere de stress
d. ulcere hipertrofice
e. ulcere medicamentoase
147. Factorii de agresiune la nivelul mucoasei în cazul ulcerului gastroduodenal sunt: c
a. bicarbonatul
b. mucusul gastric
c. pepsina
d. prostaglandinele
148. Helicobacter pylori asociaza: a
a. produce ureează
b. este o bacterie imobilă
c. este un bacil Gram pozitiv
d. este mai frecventă în ţările dezvoltate
149. Tratamentul ulcerului cu Helicobacter pylori nu cuprinde: d
a. amoxicilina
b. claritromicina
c. inhibitori de pompa protonica
d. antiinflamatoare nesteroidiene
e. regim alimentar liber
150. Cele mai eficiente antibiotice utilizate în tripla terapie de eradicare a infecției cu H b
pylori sunt:
a. Ciprofloxacina + Gentamicina
b. Amoxicilina + Claritromicina
c. Nitrofurantoin + Claritromicina
d. Cefalexin + Vancomicina
e. Probiotice
PEDIATRIE
GRILE DIFICULTATE MEDIE
151. Identificati afirmatia incorecta referitoare la antidoturi : c

a) Antidotul in intoxicatia cu diazepam este flumazenil
b) Antidotul in intoxicatia cu organofosforate este atropina
c) Antidotul in intoxicatia cu organoclorurate este toxogoninul
d) Antidotul intoxicatiei cu CO este oxigenul
e) Antidotul in intoxicatia acuta cu substante methemoglobinizante este
albastru de metilen
152. Spalatura gastrica este eficienta chiar la peste 12-24 de ore de la ingestie in b
intoxicatiile acute cu :
a) Diazepam
b) Antidepresive triciclice
c) Digitalice
d) Metanol
e) Etanol
153. Care este afirmatia falsa referitoare la coma alcoolica la copil ? a
a) Este o coma agitata
b) Este o coma linistita
c) Apare la o alcoolemie de peste 2,5 %
d) Se insoteste de midriaza
e) Se insoteste de hipoglicemie
154. Pentru a combate manifestarile anticolinergice din intoxicatia cu diazepam se c
foloseste :
a) Toxogoninul
b) Flumazenilul
c) Fizostigmina
d) Atropina
e) Albastru de metilen
155. Tratamentul intoxicatiei cu organofosforate cuprinde urmatoarele masuri, cu d
exceptia:
a) Spalarea tegumentelor cu apa si sapun
b) Administrarea de atropina ca antidot
c) Administrarea de toxogonin
d) Administrarea de albastru de metilen
e) Combaterea convulsiilor
156. In intoxicatiile cu Amanita phalloides, sub actiunea amanitinelor, primele leziuni c
apar la nivelul :
a) Cordului
b) Plaminului
c) Ficatului
d) Rinichiului
e) Creierului
157. Contraindicatiile inhibitorilor enzimei de conversie in insuficienta cardiaca la copil e
sunt urmataoarele cu exceptia :
a) Stenoza arterei renale
b) Insuficienta renala
c) Hiperkaliemia
d) Aparitia de efecte adverse
e) Hipertensiunea arteriala
158. Urmatoarele afirmatii despre WPW sunt false, cu exceptia: c
a) Este o anomalie cromosomica
b) Este o varianta normala de conducere A-V a impulsului
c) Pe EKG apare unda delta
d) Pe EKG intervalul PR este alungit
e) Pe EKG complex QRS ingust
159. Tratamentul crizei de TPSV cuprinde , cu exceptia: d
a) Manevre vagale
b) Adenozina
c) Propranolol
d) Lidocaina
e) Verapamil
160. Tratamentul de electie pentru prevenirea crizelor de tahicardie paroxistica c
jonctionala prin cai accesorii este :
a) Digoxin
b) Procainamida
c) Ablatia prin radiofrecventa a caii accesorii
d) Adenozina
e) Blocanti ai canalelor de calciu
161. Referitor la coreea Sydenham sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia : d
a) Se manifesta prin miscari involuntare
b) Miscarile involuntare sunt fara scop, necoordonate
c) Miscarile involuntare sunt localizate la fata si extremitati
d) Se asociaza hipertonie generalizata
e) Manifestarile coreei sunt autolimitate
162. Aspirina ( acidul acetilsalicilic) este preferabil ca antiinflamator in formele de c
RAA :
a) Cu insuficienta cardiaca
b) Cu alte manifestari ale carditei severe
c) Cu afectare articulara
d) Cu coree
e) Cu miocardita
163. DSA tip sinus venos este situat: a
a) Intre orificiul de intrare in atriul drept sl VCS si limbul fosei ovale
b) Intre varsarea VCI si limbul inferior al fosei ovale
c) In dreptul ferestrei ovale Botal
d) Intre limbul inferior al fosei ovale si orificiul venelor pulmonare
e) In portiunea caudala a SIA
164. Urmatoarele afirmatii referitoare la persistenta de canal arterial ( PCA ) sunt b
adevarate cu exceptia:
a) La prematur cu shunt mic prin PCA, domensiunile cordului sunt normale
b) La nou-nascutul la termen cu shunt mediu/mare prin PCA, dimensiunile
cordului sunt normale
c) La nou-nascutul la termen cu shunt mediu/mare prin PCA apare
cardiomegalie moderata prin dilatarea atriului si ventriculului stang
d) La echocardiografie se observa suprasolicitare ventriculara stanga
e) In caz de PCA cu shunt moderat pe EKG apar semne de HVS de tip
diastolic
165. Tabloul clinic in tetralogia Fallot este caracterizat prin urmatoarele, cu exceptia: b
a) Cianoza prezenta frecvent la varsta de 2-3 luni, atunci cand canalul
permeabil se inchide
b) Conjunctive icterice
c) Gingii violacee sangerande
d) Prezenta crizelor hipoxice (hipoxic spells)
e) Hemoptizii recidivante
166. TVM completa si DSV larg sunt caracterizate de urmatoarele cu exceptia: b
a) Evolutie spre insuficienta cardiaca si HTAP
b) Cianoza imediat postpartum , care se poate ameliora prin scaderea
rezistentei vasculare sistemice
c) Semne de shunt stanga-dreapta
d) Suflu sistolic intens in portiunea inferioara a marginii sternale stangi
e) Cianoza postpartum, care se poate ameliora prin scaderea rezistentei
vasculare pulmonare
167. Urmatoarele afirmatii referitoare la coarctatia de aorta sunt false cu exceptia: c
a) Stenozarea aortei se afla la nivelul bifurcatiei aortei
b) Stenozarea aortei se afla la nivelul crosei aortice
c) Stenozarea aortei se afla la orice punct situat intre crosa aortei si bifurcatia
aortei
d) In 10% din cazuri apare sub locul de emergenta a subclacviei stangi
e) Apare prin stenozarea aortei la nivelul emergentei subclaviei drepte
168. La examenul oftalmologic, stadiile fundului de ochi un HTA sunt: e
a) Stadiul I – scleroza adventicei arterei (aspect stralucitor)
b) Stadiul III – aparitia semnului Salus Gun (incrucisarea arterei cu vena)
c) Stadiul II – aparitia hemoragiilor retiniene
d) Stadiul III – edemul papilar
e) Nici o varianta corecta
169. Pentru tratamentul HTA se folosesc: e
a) Inhibitori alfa-adrenergici (captopril)
b) Betablocanti (amlodipina)
c) Diuretice de ansa (spironolactona)
d) IECA (losartan)
170. Urmatoarele entitati trebuie luate in consideratie in diagnosticul diferential al e
mucoviscidozei, cu exceptia:
a) Tuberculoza
b) Astmul bronsic
c) Refluxul gastro-esofagian
d) Fibroza pulmonara congenitala
e) Aspiratia de corp strain
171. Malabsorbtia in mucoviscidoza duce la urmatoarele carente, cu exceptia: e
a) Hipoproteinemie
b) Hipovitaminoza A
c) Hipoprotrombinemie
d) Hipovitaminoza E
e) Hipovitaminoza C
172. Tratamentul patogenic al afectarii pulmonare in mucoviscidoza se face cu: e
a) Bronhodilatatorii
b) Corticoterapie inhalatorie
c) Mucolitice pe cale orala
d) Drenaj bronsic
e) Alfa dornaza in aerosoli
173. Medicatia inhalatorie specifica (in aerosoli) pentru eradicarea P. aeruginosa in a
mucoviscidoza este:
a) Tobramicina
b) Ciprofloxacina
c) Ceftriaxona
d) Clindamicina
e) Cloramfenicolul
174. Reprezinta contraindicatii ale transplantului pulmonar in mucoviscidoza a
urmatoarele situatii, cu exceptia:
a) Insuficienta respiratorie severa in ciuda terapiei corecte
b) Aspergiloza pulmonara
c) Infectii cu micobacterii atipice
d) Tulburari psiho-sociale severe
e) Necomplianta la terapie
175. Terapia substitutiva a insuficientei pancreatice in mucoviscidoza se face cu: b

a) Proteaze
b) Lipaze
c) Lactaza
d) Hepatoprotectoare
e) Vitamine liposolubile
176. Rinofaringita acuta nu se poate complica cu d

a) otita medie acuta;
b) celulita periamigdaliana;
c) limfadenita mezenterica;
d) diaree infectioasa bacteriana;
e) meningita
177. Sunt permise utilizarea urmatoarelor solutii nazale in tratamentul rinofaringitei d

acute
a) solutii nazale cu principii active puternice;
b) solutiile nazale uleioase;
c) solutii nazale cu antibiotic;
d) solutii cu Ser fiziologic 9%o;
e) solutii nazale cu antihistaminice.
178. Urmatoarele afirmatii referitoare la herpangina sunt adevarate, cu exceptia a
a) poate fi determinata de virusul Epstein Barr;
b) agentul etiologic este virusul Coxsackie A;
c) se poate asocia cu hipertemie;
d) local pot apare microvezicule si ulceratii;
e) durata bolii este autolimitata.
179. Care afirmatii referitoare la faringita streptococica sunt adevarate? b

a) in formula leucocitara predomina limfocitele;
b) exudatul faringian evidentiaza intotdeauna prezenta Streptococului beta
hemolitic grup A;
c) titrul ASLO este crescut imediat;
d) d. titrul ASLO se mentine crescut timp de 3-6 saptamani;
e) e. titrul ASLO nu are valoare in diagnosticul retrospectiv.
180. In cadrul faringinei streptococice a
a) tratamentul cu antibiotic reduce frecventa complicatiiloe locale si
imunologice;
b) complicatiile la distanta sunt reprezentate doar de glomerulonefrita acuta;
c) Benzatinpenicilina G se poate administra la 12 ore;
d) durata terapiei cu antibiotic este de 5 zile;
e) Streptococul este sensibil la Penicilina in 100% din cazuri.
181. Adenoidita acuta nu se asociaza cu b
a) febra inalta;
b) rinoree seroasa;
c) treneu mucopurulent pe peretele posterior al faringelui;
d) congestie timpanica;
e) raluri de transmisie la ascultatia pulmonara.
182. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a

a) sinusurile etmoidale apar radiologic intre a 3-a si a 12-a luna de viata;
b) sinusurile maxilare apar radiologic de la nastere;
c) sinusurile frontale apar radiologic de la nastere;
d) sinusurile frontale apar radiologic intre 3 si 6 ani;
e) sinusurile maxilare apar radiologic intre 8 si 12 ani.
183. Tabloul clinic al etmoiditei acute neexteriorizate nu cuprinde d

a) febra inalta(T>39 grade C);
b) stare generala grava, toxica;
c) edem al radacinii nasului;
d) inflamatie conjunctivala;
e) inflamatia tegumentelor periorbitare.
184. Etmoidita acuta are urmatoarele complicatii, cu exceptia e
a) abces orbitar;
b) tromboflebita de sinus cavernos;
c) abces cerebral;
d) meningita
e) bronsiolita.
185. Rinosinuzita maxilara d
a) apare dupa varsta de 6 ani;
b) agentii etiologici principali sunt pneumococul si VRS;
c) diagnosticul se poate stabili prin rinoscopie posterioara;
d) diagnostul se poate stabili pe baza radiografiei de sinusuri;
e) in formula leucocitara predomina limfocitoza
186. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie acuta supurata este falsa c
a) se poate manifesta cu febra;
b) asociaza otalgie violenta la debut;
c) nu are de obicei tablou clinic zgomotos, este asimptomatica;
d) poate asocia greturi, varsaturi;
e) poate determina convulsii.
187. Tratamentul etiologic al otitei medii cu exudat (seroasa) consta obligatoriu in: d
a) hidratare;
b) doar tratament simptomatic;
c) doar profilaxia convulsiilor;
d) antibioterapie 10 zile;
e) asocierea corticoterapiei la antibiotic, 7 zile.
188. Otomastoidita se manifesta prin: d
f) complicatie frecventa a otitei;
g) apare mai frecvent la copilul mare;
h) stare stare generala buna
i) este o cauza de sindrom febril prelungit;
j) semnele clinice sunt caracteristice.
189. Tratamentul otoantritei este reprezentat de
a. tratament antibiotic: Augmentin+Aminoglicozid,

10 zile;
b. combaterea febrei cu Aspirina, Paracetamol;
c. nu necesita dezobstructie nazala cu ser fiziologic;

d. antrotomie in toate cazurile;
e. antrotomie in caz de stare toxica si insucces al

antibioterapiei.
190. Sindromul toxiinfecțios din bronhopneumonie reprezinta : a
a. expresia tulburărilor metabolice associate hipoxiei, acidozei,
hipercapniei și infecției
b. tulburări digestive
c. Semne de insuficiență renală funcționale
d. participarea sistemului nervos
e. tiraj intercostal, geamăt, tuse, dispnee mixtă
191. Aspectul radiologic în bronhopneumonie se caracterizează prin: b

a. Opacitate omogenă de intensitate subcostală și formă triunghiulară
b. Opacități rotunde nodulare diseminate bilateral
c. Infiltrație interstițială bilaterală
d. Imagini hidroaerice
e. Emfizem masiv bazal bilateral
192. În primii doi ani de viață, pneumonia virală este produsă cel mai d
frecvent de:
a. Virusurile gripale și paragripale
b. Coronavirusuri
c. Adenovirusuri
d. Virusul sincițial respirator
e. Citomegalovirus
Răspuns: d
193. Diagnosticul diferențial al pneumoniei virale la copil nu cuprinde: a

a. Cancerul bronho-pulmonar
b. Bolile parazitare pulmonare
c. Aspirația de corp strain
d. Pneumonia bacteriană
e. Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae
194. Puncția pleurală în pneumonia stafilococică aduce urmatoarele d
informatii:
a. Relevă un lichid serocitrin
b. Culturile sunt negative
c. Lichidul pleural este de tip transudat
d. Lichidul este purulent,tip exudat, proteine>2,5-3 g/dl, nivel
scazut al glucozei
e. Citologia releva limfocitoza
195. Examenul radiologic în stafilococia pleuro-pulmonară ofera e

urmatoarele argumente de diagnostic:
a. Se repetă săptămânal
b. Relevă aspect de revărsat pleural masiv în stadiul precoce
c. Relevă aspect de bronhopneumonie în evoluție
d. Relevă frecvent aspect de pneumotorax
e. Relevă aspectul foarte caracteristic de pneumatocele sau bule de
emfizem si prindere pleurala
196. Tratamentul pleureziei din stafilococia pleuro-pulmonară presupune: a
a. Drenaj pleural precoce, activ continuu prin toracotomie minima
b. Diuretice
c. Antialgice
d. Lobectomie
e. Reechilibrare hidro-electrolitică și acido-bazică
197. In stafilococia pleuro-pulmonara tratamentul formelor severe consta e
din:
a) Antibiotice antistafilococice (meticilina, oxacilina,
flucloxacilina, timentin, vancomicina, targocid) +
aminoglicozide
b) Tratamentul antibiotic trebuie administrat parenteral timp de 3-4
saptamani
c) Tratament patogenic in cazurile severe (tonic cardiac, corectia
anemiei, tratamentul socului infectios)
d) Tratamentul complicatiilor (emfizem si pleurezie)
e) Toate raspunsurile sunt corecte.
198. Dintre următoarele afirmații, una este adevărată: c
a. Bronșiolita edematoasă este caracteristică sugarului mare și
copilului;
b. Bronșiolita emfizematoasă are evoluție întotdeauna gravă;
c. Bronșiolita edematoasă apare la sugarul mic și reprezintă cea
mai dispneizantă si grava bronhopneumopatie;
d. Bronșiolita emfizematoasă reprezintă cea mai dispneizantă
bronhopneumopatie;
e. Forma comună de boală o reprezintă cea edematoasă.
199. Radiografia toracică în bronșiolită este necesară în următoarele situații, a

cu excepția:
a. forma ușoară de boală;
b. deteriorarea bruscă a stării generale şi sindromului funcţional
respirator;
c. pneumopatie sau cardiopatie subiacentă;
d. prematuritate, displazie bronhopulmonară, ventilaţie mecanică;
e. diagnostic incert.
200. Prima măsură terapeutică în cazul sugarului cu bronșiolită este b

reprezentată de:
a. corticoterapie
b. administrarea de oxigen umidifiat pentru a menţine SaO2 peste
92%
c. antibioterapie
d. hidratare orală
e. administrarea bronhodilatatoarelor
201. Diagnosticul diferențial al bronșiolitei NU se face cu: e

a. Fistula traheo-esofagiană
b. Sindromul de aspirație
c. Deficitul de alfa 1 antitripsină
d. Mucoviscidoza
e. Pneumonia lobară
202. Exacerbarea ușoară/medie de astm bronșic: d
a. Necesită spitalizare obligatorie

b. Se tratează doar cu bronhodilatator inhalator cu acțiune de scurtă
durată
c. Nu necesită anchetă asupra medicamentelor utilizate anterior
d. Se tratează cu administrări de Ventolin spray la interval de 20
minute în prima oră
e. Poate fi tratată zmbulator
203. Astmul bronșic indus de efort: c
a. Este frecvent datorită nivelului scăzut al activității fizice la

copil
b. Obstrucția bronșică este minima după 5-15 minute de efort
c. Copiii pot face activitate fizică dacă se administrează
bronhodilatator inhalator cu 5 minute înainte de efort
d. Acești copii pot face sport dacă se administrează
corticoterapie inhalatorie cu 5 minute înainte de efort
e. Acești copii pot face activitate fizică dacă se administrează
bronhodilatator oral cu 5 minute înainte de effort
204. Explorarea funcțională respiratorie în astmul bronșic: c
a. Este un element minor al aprecierii episoadelor acute

b. Nu permite aprecierea obiectivă a eficienței terapiei aplicate
c. Obiectivează variabilitatea mare a debitelor ventilatorii –
dovadă indirectă a hiperreactivității bronșice
d. Scăderea cu cel puțin 10% a FEV1 după administrare de
bronhodilatator este puternic sugestivă pentru diagnostic
e. Se poate realiza și la sugar
205. Parametrul respirator FEV1 reprezinta: e
a. volumul total de aer eliminate într-un expir forțat după un
inspir forțat
b. rata fluxului de aer din pătrimea medie a FVC
c. fluxul din căile aeriene mici și medii
d. fluxul cel mai rapid de aer
e. volumul expirat în prima secundă
206. In exacerbarea severă de astm bronșic este valabila afirmatia: d
a. Nu impune internarea obligatorie a copilului

b. Nu se recomandă bronhodilatator cu acțiune de scurtă durată
c. Se administrează antihistaminic
d. Se poate administra adrenalină sub cutanat, se interneaza
obligatoriu
e. Terapia mucolitică este obligatorie
207. Efectul corticoterapiei inhalatorii în astmul bronșic la copil este: a
a. Determină o reducere marcată a frecvenței și severității

exacerbărilor
b. nu permite menținerea controlului bolii
c. Se administrează obligatoriu pe baby-haller
d. Constă în administrarea de prednison sau dexametazonă
e. Se admistrează în asociere obligatorie cu mucolitice
208. Preparate cortizonice pentru administrare inhalatorie în astmul bronșic d

sunt:
a. Salbutamol
b. Adrenalina
c. Dexametazona
d. Beclometazona dipropionat, Fluticazona, budesonid,ciclesonide,
flunisolide,triamcinolon acetonid
e. Salmeterol
209. Poliartrita FR negativ poate asocia extraarticular: b
a. sindrom Raynaud
b. boala glandelor salivare (sindrom Sjogren), limfadenopatie din

cadrul sindromului Felty sau vasculite juvenile
c. nu asociază manifestări extraarticulare
d.miozită
210. Poliartrita FR pozitiv se caracterizează clinic prin artrita simetrica d

localizată:
a.genunchi și coate
b. centuri (scapulară și pelvină)
c. coloană vertebrală
d.predominant periferică în mod particular articulațiile mici ale mâinii
e tibiotarsian, temporomandibular, genunchi, coate
211. Factorii care determină invaliditate în poliartrita cu FR pozitiv sunt: c
a.prezența anticorpilor antinucleari
b. hipergamaglobulinemia
c.vârsta, sexul feminin, prezența factorului reumatoid și a anticorpilor

anticitrulin ciclic peptid (Ac anti CCP)
d. asocierea imunodeficienței
e.persistența sindromului inflamator
212. Entezita în raport cu artrita se caracterizează prin artrită cu entezită sau e

artrită și cel puțin 2 din următoarele semne:
a. sensibilitatea articulației sacro-iliace și/sau durere rahidiană de tip

inflamator
b.asocierea HLA B27 sau istoric familial de reumatism cu HLA B27

pozitiv
c.uveită acută
d.artrită la un copil de sex masculin, cu vârsta mai mare de 8 ani
e.toate răspunsurile sunt corecte
213. Tratamentul farmacologic în AJI include: E
a. antiinflamatoarele nonsteroidiene
b.analgezice
c.medicamente modificatoare de boală
d. agenți biologici
214. Terapia durerii la copilul cu AJI include: E
a. AINS
b.acetaminofenul
c.opioide cu efect slab (Codeină, Oxicodon, Hidrocodon)
d.produși derivați de morfină (Tramadol, Metadonă)

215. Agenții biologici utilizați în tratamentul AJI la copil : A
a.Inhibitori de TNF  (Etanercept, Infliximab), inhibitori ai

receptorilor IL1 și IL6
b.metotrexat
c.corticosteroizi
d.sulfasalazina
216. Afectarea renală în purpura Henoch-Schonlein este: C

a. foarte rară
b. Majoritatea bolnavilor evoluează spre insuficiență renală
terminală
c. 80-90 % din bolnavii afectaţi au o evoluţie spre vindecare
în primul an de boală
d. Diagnosticul se stabileste doar pe examenul clinic
e. Nu există afectare renală în purpura Henoch-Schonlein.
217. Masurile terapeutice in purpura Henoch-Schonlein fara afectare renala D

cuprind următoarele, cu o excepție:
a. Repaus la pat
b. Antiinflamatorii non-steroidiene
c. Corticoterapie
d. Sedative
e. Inhibitori de pompă de protoni
218. Una din afirmaţiile de mai jos Nu este adevărată în legătură cu D

afectarea articulară din cadrul LES:
a. Se poate prezenta cu artralgie

b. Se poate prezenta cu artrită
c. Are durată scurtă
d. Frecvent afectează articulaţiile mari
e. Durerea articulară este intensă
219. Una dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată în legătură cu A
afectarea renală din cadrul LES, cu exceptia:
a. Nefrita lupică este adesea simptomatică

b. Modificările anatomopatologice le preced pe cele clinice
c. Nefrita este clinic evident în 75% din cazuri
d. Nefrita este mai frecventă decât la adult
e. Nefrita este mai severă decât la adult
220. Una dintre afirmaţiile de mai jos NU este adevărată în legătură cu E

afectarea cardiacă din cadrul LES:
a. Poate afecta pericardul, miocardul şi endocardul

b. Pericardita poate evolua silenţios
c. Miocardita este raportată în 25 % din cazuri
d. Endocardita este rară
e. Endocardita este frecvent simptomatică clinic
221. Una din afirmaţiile de mai jos NU este adevărată în legătură cu A

afectarea pleuropulmonară din cadrul LES:
a. Este foarte rară

b. Evoluează ca exsudat
c. Evoluează ca pneumonie
d. Evoluează ca hemoragie pulmonară
e. Evoluează ca pleurită
222. Aprecierea prognosticului în LES se face in functie de : c
a. Afectarea hematologica
b. Afectarea cardiacă
c. Tipul si progresia nefritei si afectarea sistemica si
insuficienta renala
d. Nevrita
e. Infarctul miocardic acut
223. Vaccinarea anti-VHB a tuturor nou-născuților se realizează după C

schema:
a. La nastere
b. La varsta scolara;
c. 0-1-6 luni;diferentiat la nou-nascuti din mame HBs
pozitive,sau copii cu deficit imun
d. Numai in caz de contact cu bolnavi;
e. 6-8-10 luni
224. Care din urmatoarele etiologii nu este cauza de hepatita cronică la D

copil:
a. virala
b. toxica
c. metabolica
d. fungica
e. autoimună
225. Care din următoarele procese fiziopatologice este cel definitoriu C

pentru evoluția cirogenă a hepatopatiilor cronice:
a. Inflamația hepatică localizată
b. Modificările vasculare hepatice
c. Apariția hipertensiunii portale si regenerarii hepatice
d. Steatoza hepatică
e. Infecția cu virusuri hepatotrope
226. Singura opţiune terapeutică eficientă în ciroza hepatică

decompensată este reprezentată de:
a. Paracenteză
b. Oprirea sângerărilor variceale prin scleroterapie / banding
c. Dializa hepatică
d. Transplantul hepatic
e. Administrarea de propranolol
227. Următoarele caracteristici ale crizelor epileptice sunt adevărate, cu B

‘
excepţia:
a. criza epileptica este un episod brusc şi stereotip
b. criza epileptica este sinonimă cu epilepsia
c. aspectul clinic al crizelor epileptice depinde de gradul de maturare a

SNC
d. spectrul manifestărilor clinice ale crizelor epileptice este variat
e. crizele epileptice pot afecta copiii de toate vârstele
228. Factorii antenatali implicaţi în etiologia crizelor epileptice sunt b

următorii, cu excepţia:
a. malformaţiile cortexului cerebral
b. encefalopatia hipoxic-ischemică
c. sindrom TORCH
d. factori metabolici şi toxici
e. accidente vasculare intrauterine
229. Care din următoarele afirmaţii privind crizele parţiale simple sunt e
corecte:
a. semiologie motorie
b. simptome somato-senzoriale sau senzoriale speciale
c. simptome vegetative
d. simptome psihice
230. Care din următoarele afirmaţii privind epilepsia absenţă a copilului a

este corectă:
a. incidenta maxima între 6-7 ani, frecvent la sexul feminin cu crize tip
absenţe tipice (câteva sute/zi)
b. crizele nu survin spontan, sunt declanşate numai de hiperpnee şi

stimulare luminoasă intermitentă
c. crizele sunt cauzate de malformaţii cerebrale structurale majore
d. asocierea cu crize generalizate tonico-clonice (GTC) şi crize

mioclonice este frecventă
e. prognosticul este variabil, răspunsul la medicaţia antiepileptică fiind

parţial
231. Următorii factori sunt factori de risc antenatali ai paraliziei cerebrale, d
cu excepţia:
a. malformatii cerebrale structurale

b. infectii intrauterine
c. anomalii cromozomiale
d. traumatism cranio-cerebral obstetrical
e. malnutritia intrauterina
232. Care din următoarele afirmaţii privind tetraplegia spastică nu este d

adevărată:
a. tetraplegia spastică este forma cea mai severă de paralizie cerebrală,
fiind afectate toate cele patru membre
b. mersul, chiar şi cu sprijin, nu este dobândit datorită problemelor de
echilibru şi a bazei de sprijin foarte restrânse.
c. la copiii cu tetraplegie spastică gravă coexistă aproape constant şi
pentru mult timp probleme de masticaţie şi deglutiţie legate de
controlul insuficient al capului.
d. complicaţii ortopedice în particular luxaţia de şold, deformarea
picioarelor şi scolioză nu influenteaza prognosticul functional al
tetraplegiei spastice
e. strabismul şi atrofia optică sunt frecvente în tetraplegia spastică şi de
asemenea microcefalia, retardul mental sever şi problemele de limbaj.
233. Care din următoarele afirmaţii privind diplegia spastică nu este b

adevărată:
a. diplegia spastică se caracterizează clinic prin predominanţa
afecţiunii la membrele inferioare
b. în toate cazurile de diplegie spastică ortostaţiunea rămâne
dependentă de spijinul fix în membrele superioare sau nu este posibilă
c. problemele ortopedice asociate pot fi severe şi necesită intervenţii
chirurgicale dificile
d.afectarea oftalmologică constantă în diplegia spastică este strabismul
convergent
e. epilepsie şi retard mental sunt frecvent asociate tabloului clinic în
formele severe de diplegie spastică.
234. Următorii indici sunt indici de hipotonie cerebrală, cu excepţia: e
a. disfuncţii cerebrale (alterarea stării de conştienţă/convulsii)
b. dismorfisme, malformaţii la nivelul altor organe
c. poziţie „în foarfece” ale membrelor inferioare în timpul suspendării

verticale
d. reflexe posturale prezente
e. reflexe osteo-tendinoase absente
235. Care afir aţie privi d explorările para li i e î hiperte siu ea b

i tra ere rală u este ore tă:
a. examenul fundului de ochi obligatoriu în caz de suspiciune de
hiperte siu e i tra ere rală
. radiografia ra ia ă arată i presiu i digitate a ăror u i ă
preze ţă i di ă hiperte siu ea i tra ere rală
c. CT-s a arată hipode sitate ere rală difuză u ştergerea
difere ţelor di tre su sta ţa al ă şi e uşie, pre u şi ve tri uli
ere rali i i u ister a azală i ă.
d. pu ţia lo ară PL este i di ată î situaţia î are etiologia HIC
este e u os ută
e. î hiperte siu ea i tra ere rală EEG poate fi utilă â d arată
des ăr ări fo ale e i di ă sediul leziu ii.
236. Rolul fiziologic al calcitriolului este, cu excepţia: c
a. Creşte absorbţia activă a calciului în duoden şi jejun

b. Stimulează absorbţia intestinală a fosforului
c. Inhibă reabsorbţia osoasă
d. Creşte reabsorbţia tubulară a calciului la nivel renal
e. Stimulează reabsorbţia osoasă cu eliberarea de calciu şi fosfor din
os către mediul extracelular
237. Consecinţele carenţei în vitamina D sunt, cu excepţia: c
a. Fenomenul principal constă în diminuarea absorbţiei

intestinale a calciului
b. Apare un deficit de mineralizare osoasă ce afectează întreg
scheletul
c. Carenţa în calciu şi vitamina D inhibă parathormonul
d. Reducerea calciului circulant stimulează glanda paratiroidă
cu secreţie crescută de parathormon
e. Hiperparatiroidismul secundar restabileşte calcemia prin
diminuarea reabsorbţiei tubulare a fosforului şi prin
reabsorbţia osoasă a calciului ce contribuie la accentuarea
demineralizării scheletului
238. Care sunt toate consecințele afectǎrii sintezei unei enzime normale pe c
una dintre cǎile metabolismului intermediar?
a.defect de sintezǎ ‫ތ‬n aval de blocul enzimatic al produșilor

indispensabili de sintezǎ;
b.‫ތ‬ntreruperea unei cǎi energetice indispensabile homeostaziei

organismului;
c. defect de sintezǎ ‫ތ‬n aval de blocul enzimatic al produșilor

indispensabili de sintezǎ, ‫ތ‬ntreruperea unei cǎi energetice
indispensabile homeostaziei organismului și acumularea ‫ތ‬n amonte de
blocul enzimatic a unuia sau mai multor produși toxici;
d.acumularea ‫ތ‬n amonte de blocul enzimatic a unor produși toxici;
e. nici una dintre ele.

239. Bolile de metabolism pot mima urmǎtoarele urgențe neonatale: b
a. asfixie, sepsis și miocardopatie;
b. sepsis, asfixie, insuficiențǎ hepaticǎ, miocardopatie, hipertensiune

pulmonarǎ persistentǎ, obstrucția tractului gastro-intestinal și suferința
catastroficǎ a SNC;
c. insuficiențǎ hepaticǎ, miocardopatie, hipertensiune pulmonarǎ

persistentǎ, și suferința catastroficǎ a SNC;
d. sepsis, insuficiențǎ hepaticǎ, miocardopatie, hipertensiune

pulmonarǎ persistentǎ, obstrucția tractului gastro-intestinal;
e .asfixie, insuficiențǎ hepaticǎ, hipertensiune pulmonarǎ persistentǎ și

suferința catastroficǎ a SNC.
240. ‫ދ‬n diabetul zaharat tip I la copil, aportul caloric zilnic trebuie asigurat a
astfel:
a.50-55% glucide, sub 30% lipide și 15-20% proteine;
b.30% glucide, 30% lipide și 40% proteine;
c.25% glucide, 50% lipide și 25% proteine;
d.50% glucide, 15-20% lipide și 30% proteine;
e.20% glucide, 50% lipide și 30% proteine.
241. Complicațiile acute ale diabetului zaharat la copil sunt: e
a.dislipidemiile;
b.hipoglicemia, cetoza diabeticǎ și retinopatia diabeticǎ;
c.hiperglicemia și cetoza diabeticǎ;
d.limitarea mobilitǎții articulare, complicațiile nutriționale și

hiperglicemia;
e.hipoglicemia, hiperglicemia și cetoza diabeticǎ.
242. Cetoacidoza diabetică se caracterizează prin urmatoarele afirmaţii: a
a. glicemie mai mare de 120 mg/dl, glicozurie, cetoză, acidoză

metabolică
b. glicemie sub 40 mg/dl, glicozurie, cetoză, acidoză metabolică
c. glicemie peste 100 mg/dl, glicozurie, cetoză, acidoză
metabolică
d. glicemie peste 120 mg/dl, absenţa glicozuriei, cetoză, acidoză
metabolică
e. glicemie peste 120 mg/dl, absenţa glicozuriei, absenţa
cetozei, acidoză metabolică
243. IRA parenchimatoasa (intrinseca) poate apare in: b
a.diabetul insipid nefrogenic
b.intoxicatiile medicamentoase(aminoglicozide, substante de contrast,

AINS,acetaminophen)
c.pierderi in spatial III (sepsis)
d.pierderi renale de sare
e.insuficienta cardiaca congestiva
244. IRA parenchimatoasa/ intrinseca poate fi sugerata de urmatoarele a

modificari in examenul de urina:
a.proteinuria ,dar si hematuria
b.prezenta urobilinogenului
c.osmolaritate peste 500mOsm/ml
d.oxalate de calciu
e.densitate urinara sub 1020

245. Indicatiile hemodializei in IRA sunt: c
a. HTA reversibila sub tratament
b. cardiopatia ischemica
c. edem pulmonar acut
d. tulburari digestive usoare
e. anemia severa
246. Factorii de gravitate din IRA sunt: c
a.convulsiile reversibile sub tratamentul clasic
b.hipertensiunea arteriala
c.instabilitatea hemodinamica si nevoia de dializa
d.retentie azotata timp de 3 zile
e.trombocitopenia
247. Factorii de progresie a bolilor renale cronice spre IRC sunt: e

a.Hiperfiltrarea glomerulara de diferite cauze
b.Excesul de proteine din dieta
c.Hiperlipidemia
d.Prezenta de factori proinflamatori in spatiul mezangial
glomerular
e.Toate de mai sus
248. Copiii cu IRC inregistreaza un deficit de crestere staturala cu atat mai e

important cu cat debutul afectiunii este la o varsta mai mica. Factorii
ce perturba o crestere staturala normala la copilul uremic sunt
urmatorii, cu exceptia:
a. Sindromul de malnutritie
b. Tulburari ale metabolismului hidroelectrolitic
c. Acidoza metabolica, osteodistrofia renala
d. Deficiente hormonale (axa STH-IGF1)
e. Obiceiuri alimentare
249. In cadrul osteodistrofiei renale, leziunile osoase cu turnover inalt sunt b

produse de urmatorii factori, cu exceptia:
a.Retentia de fosfor prin incapacitatea rinichiului de a-l excreta
b.Aportul excesiv de Na in dieta
c.Alterarea metabolismului vitaminei D
d.Rezistenta osului la actiunea PTH
e.Alterarea receptorului sensibil la calciu
250. Care este cea mai rara dintre manifestarile clinice ale osteodistrofiei e
renale la copil:
a.Retard statural
b.Dureri osoase si epifizioliza (clivarea epifizelor)
c.Deformari scheletice
d.Miopatia
e.Calcificari extrascheletice
251. Factorii de risc cardiovascular non-traditionali intalniti la copilul a

uremic sunt, cu exceptia:
a) diabetul zaharat
b) anemia
c) hipoalbuminemia
d) supraincarcarea volemica
e) inflamatia cronica
252. Investigaţia imagistică prin care se identifică refluxul vezicoureteral c

(RVU) este:
a. ecografia renovezicală
b. urografia intravenoasă
c. uretrocistografia micţională
d. radiografia abdominală pe gol
e.radiografie toraco-abdominala
253. Nefropatia de reflux poate conduce în timp la: a
a. hipertensiune arterială
b. pielonefrită acută
c. litiază renală
d. esofagită de reflux
e. neoplasm
254. Principalul obiectiv al tratamentului refluxului vezico-ureteral constă b

în:
a. corectarea chirurgicală a refluxului
b. prevenirea ITU şi a cicatricilor renale
c. combaterea disuriei
d. combaterea durerilor lombare
e. toate cele de mai sus
255. Antibioticele cel mai frecvent utilizate parenteral în ITU la copil sunt: a
a. cefalosporinele de generaţia II şi III
b. aminoglicozidele
c. cloramfenicolul
d. biseptolul
e. penicilina
256. Leucocituria fără ITU poate fi întâlnită în următoarele situaţii, cu d

excepţia:
a. deshidratare
b. vaginite
c. litiaza renala
d. refluxul gastro-esofagian
e.insuficienta hepatica
257. Una dintre cauzele cele mai frecvente ale insuficienţei renale terminale c
la copilul cu varsta peste 8-12 ani este:
a. pielonefrita acută
b. glomerulonefrita membranoasă
c. glomerulonefrita cronică
d. litiaza renală
258. Investigaţia imagistică renourinară se recomandă pentru următoarele b

categorii de pacienţi, cu excepţia:
a. toţi copiii sub 5 ani cu ITU
b. fetiţele mai mari de 10 ani cu ITU
c. cazurile de ITU recurentă
d. nou născuţii cu ITU
259. Febra inexplicabilă la un copil cu vârsta 0-2 ani ridică suspiciunea b

majoră de:
a. glomerulonefrita acută
b. ITU
c. litiaza renală
d. reflux vezicoureteral
260. În bacteriuria asimptomatică majoritatea autorilor recomandă: d
a. tratament antibiotic 3 zile
b. tratament antibiotic 5 zile
c. tratament antibiotic 7 zile
d. abţinerea de la tratament
e. tratament simptomatic
261. Sindromul nefrotic secundar se regaseste in urmatoarele boli , cu a

exceptia:
a.Glomerulonefrita cronica membrano-proliferativa cu
depuneri de IgA
b.Lupus eritematos sistemic
c.Hepatita virala B
d.Sifilis congenital
e.Amiloidoza
262. Punctia biopsie renala se indica in sindromul nefrotic inaintea inceperii c

tratamentului in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. hematurie macroscopica initiala fara infectie
b. HTA + hematurie microscopica persistenta + complement scazut
c. varsta de debut peste 12 luni
d. insuficienta renala neatribuita hipovolemiei
e. debut intre 6-12 luni
263. Schema terapeutica in sindromul nefrotic cu leziuni minime include a

Prednison in doza de:
a. 60mg/m2/zi
b. 2mg/m2/zi
c. minim 60mg/zi
d. 0,25mg/kg/zi
e. 1mg/kg/zi
264. Tratamentul adjuvant antiproteinuric din sindromul nefrotic include: d

a. diuretice de ansa
b. diuretice tiazidice
c. albumina umana 20%
d. inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei
e. dipiridamol
265. Diagnosticul diferential al GNA poststreptococice se face cu c

urmatoarele entitati, cu exceptia:
a. Nefrita din cadrul Purpurei Henoch-Schonlein
b. Nefrita cu Ig A (Boala Berger)
c. Pielonefrita acuta cu E.coli
d. Exacerbarea unei glomerulonefrite cronice
e. Boala membranelor bazale glomerulare subtiri
266. Tratamentul GNA poststreptococice consta in urmatoarele atitudini e

terapeutice:
a. tratament antibiotic cu spectru larg
b. aport hidric crescut
c. diuretice in doza maxima
d. hemodializa se va initia din momentul diagnosticului
e. tratamentul HTA si al encefalopatiei hipertensive
267. Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acuta procentul de b

blasti la nivel medular trebuie sa fi cel putin:
a: 10%
b: 25%
c: 30%
d: 45%
e: 50%
268. Formele histologice de limfom Hodgkin sunt urmatoarele, cu c

exceptia:
a: scleroza nodulara
b: predominenta limfocitara
c: mielodisplazica
d: celularitate mixta
e: depletie limfocitara
269. Reactii leucemoide pot fi observate in diferite afectiuni, cu exceptia: b

a: septicemii bacteriene
b: diabet zaharat
c: mononucleoza infectioasa
d: boli granulomatoase
e: hemoliza acuta
270. Care din urmatoarele malignitati nu apartine categoriei tumorilor cu e

celule mici, rotunde, albastre ?
a: rabdomiosarcomul
b: limfom malign non-hodgkin
c: neuroblastom
d: retinoblastom
e: nefroblastom
271. Cromozomul Philadelphia este caracteristic în : d

a: policitemia vera
b: siclemia
c: sindrom Down
d: leucemia mieloida cronica tip adult
e: limfom limfoblastic
272. La analiza morfologica si citochimica a aspiratului medular in e

leucemia acuta limfoblastica nu intalnim :
a: limfoblasti
b: hiatus leucemic
c: hipoplazia seriei eritrocitare
d: megacariopoeza hipoplazica
e: mieloperoxidaza pozitiva
273. In forma severa de hemofilie A nivelul seric al F VIII este de: a
a. sub 1%
b. 1 – 3%
c. 3 – 5%
d. 5 – 30%
e. peste 30%
274. In algoritmul diagnosticului diferential al hemofiliei intra,cu exceptia: d
a. sindromul hemoragic al nou-nascutului
b. coagulopatia de consum
c. parahemofilia
d. purpura trombocitopenica
e. bolile hepatice in faza avansata
275. La pacientii hemofilici la care se evidentiaza lipsa raspunsului la a

tratamentul substitutiv cu factor antihemofilic se suspicioneaza:
a. aparitia inhibitorilor
b. diagnostic incorect de hemofilie
c. tulburare de absorbtie a factorului antihemofilic
d. defect de tehnica a administrarii factorului antihemofilic
e. asocierea altei patologii de hemostaza
276. Examinarea care ajută la evaluarea rezervelor tisulare de fier este: b
a: electroforeza proteinelor
b: feritinemia
c: sideremia
d: haptoglobina
e: bilirubina
277. Explorarea fundamentală care stabileste caracterul regenerativ sau c

aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare este:
a: haptoglobina
b: feritinemia
c: numărul de reticulocite
d: testul Coombs
e: sideremia
278. Care din următoarele afirmatii este adevărata în cazul unei anemii de a
origine centrală?
a: reticulocite < 150.000/mmc

b: reticulocite > 150.000/mmc
c: anemie regenerativă
d: anemie macrocitara
e: nu necesita mielogramă pentru precizarea diagnosticului
279. Cauzele anemiei hemolitice autoimune secundare sunt, cu exceptia: b
a: mononucleoza
b: faringita streptococica
c: varicela
d: tratamentul cu penicilina
e: colita ulceroasa
280. Manifestarile clinice in sferocitoza ereditara sunt, cu exceptia: c
a: urini hipercrome
b: paloare
c: scaune acolice
d: scaune hipercrome
e: icter sclero-tegumentar
281. Tratamentul beta-thalasemiei include, cu exceptia: b
a: transfuzii de masa eritrocitara
b: factor de crestere granulocitar
c: suplimentare cu Acid folic
d: vaccinare antihemofilus
e: Eritropoietina
282. Pacienta A. G. in varsta de 5 ani, se prezinta cu paloare, pneumonie c

lobara dreapta, spasmofilie manifesta si se deceleaza anemia
hipocroma, cu feritina normala, sideremia scazuta, CTF scazut, CST
normal, sideroblasti scazuti; care este diagnosticul corect:
a: anemie feripriva
b: alfa-thalasemie
c: anemie inflamatorie
d: anemie sideroblastica
e: atransferinemie congenitala
283. Deshidratarea extracelulara se manifesta prin : c
a. Febra
b. Sete
c. Oligurie
d. Uscaciunea mucoaselor
e. Convulsii
284. Diareea apare in : e
a. Hipertiroidism
b. Fibroza chistica
c. Boala celiaca
d. Boala Crohn
e. Toate de mai sus

285. In dizenterie : d
a. Pacientul este afebril
b. Diagnosticul etiologic este stabilit prin testul Rotazyme
c. Complicatia cea mai frecventa este meningita
d. Scaunele sunt mucopiosangvinolente
e.Durerile abdominale lipsesc
286. Cauze neinfectioase de diaree sunt urmatoarele, cu exceptia: c
a. Administrarea de preparate de fier
b. Deficitul de zinc
c. Deficitul de cupru
d. Intoleranta la sucroza
e. Intoleranta la proteinele laptelui de vaca
287. Mucoviscidoza este o afecţiune: a

a) monogenică cu transmisie AR
b) monogenică cu transmisie AD
c) anomalia primară este situată pe crs 17
d) anomalia primară este situată pe crs 13
288. Ma ifestări ai puţi fre ve te î APLV: d
a) vărsături
b) diaree
c) s ădere po derală
d) hemoragii intestinale oculte
e) o stipaţie
289. Ma ifestări fre ve te î APLV: d
a) o stipaţie
b) hemoragii intestinale oculte
c) e teropatie exudativă
d) vărsături, diaree, oli i
e) i i u răspu s ore t
290. Ma ifestările respiratorii di APLV su t ur ătoarele, u o ex epţie: d
a) ri ită alergi ă
b) bro şită alergi ă
c) wheezing
d) purpură
291. Pri ipalul alerge protei di laptele de va ă este: d
a) cazeina
b) albumina
c) lactoferina
d) β-lactoglobulina
292. Dintre testele imunologice pt diagnosticarea bolii celiace, cea mai mare specificitate c
o are:
a. AGA Ig G
b. AGA Ig A
c. EMA Ig A
d. tTG Ig A
e. Nici un raspuns corect
293. Protocolul ESPGHAN de diagnosticare a bolii celiace impune efectuarea unui numar b
de:
a. 2 biopsii duodenale
b. 3 biopsii duodenale
c. 4 biopsii duodenale
d. 1 biopsie duodenala
e. 5 biopsii duodenale
294. Gradul de afectare histologica in boala celiaca corespunzatoare Marsh II este b
reprezentata de:
a. mucoasa normala
b. leziune hiperplastica
c. leziune distructiva
d. leziune infiltrativa
e. atrofie vilozitara totala
295. In APLV se folosesc urmatoarele formule de lapte, cu exceptia: c
a. formule partial hidrolizate
b. formule extensiv hidrolizate
c. formule AR
d. formule de aminoacizi
e. formule extensiv hidrolizate de cazeina
296. Prevalenta alergiei la proteinele laptelui de vaca este estimata la: c
a. 3%
b. 15%
c. 1-8%
d. 10%
e. 0,5%
297. Formulele de lapte recomandate in APLV sunt: e
a. Formule hipoalergenice
b. Formule diluate de lapte
c. Formule pe baza de soia
d. Preparate delactozate
e. Formule extensiv hidrolizate: Alfare, Althera, Aptamil
Pepti
298. Care dintre formulele de lapte utilizate in APLV sunt pe baza de aminoacizi e
a) Althera
b) Aptamil Pepti
c) Humana SL
d) Novalac HA
e) Neocate
299. Metodele indirecte de diagnostic a infecţiei cu Helicobacter pylori d
sunt:

b) examenul histopatologic
c) cultura
300. Ulcerul cu Helicobacter pylori se tratează: d
a) doar cu antibiotice
b) doar cu inhibitori de pompă protonică (IPP)
c) doar cu antiacide
d) cu tripla terapie (2 antibiotice + IPP) o saptamana, apoi
IPP/antiacide
e) cu tripla terapie, 2 luni
PEDIATRIE
INTREBARI CU GRAD DE DIFICULTATE PESTE MEDIE
301. Referitor la intoxicatiile cu barbiturice, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu e

exceptia :
a. Evolutia comei este “in doi timpi”
b. Tabloul clinic variaza in functie de tipul de barbituric si de doza
ingerata
c. In intoxicatia barbiturica grava uneori apare rabdomioliza
d. Eliminarea barbituricelor se face in principal pe cale renala
e. Antidotul specific este flumazenilul
302. Care afirmatie referitoare la intoxicatiile acute cu ciuperci necomestibile este b
corecta ?
a. Intoxicatiile cu Amanita phalloides au prognostic foarte bun
b. Aparitia simptomelor dupa 6 ore de la ingestie semnifica un
prognostic rezervat
c. Sindromul resinoidian apare dupa o perioada de incubatie de 48
de ore
d. Sindromul giromitrian debuteaza dupa o perioada de incubatie
de 1 ora
e. Sub actiunea amanitinelor primele leziuni apar la nivelul
cordului
303. Principalele inotropice pozitive utilizate in insuficienta cardiaca la copil sunt d
urmatoarele, cu exceptia :
a. Digitalicele
b. Aminele simpatomimetice
c. Inhibitorii fosfodiesterazei III
d. Blocantii canalelor de calciu
e. Glucagonul
304. Administrarea peste 3-4 zile consecutiv a diureticelor de ansa poate duce la: c
a. Hipernatremie
b. Hipercalcemie
c. Hipopotasemie
d. Hiperpotasemie
e. Hipermagneziemie
305. Urmatoarele afirmatii despre TPSV sunt adevarate, cu exceptia : e
a. Este o tulburare de ritm nonsinusal rapid, sustinut
b. Este cea mai frecventa aritmie intilnita la copil
c. Poate fi generata prin mecanism ectopic
d. Poate fi generata prin mecanism de reintrare
e. Accesele cedeaza treptat, dupa combaterea anxietatii
306. Identificati afirmatia adevarata referitoare la TPSV: b
a. Este o aritmie rar intilnita la copil
b. Criza debuteaza si se sfirseste brusc
c. Nu impune o conduita medicala deosebita
d. Este generata numai prin mecanism de reintrare
e. Survine numai pe cord malformat
307. In tratamentul formelor de reumatism articular acut (RAA) corticoizii sunt indicati b
in:
a. Forma articulara
b. Forma cu cardita severa
c. In absenta afectarilor valvulare
d. Forma cu coree
e. Toate formele enuntate.
308. Urmatoarele variante sunt corecte pentru profilaxia primara a RAA, cu exceptia : b
a. Penicilina G 50 000-100 000 ui/kg/zi timp de 10 zile
b. Gentamicina 8 mg/Kg/zi timp de 15 zile
c. Penicilina V 50 000- 100 000 ui/kg/zi timp de 7-10 zile
d. Benzatinpenicilina la 7-21-30 zile in functie de preparat
e. Macrolide timp de 10 zile
309. Tratamentul transpozitiei complete de vase mari cuprinde: d
a. Tratamentul alcalozei metabolice
b. Oxigenoterapie cu eficienta inalta
c. Switch-ul in structurile dreapta si stanga la nivel ventricular
(interventia Senning)
d. Administrarea de PGE1 pentru mentinerea deschisa a PCA
e. Switch-ul in structurile dreapta si stanga la nivel atrial
(interventia Rastelli)
310. Complicatiile tetralogiei Fallot sunt urmatoarele, cu exceptia: c
a. AVC prin tromboza sau embolii cerebrale
b. Endocardita infectioasa
c. Scaderea vascozitatii sanguine
d. Infectiile pulmonare cu piogeni
e. TBC pulmonara
311. Bolile care necesita mentinerea canalului arterial persistent pentru o circulatie a
pulmonara eficienta sunt:
a. Atrezia/hipoplazia arterei pulmonare cu SIV intact
b. Atrezia valvei tricuspide cu DSA
c. Atrezia/hipoplazia arterei pulmonare cu DSV
d. Transpozitia de vase mari corectata anatomic cu obstructia
tractului de ejectie a arterei pulmonare din VS
e. Nici un raspuns corect
312. HTA esentiala poate fi: e
a. Cu hiperreninemie – apare insotita de scaderea rezistentei
vasculare periferice
b. Cu hiperreninemie – raspunde la tratamentul cu diuretice si
blocante de calciu
c. Cu hiporeninenie - asociata cu hipovolemie; raspunde la
tratamentul cu IECA si diuretice
d. Cu activitate reninemica normala, ce nu necesita tratament
e. Cu hiperreninemie dominata de cresterea rezistentei vasculare
periferice, cu raspuns bun la administrarea de IECA
313. Clasificarea HTA cuprinde: e
a. Normal, peste percentila 90
b. HTA stadiu II – presiune arteriala peste percentila 95 + 5
mmHg
c. HTA stadiu I – presiune arteriala sub percentila 95 + 5 mmHg
d. Pretensiune – presiune arteriala intre percentilele 90-95 sau
tensiune arteriala peste 120/80 mmHg
e. HTA stadiu II – presiune arteriala peste percentila 99 +5 mm
Hg
314. Medicamentele remisive sau modificatoare de boală utilizate în tratamentul AJI a
formă gravă sunt:
a. Metotrexat, Sulfasalazina
b. corticosteroizii, sarurile de aur
c. Ketoprofen, codeina
d. Indometacin, Piroxicam
e. Nici unul din cele de mai sus.
315. Monitorizarea oftalmologică în AJI poliarticulară FR negativ se face: a
a. anual
b. la fiecare 6 luni timp de 10 ani de la diagnostic
c. la 3 luni pentru 2 ani, apoi la 6 luni
d. la 3 luni pentru 1 an, apoi la 6 luni
e. nu necesită monitorizare
316. Investigația imagistică în AJI se face prin: e
a. radiografie convențională
b. rezonanța magnetică nucleară și/sau tomografie computerizată
c. ecografie osteo-articulară
d. scintigrafie osteo-articulară
e. toate variantele sunt corecte
317. Tipul de respiratie si frecventa respiratorie la copil sunt in functie de varsta. e
Identificati afirmatia falsa dintre urmatoarele:
a. nou nascutul la termen are o respiratie de tip abdominal, cu
frecventa respiratorie de 40-45 respiratii/minut;
b. sugarul are o respiratie de tip toraco-abdominal, ritm regulat, cu
frecventa respiratorie de 30-35 respiratii/minut;
c. sugarul peste 6 luni are o respiratie spontana pe gura;
d. copilul cu varsta intre 2-5 ani are o frecventa respiratorie de 25-
30 respiratii/minut;
e. copilul cu varsta intre 5-10 ani are o frecventa respiratorie de 45
respiratii/minut.
318. In adenoidita cronica diagnosticul este precizat de urmatoarele semne d
a. Rinoreea este persistenta si purulenta
b. Nu exista hipoacuzie cronica
c. Evolutia este buna sub tratament cu antibiotice
d. Diagnosticul este precizat de rinoscopia posterioara si tuseul
zonei care evidentiaza hipertrofia tesutului limfatic
e. Prezenta adenopatiilor cervicale inferioare.
319. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate (pg.18)?-G d
a. diagnosticul de etmoidita acuta neexteriorizata se poate stabili
prin rinoscopie posterioara;
b. etmoidita acuta exteriorizata nu poate asocia chemozis;
c. etmoidita acuta nu se poate asocia cu sindrom meningean;
d. sugarul cu etmoidita acuta care asociaza celulita orbitara
necesita efectuarea punctiei lombare pentru excluderea
meningitei;
e. etmoidita acuta nu se asociaza cu complicatii neurologice ci
doar oftalmologice.
320. Sinuzita maxilara: c
a. se caracterizeaza prin persistenta tusei productive dupa 5-7 zile
de la o rinofaringita acuta;
b. diagnosticul pozitiv necesita efectuarea CT-ului sinusal;
c. rinoscopia posterioara este suficienta pentru stabilirea
diagnosticului pozitiv;
d. tratamentul de electie consta in administrarea de mfacrolide;
e. punctia sinusala este obligatorie.
321. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie seroasa este falsa? d
a. A. exudatul steril poate persista in urechea medie timp de 8
saptamani in 5% din cazuri;
b. B. exudatul steril poate persista in urechea medie timp de 12
saptamani in 5% din cazuri;
c. C. persistenta exudatului in urechea medie pana la 16 saptamani
de la episodul acut desemneaza otita medie cu exudat rezidual;
d. D. persistenta exudatului mai mult de 16 saptamani nu are risc
pentru otita colesteatomatoasa;
e. E. persistenta exudatului steril mai mult de 16 saptamani are un
risc major de hipoacuzie.
322. Tratamentul otitei medii acute fara exudat are urmatoarele optiuni terapeutice, cu e
exceptia:
a. Amoxicilina: 90 mg/Kgc/zi;
b. Augmentin 50-90 mg/Kgc/zi;
c. Cefuroxim axetil;
d. Claritromicina 15 mg/Kgc/zi;
e. Se remite doar cu terapie antiinflamatorie.
323. In otoantrita, antrotomia poate avea urmatoarele modalitati evolutive, cu exceptia: d
a. antrotomia se poate complica cu sindromul paloare-hipertermie,
care apare la interval de 6-12 ore postoperator;
b. patogenia sindromului paloare-hipertermie este probabil o
insuficienta suprarenala acuta;
c. vindecarea postantrotomie se realizeaza in 2-3 saptamani;
d. reaparitia febrei postantrotomie nu impune reinterventia
chirurgicala;
e. sub varsta de 1 an si jumatate antrotomia se realizeaza bilateral.
324. Criza de astm bronsic de gravitate medie la sugar si copilul mic este caracterizata c
de urmatorii parametri:
a. Frecvența respiratorie crescută cu mai puțin de 30%
b. Wheezing doar la sfârșitul expirului
c. SaO2 90-95%
d. PaCO2 > 40 mmHg
e. Cianoza tegumentara.
325. Trăsături indicatoare de gravitate ale starii de rău astmatic sunt: c
a. Dureaza cateva ore
b. Prezinta PEF1>80%
c. dispneea marcată, cianoza, bradicardia, balansul toraco-
abdominal, “linistea ascultatorie”, SaO2 (-) < 91%, PaCO2 > 45
mmHg
d. Dispnee de vorbire
e. Tiraj intercostal discret.
326. Tratamentul patogenic al bronhopneumoniei constă în: d
a. Gamaglobuline intravenoase
b. Combaterea febrei
c. Antibioterapie
d. Oxigenoterapie
e. Mucolitice
327. Virulența stafilococului auriu este cauzată de: d
a. Capsulă
b. Fimbrii
c. Perete celular
d. Enzime și toxine
e. Pili
328. Complicațiile toxice ale stafilocociei pleuro-pulmonare sunt: e
a. Endocardita
b. Abcesele cerebrale
c. Pneumomediastinul
d. Anemia hemolitică
e. Meningita
329. Dintre următoarele afirmații referitoare la bronșiolită, una este falsă: b
a. Bronşiolita este o inflamaţie acută infecţioasă a tractului
respirator inferior, care produce obstructie prin hipersecretie si
edem
b. In bronsiolita elementul patogenic esential este bronhospasmul
c. Frecvenţa este maximă la vârsta de 3 - 6 luni la copiii cu risc
crescut
d. În funcție de severitate, se descriu trei forme de boală: ușoară,
moderată, severă
e. Este cea mai frecventă cauză de spitalizare la copilul mic.
330. Spitalizarea unui sugar cu o afecțiune respiratorie este indicată în următoarele b
situaţii, cu excepția:
a. vârstă mică (sub 3 luni)
b. saturația oxigenului în aerul atmosferic de 96%
c. stare generală alterată
d. detresă respiratorie care împiedică aportul de lichide
e. patologie subiacentă (cardiopatie, imunodeficiență etc.)
331. Diagnosticul diferențial în bronșiolită se realizează cu următoarele entități, cu c
excepția:
a. Astmul bronsic la varsta mica
b. Sindromul de aspirație
c. Pneumonia francă lobară
d. Mucoviscidoza
e. Deficitul de alfa 1 antitripsină
332. Dintre următoarele semne clinice, unul nu apare în forma severă de bronșiolită: d
a. Geamăt expirator
b. Tiraj generalizat
c. Bătăi ale aripilor nazale
d. SO2 > 95%, cornaj, disfonie
e. Tulburări de perfuzie tisulară
333. Tratamentul suferintei hepato-biliare in mucoviscidoza se face cu: c
a. Hepatoprotectoare
b. Enzime pancreatice
c. Acid ursodeoxicolic
d. Drenaj extern
e. Tratament igieno-dietetic.
334. Complicatiile pulmonare in mucoviscidoza sunt urmatoarele, cu exceptia: e
a. Atelectazia
b. Pneumotoraxul
c. Aspergiloza
d. Hemoptizia
e. Aspiratia de corp strain
335. Complicatiile digestive in mucoviscidoza sunt urmatoarele, cu exceptia: e
a. Ileusul meconial
b. Sindromul de obstructie ileala joasa
c. Hemoragia digestiva superioara
d. Ciroza hepatica
e. Refluxul gastro-esofagian
336. Recomandarile nutritionale in mucoviscidoza includ: c
a. Dieta fara lipide
b. Dieta desodata
c. Suplimente de vitamine liposolubile, suplimentarea aportului
energetic, formule cu trigliceride cu lant mediu
d. Dieta delactozata
e. Suplimentarea de lichide.
337. Profilaxia mucoviscidozei se poate efectua prin urmatoarele masuri, cu exceptia: e
a. Depistarea heterozigotilor
b. Diagnosticul prenatal
c. Screening neonatal
d. Sfat genetic
e. Testari enzimatice
338. LES cuprinde una din urmatoarele manifestari cutanate definitorii: b
a. Calcificarile subcutanate sunt patognomonice
b. Rash-ul malar este simetric
c. Eritemul periunghial este caracteristic bolii
d. Livedo reticularis este asociat cu prezenţa ANA
e. Livedo reticularis este asociat cu prezenţa celulelor lupice
339. Anticorpii antifosfolipidici se corelează cu următoarele, cu excepţia : e
a. Teste fals pozitive pentru lues
b. Tromboză arterială recurentă
c. Tromboză venoasă recurentă
d. Embolie
e. Hipotensiune arterială
340. Afectarea musculară din cadrul LES nu se caracterizeaza prin: b
a. Mialgiile apar frecvent pe musculatura proximală
b. Mialgiile apar frecvent pe musculatura distală
c. Miozita se asociază cu afectarea viscerala
d. Miastenia gravis apare rar
e. Miozita se asociază cu vasculita sistemică
341. Criteriile clinico-histologice pentru diagnosticul de purpură Henoch-Schonlein c
includ următoarele:
a. Purpură cutanată, dureri abdominale, debut la vârsta de sugar,
imunodeficiență dovedită, infiltrat eozinofilic;
b. Durere abdominală, prezența infiltratului inflamator cu PMN în
peretele vascular;
c. Purpură cutanată, prezența infiltratului inflamator cu PMN în
peretele vascular, dureri abdominale, debut < 20 de ani de
vârstă;
d. Simptomatologie digestivă (grețuri, vărsături, diaree) și purpură
cutanată, infiltrat histiocitar;
e. Nici o variantă din cele de mai sus.
342. Evoluția naturală a purpurei Henoch-Schonlein este: c
a. Cu sechele în majoritatea cazurilor;
b. Nu există vindecare deplină;
c. Autolimitată, aproximativ 1 an, cu recăderi și remisiuni ale
bolii;
d. Urmată de complicații infecțioase severe;
e. Nici o variantă de mai sus nu este corectă.
343. Medicaţia antivirală utilizată pentru tratamentul hepatitelor cronice virale la copii d
include următoarele, cu excepţia:
a. Interferon pegylat
b. Lamivudină
c. Entecavir
d. Hepatoprotectoare
e. Interferon alfa 2a sau 2b
344. Pacienta GD, în vârstă de 13 ani, cunoscută cu hepatită cronică cu VHB de 6 ani, e
prezintă la internarea actuală citoliză x 4 VN, ADN VHB = 2 050 000 copii / ml,
Ag HBs pozitiv, Ag HBe pozitiv, Ac anti HBe negativi. Pentru iniţierea
tratamentului antiviral este necesară cuantificarea activitatii intense a bolii.
Dintre următoarele metode de apreciere a activitatii si fibrozei, alegeţi-o pe cea
mai putin invaziva si elocventa pentru aplicarea la vârstă pediatrică, din punctul
dumneavoastră de vedere:
a. Puncţia biopsie hepatică
b. CT
c. RMN
d. Ecografie abdominală
e. FibroScan / ActiTest.
345. Hepatopatia metabolica poate avea urmatoarele etiologii, cu excepţia: b
a. Deficitul de alfa 1 antitripsină
b. Virusul hepatitic C
c. Boala Wilson
d. Mucoviscidoza
e. Galactozemia
346. Etiologiile toxice ale hepatitelor cronice la copil implică: d
a. Excesul vitaminic
b. Antiinflamatoriile nonsteroidiene
c. Boala Wilson
d. Tuberculostaticele
e. Galactozemia
347. Manifestările extrahepatice ale hepatitelor cronice pot fi, cu excepţia: e
a. cutanate
b. pulmonare
c. renale
d. articulare
e. cardiace
348. Evaluarea complexă a bolii hepatice in stadiu avansat implică aprecierea c
următoarelor, cu excepția:
a. Sindromului hematologic
b. Sindroamelor funcţionale hepatice
c. Evaluare ORL
d. Evaluare imagistică hepatică
e. Serologiei virale
349. Care din următoarele afirmaţii privind crizele mioclonice este corectă: b
a. contracţii musculare ritmice, bilaterale, adesea asimetrice cu
durată variabilă
b. secuse musculare masive, scurte, bilaterale a membrelor şi
trunchiului
c. sunt întotdeauna însoţite de pierderea stării de conştienţă
d. sunt întâlnite numai în perioada neonatală şi de sugar
e. nu sunt însoţite de modificări EEG
350. Care din următoarele afirmaţii privind spasmele epileptice este corectă: e
a. sunt contracţii musculare masive şi globale cu predominanţă
axială, neaşteptate, în general bilaterale şi simetrice ale
muşchilor gâtului, trunchiului şi extremităţilor
b. pot fi în flexie sau extensie
c. sunt în general pluricotidiene şi adesea se reunesc în salve ce
apar la trezire sau la adormire
d. sunt întâlnite în sindromul West, encefalopatia mioclonică
neonatală, SLG
351. Care afirmaţi cu privire la caracteristicile electro-clinice ale sindromul Lennox- e
Gastaut nu este corectă:
a. este o encefalopatie epileptică dependentă de vârstă cu debut
între 2-7 ani
b. se caracterizează prin crize tonice, atone, absenţe atipice
c. EEG în veghe evidenţiază descărcări de vârfuri-unde lente
difuze de 1-2,5 c/s
d. asociază întârziere mintală, tulburări de comportament şi/sau
personalitate
e. prognosticul este favorabil, crizele fiind controlate uşor de
medicaţia antiepileptică
352. Care din următoarele informaţii privind epilepsia mioclonică juvenilă este corectă: d
a. debutează între 13-15 ani, fiind mai frecventă la sexul feminin
b. tabloul clinic este dominat de crize tip absenţă şi crize
generalizate tonico-clonice şi rar de crize mioclonice
c. crizele apar frecvent după privare de somn, traumatisme cranio-
cerebrale şi consum de alcool şi ciocolată
d. se caracterizează printr-o mare farmacodependenţă
e. răspunde scăzut la medicaţia antiepileptică
353. Care afirmaţie privind paralizia cerebrală nu este adevărată: c

a. paralizia cerebrală reprezintă un grup de afecţiuni permanente
ale dezvoltării mişcării şi posturii, care determină limitarea
activităţii
b. paralizia cerebrală este cauzată de tulburări nonprogresive ce
apar la nivelul creierului fătului sau sugarului aflat în dezvoltare
c. paralizia cerebrală înglobează manifestări clinice complexe
caracterizate prin: deficit neurologic (spasticitate, ataxie,
diskinezie), debut înainte de sfârşitul perioadei neonatale şi
progresivitate
d. în paralizia cerebrală disfuncţia motorie este permanentă şi nu
tranzitorie
e. paralizia cerebrală este considerată cea mai frecventă
dizabilitate ,,fizică” a copilăriei care afectează sever dezvoltarea
copilului
354. Dupǎ tipul de debut, bolile metabolice se clasificǎ ȋn: e
a. 2 grupe:debut ȋn perioada neonatalǎ și debut ȋn adolescențǎ;
b. 2 grupe: debut neonatal și cu debut insidios ȋn perioada de sugar
sau ȋn copilǎrie;
c. 2 grupe: 3 grupe: debut insidios ȋn perioada de sugar sau ȋn
copilǎrie și debut tardiv ȋn copilǎrie, adolescențǎ sau la adult;
d. 3 grupe: debut ȋn perioada copilǎriei și debut ȋn perioada de
adult;
e. 3 grupe: debut neonatal, debut insidios ȋn perioada de sugar sau
ȋn copilǎrie și debut tardiv ȋn copilǎrie, adolescențǎ sau la adult;
355. Identificati elementele componente ale trepiedului terapeutic in DZ la copil: c
a. Educatia medicala, exercitiul fizic, autocontrolul glicemiei si cel
urinar
b. Insulinoterapia, alimentatia (dieta), educatia medicala
c. Insulinoterapia, alimentatia (dieta), exercitiul fizic
d. Autocontrolul glicemiei, autocontrolul urinar, insulinoterapia
e. Alimentatia (dieta), exercitiul fizic, autocontrolul glicemiei si
cel urinar
356. Caracteristici definitorii pentru diabetul zaharat sunt urmatoarele, cu exceptia: e
a. Hiperglicemia
b. Glicozuria
c. Cetoza
d. Cetonemia / cetonuria
e. Alcaloza metabolica
357. In osteodistrofia renala cu turnover scazut (boala adinamica sau osteomalacie) se e
produc urmatoarele, cu exceptia:
a. Activitatea scazuta a osteoblastilor cu scaderea producerii osului
b. PTH seric scazut
c. Fosfataza alcalina serica scazuta
d. Episoade de hipercalcemie
e. Toate de mai sus
358. Indicaţia primară pentru chirurgia antireflux in refluxul vezico-ureteral este: d
a. gradul mare de reflux vezico-ureteral
b. hematuria macroscopică
c. litiaza vezicală
d. infectii de tract urinar (ITU) necontrolate sub profilaxia
antibiotică
e. Nici una din cele de mai sus
359. Complicatiile sindromului nefrotic la copil includ urmatoarele, cu exceptia: c
a. crize de tetanie hipocalcemica
b. anemie microcitara, hipocroma, rezistenta la terapia martiala
c. sangerari masive prin pierderi de antitrombina III
d. malnutritie protein-calorica
e. peritonita primitiva
360. Anomalia citogenetica cu prognostic nefavorabil in leucemiile acute este: c
a. t(8;21)
b. t(15;17)
c. t(9;22)
d. inv.16
e. t(16;16)
361. Caracterizeaza stadiul IV din clasificarea Murphy a limfoamelor maligne non- b
hodgkin:
a. afectare viscerala
b. afectare medulara și/sau SNC
c. un singur teritoriu ganglionar afectat
d. cel putin doua teritorii ganglionare afectate de aceeasi parte a
diafragmei
e. afectare ganglionara supra si sub-diafragmatica
362. Limfoamele maligne Hodgkin in stadiul II, conform clasificarii Ann Arbor, b
prezinta:
a. un singur teritoriu ganglionar afectat
b. cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte a diafragmei
c. afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica
d. afectare viscerala (hepatica, pulmonara)
e. afectare medulara
363. Pacientul D. E., in varsta de 15 ani, cu G=50 kg, diagnosticat cu hemofilie A b
severa se prezinta la spital cu hematom gingival post-extractie dentara si va primi
urmatoarea schema de tratament:
a. vitamina K 1 f/zi
b. F VIII 1.000UI/2 prize/zi
c. F VIII 1.000UIx2/zi
d. Calciu gluconic 1 f/zi, intramuscular
e. Prednison 50 mg/zi, asociat cu Omeprazol 40 mg/zi
364. In rehidratarea endovenoasa prin schema Thieffry in deshidratarea severa se d

utilizeaza in primele 4 ore urmatoarele, cu exceptia:
a. Dextran 70% – 10 ml/kgc
b. NaHCO3 14‰ sol. izotona – 15 ml/kgc
c. ser glucozat 5% + ser fiziologic 9‰ in parti egale – 15-20
ml/kgc
d. KCl
e. In etapa de rehidratare se administreaza jumatate din lichidele
pierdute
365. Rehidratarea orala in primele 4 ore presupune : e
a. In deshidratarea usoara Gesol 100 ml/kg
b. In deshidratarea grava Gesol 30-50 ml/kg + 10 ml/kg pentru
fiecare varsatura ulterioara
c. Gesol 1 ml/kg indifferent de greutatea copilului
d. Solutia Gesol se administreaza toata odata
e. In deshidratarea usoara Gesol 30-50 ml/kg + 10 ml/kg pentru
fiecare varsatura ulterioara
366. Deshidratarea hiponatremica se caracterizeaza prin urmatoarele perturbari ale b
metabolismelor hidroelectrolitic si acidobazic:
a. Creste presiunea osmotica din interstitiu
b. Sectorul extracelular este hipoton
c. Creste secretia de hormon antidiuretic
d. Apare hipervolemia
e. Apare acidoza respiratorie
367. In gastroenterita cu mecanism enteroinvaziv profund este caracteristica urmatoarea b
afirmatie:
a. Efectul se exercita prin enterotoxina
b. Exista bacteriemie sistemica cu posibile diseminari ulterioare
c. Febra este posibila
d. Starea generala este buna
e. Este insotita de varsaturi.
368. Fazele infecţiei cu VHB sunt următoarele: a
a. faza de imunotoleranţă, faza imunoactivă, faza non-replicativă
b. hepatită cronică, faza replicativă, faza de imunotoleranţă
c. faza imunoactivă, hepatită cronică, faza replicativă
d. faza de imunotoleranţă, faza replicativă
e. nici o variantă corectă
369. Faza de imunotoleranţă, minim activă, a infecţiei cu VHB, prezintă: e
a. AgHBs negativ, Ag HBe pozitiv, viremie inalta, transaminaze
crescute
b. AgHBs pozitiv, Ag HBe negativ, viremie inalta, transaminaze
crescute
c. AgHBs pozitiv, Ag HBe pozitiv, viremie inalta, transaminaze
normale
d. AgHBs negativ, Ag HBe negativ, viremie inalta, transaminaze
normale
e. AgHBs pozitiv, Ag HBe pozitiv, viremie inalta, transaminaze
normale
370. Stadializarea encefalopatiei portalhepatice cuprinde următoarele trepte: c
a. I-subicteric, II- coma propriuzisă, III-stupor, IV- coma iminentă
b. I-prodromal, II- stupor, III- coma iminentă, IV-coma
propriuzisă
c. I-prodromal, II-coma iminentă, III-stupor, IV-coma propriuzisă
d. I-icteric, II-coma propriuzisă, III-stupor, IV- coma iminentă
e. I-prodromal, II-coma iminentă, III-stupor, IV-coma propriuzisă
371. Diagnosticul serologic in boala celiaca implica: e
a. Anticorpi antigliadina
b. Anticorpi anti endomisium
c. Anticorpi anti transglutaminaza tisulara
d. Anticorpi anti transglutaminaza deamidata
e. Toate cele de mai sus
372. Boala celiacă are ca vârf de incidenţă: a
a. boala celiacă a copilului (9-18 luni)
b. boala celiacă a adolescentului (15-19 ani)
c. boala celiacă a copilului (9-18 ani)
d. boala celiacă a adultului (45-65 ani)
373. Clasificarea bolii celiace include: b
a. indivizi sănătoşi, forme silenţioase, forme latente, forme
manifeste
b. indivizi sănătoşi, forme latente, forme silenţioase, forme
manifeste
c. forme latente, forme silenţioase, forme manifeste, indivizi
sănătoşi
d. forme manifeste, forme silenţioase, forme latente, indivizi
sănătoşi
374. Tulpinile de Helicobacter pylori pot fi: d
a. Vac A pozitive, cancerigene
b. Cag A pozitive, ulcerogene
c. Vac A pozitive, cancerigene sau Cag A pozitive, ulcerogene
d. Vac A pozitive, ulcerogene sau Cag A pozitive, cancerigene
375. Factorii de agresiune la nivelul mucoasei în cazul ulcerului gastroduodenal sunt: e
a. doar acidul clorhidric
b. bicarbonatul
c. fluxul sanguin intramucos
d. prostaglandinele
e. HCl, pepsina, AINS
GRILE STUDENTI PEDIATRIE- AJI
(complement simplu)
1. AJI afectează bolnavii cu vârsta sub 16 ani care prezintă artrită persistentă:
A.cel puțin 3 săptămâni
B.cel puțin 6 săptămâni
C.minim 3 luni
D. minim 6 luni
E. minim o săptămână
răspuns corect: B (pg.360)
2.Investigația imagistică în AJI se face prin:
A.radiografie convențională
B. rezonanța magnetică nucleară și/sau tomografie computerizată
C.ecografie osteo-articulară
D. scintigrafie osteo-articulară
E. toate variantele sunt corecte
răspuns corect: e (pg.364-365)

3.Poliartrita FR negativ se caracterizează clinic prin:
A. 2-4 articulații afectate
B. mai mult de 5 articulații
C. minim 10 articulații afectate
D.maxim 10 articulații afectate
E. mxim 4 articulații afectate
4.AJI este o boală inflamatorie cronică de tip imun și se manifestă prin:
A.afectare articulara și/sau simptome sistemice extraarticulare
B.simptome sistemice extraarticulare
C.numai afectare articulară
D. sindrom Raynaud însoțit de artrită
E. afectare articulară și digestivă
5. Tratamentul farmacologic în AJI include:
A. antiinflamatoarele non-steroidiene
B.analgezice
C.medicamente modificatoare de boală (remisive)
D. agenți biologici
E. toate răspunsurile sunt corecte
răspuns corect: e (pg. 366-367)
6.Artrita sistemică se definește ca o artrită însoțită sau precedată de febră asociată cu

următoarele simptome:
A.afectare oculară, neurologică și renală
B.adenopatie, tuse cronică și afectarea seroaselor
C.rash cutanat migrator, adenopatie, hepatosplenomegalie, afectarea seroaselor și artrita
D.hepatosplenomegalie și afectare renală
E.hepatosplenomegalie
răspuns corect: c (pg. 362)
7. Oligoartrita se caracterizează clinic prin afectarea:
A. articulară simetrică
B. articulațiilor mici
C. articulară asimetrică a articulațiilor mari (genunchi, tibio-tarsian, cot) și uveită

anterioară cronică asimptomatică
D.axială și oculară
E. unei singure articulații

8.Poliartrita FR pozitiv se caracterizează clinic prin artrita simetrica localizată:
A.genunchi și coate
B. coloană vertebrală
C.predominant la articulațiile mici interfalangiene ale mâinii și picioarelor, coloană

cervicală
D. tibiotarsian, temporomandibular, genunchi, coate
E. coxofemural bilateral
9.Complicațiile uveitei anterioare din oligoartrită sunt invalidante și reprezentate de:
A.cataractă
B. strabism
C. ptoză palpebrală și chemozis
D. keratopatie în bandă, cataractă, glaucom, secluzia și ocluzia globului ocular
E.conjunctivită cronică, glaucom, strabism
răspuns corect: d (pg.362)
10. Entezita în raport cu artrita se caracterizează prin artrită și/sau entezită cu următoarele
caracteristici:
A. durere axiala, mai frecvent lombo-sacrata și/sau sacro-ileală, călcâi sau tendonul lui Achile
B.asocierea HLA B27 sau istoric familial de reumatism HLA B27 pozitiv
C.uveită acută
D.artrită la un copil de sex masculin, cu vârsta mai mare de 8 ani
E.toate răspunsurile sunt corecte
răspuns corect: e (pg. 363)
11.Agenții biologici utilizați în tratamentul AJI la copil sunt :
A.Inhibitori de TNF  , inhibitori ai receptorilor IL1 și IL6, inhibitori ai costimularii LT,

Ac monoclonali anti LB (CD20)
B.metotrexat
C.corticosteroizi
D.sulfasalazina
E. vincristina
răspuns corect: a (pg.366-367)

DERMATOMIOZITA
INTREBARI CU DIFICULTATE SCAZUTA
1.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind dermatomiozita, cu exceptia:
a. Face parte din grupul colagenozelor
b. Este o boala inflamatorie cronica
c. Nu este remisiva sub tratament imunosupresiv
d. Afecteaza mai ales muschii si tegumentul
e. Sexul feminin este afectat cu predilectie
Raspuns corect: c
(Capitolul IX| Imunologie- pag 383)
2.Semnele caracteristice ale afectarii musculare in dermatomiozita cuprind:
a. Slabiciune musculara
b. Mialgii
c. Tumefactii
d. Pot fi afectati oricare din muschii striati din organism
e. Toate variantele de mai sus
Raspuns corect: e
3.Afectarea cutanata in dermatomiozita presupune:
a. Zonele elective sunt cele expuse razelor solare
b. Rash heliotrop
c. Semnul Gottron
d. Toate variantele sunt corecte
e. Nici una din variante nu este corecta

Raspuns corect: d
4.Atingerea sistemica in dermatomiozita presupune
a. Afectare cardiaca (tulburari de ritm)
b. Afectare renala (glomerulonefrita)
c. Afectare respiratorie (scaderea capacitatii vitale)
d. Afectare oculara (retinita)
Raspuns corect: e
INTREBARI CU DIFICULTATE MEDIE
5.Criteriile de diagnostic ACR in dermatomiozita cuprind urmatoarele, cu exceptia:
a. Traseu EMG patologic
b. Enzime musculare scazute
c. Slabiciune musculara simetrica
d. Modificari dermatologice
e. Leziuni inflamatorii tip miozita la biopsia musculara
Raspuns corect: b
6.Urmatoarele afirmatii privind corticoterapia in dermatomiozita sunt adevarate, cu o

exceptie:
a. Se poate utiliza Prednison 1-2 mg/kgc/zi
b. Obţinerea ameliorării permite scăderea dozelor

c. Formele severe de boală necesită administrarea pulsaţiilor de Metilprednisolon
d. Corticoterapia se recomanda pana la scaderea markerilor de inflamatie
e. Tratamentul este continuu
Raspuns corect: e
(Capitolul IX| Imunologie- pag 385
INTREBARI CU DIFICULTATE RIDICATA
7.Afirmatiile urmatoare privind dermatomiozita sunt reale, cu o exceptie:
a. EMG poate fi de tip miopatic, sau cu potenţiale de acţiune în salve, repetitive, cu

frecvenţă înaltă
b. Biologic se deceleaza creşterea enzimelor musculare
c. Modificările dermatologice includ rash-ul heliotrop si semnul Gottron
d. Biopsia musculară obiectiveaza infiltrat inflamator perivascular, atrofie perifasciculară,

necroza fibrelor musculare, focare de regenerare
e. Afecteaza sexul masculin, cu preponderenta
Raspuns corect: e
(Capitolul IX| Imunologie- pag 383-385)
8.Tratamentul imunosupresor in dermatomiozita presupune:
a. Metotrexat
b. Ciclofosfamidă
c. Azatioprină
d. Anticorpi monoclonali anti CD 20
Raspuns corect: e (Capitolul IX| Imunologie- pag 385

GRILE LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC
Sef lucrari Dr. Alina Murgu, As.Univ. Dr. Irina Criscov
I. Grad de dificultate-usor
1. Urmatoarele afirmatii cu privire la tabloul clinic al LES sunt adevarate, CU EXCEPTIA:
a)manifestarile cutanate si articulare sunt cele mai frecvente in lupusul pediatric;
b)exista 6 clase de afectare renala (nefrita lupica);
c)varsta medie de debut a bolii este de 12-13 ani;
d) pubertatea i tarziata u apare î od obiș uit;
e) febra poate apare in 70-100% din cazuri.
Raspuns corect-d, pg.378-379
2. Tabloul biologic al LES la copil se caracterizeaza prin urmatoarele, CU EXCEPTIA :
a)trombocitopenia poate fi o manifestare de debut a bolii in 15% din cazuri;
b) hipogamablobulinemia este comuna in bolile autoimune precum LES;
c) VSH-ul este un parametru biologic important in evaluarea statusului de activitate al bolii;
d) prevalenta mai mare a deficitului izolat de IgA ;
e) anemia poate avea etiologie multifactoriala.
Raspuns corect-b, pg.380
3. Tratamentul cortizonic al LES presupune urmatoarele, cu exceptia:
a) Metilpred isolo iv ur at de doze res ute de pred iso , î oala a tivă sau re adere;
b) corticoterapia in LES se administreaza doar pe care orala;

c) trebuie utilizata intotdeauna o doza minima de corticosteroizi care mentine boala sub
control;
d) doza maxima de Prednison este de 60mg/zi;
e)pentru majoritatea pacientilor doza de 0,25-0,75mg/kgc/zi este adecvata.
Raspuns corect-b, pg.381
4. Despre terapia imunosupresiva in LES se poate afirma:
a)amelioreaza evolutia bolii la pacientii cu afectare renala;
b)utilizarea sa permite scaderea dozelor de cortizon;
c)toxicitatea medulara este unul din efectele secundare importante ale acestei terapii;
d)doza eficienta de Azathioprina este de 3mg/Kgc/zi;
e)toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.
Raspuns corect-e, pg.381
II. Grad de dificultate mediu
5. Lupusul indus medicamentos se asociaza mai frecvent cu urmatorul tip de anticorpi:
a)Ac ADNdc;
b)Ac antifosfolipidici;
c)Ac anti-histone;
d)Ac antinucleari;
e)Ac anti-Smith.
Raspuns corect-c, pg.378
6. Anticorpii antinucleari pot fi prezenti in urmatoarele afectiuni:
a)hepatita autoimuna;
b)endocardita bacteriana subacuta;
c) lupus eritematos sistemic;
d) tuberculoza;
e)toate raspunsurile sunt adevarate.
Raspuns corect-e, pg.378
7. In etiologia LES sunt implicati urmatorii factori, CU EXCEPTIA:
a)factori genetici(haplotipurile HLA-DR2, DR3);
b) bacterii: pneumococ, meningococ;
c)radiatiile ultraviolete B;
d)anumite virusuri: VEB, CMV;
e)medicamente precum: Carbamazepina, D-Penicillamina.
Raspuns corect-b), pg.377
III. Grad de dificultate mare
9.Urmatoarea afirmatie cu privire la LES este falsa:
a)boala lupica la copil este mai severa decat la adult, prin potentialul crescut de afectare renala;
b) terapia biologica este mult mai putin utilizata in lupusul pediatric comparativ cu boala
adultului;
c)celulele Treg sunt deficitare in LES;
d)Ac ADNdc au o prevalenta si o specificitate mare pentru LES;
e)Ac antinucleari apar doar la pacienti cu afectiuni autoimune.
Raspuns corect-e, pg.377, 378, 382

10. Monitorizarea activitatii bolii lupice cuprinde urmatoarele, CU EXCEPTIA:
a)examinarea clinica completa la fiecare evaluare;
b)monitorizarea hemoleucogramei, a markerilor inflamatori;
c)monitorizarea functiei renale, a sumarului de urina si a clearance-ului creatininei;
d)determinarea Ac antinucleari;
e)determinarea Ac ADNdc si a fractiilor C3 si C4 ale complementului.
Raspuns corect-d, pg.382

DIFICULTATE REDUSĂ
1. Î patoge ia reu atis ului arti ular a ut RAA este i pli at ur ătorul age t patoge :
a. Haemophilus influenzae;
b. Staphylococcus aureus;
c. Streptococul viridans;
d. Streptococul beta-hemolitic grup B;
e. Streptococul beta-hemolitic grup A.
Răspu s corect: e (pagina 357)
2. Reu atis ul arti ular a ut RAA este pre edat de o i fe ție:
a. uri ară;
b. arti ulară;
c. fari gia ă;
d. uta ată;
e. digestivă.
Răspu s ore t: pagi a 5
3. Ur ătoarea afir ație despre ardita di reu atis ul arti ular a ut RAA este adevărată:
a. se poate a ifesta a io ardită, e do ardită, pa ardită;
b. este o o ite tă pri ului episod i fe țios a ut fari gia ;
c. u e istă odifi ări ele tro ardiografi e;
d. leziunile valvulare sunt cel mai frecvent tranzitorii;
e. reprezi tă o oală a ută.
Răspu s corect a (pagina 358)

DIFICULTATE MEDIE
4. Corti oizii su t i di ați pe tru trata e tul a tii fla ator î azurile de reumatismul articular
acut (RAA):
a. u afe tare a arti ulațiilor ari;
b. u a ifestări ale arditei severe;
c. fara sechele valvulare;
d. cu coree;
e. u afe tare a arti ulațiilor i i.
Raspuns corect: b (pagina 360)
5. Î trata e tul a tii fe țios al reu atis ului arti ular a ut RAA se utilizează ur ătoarele
scheme terapeutice:
a. Be zati pe i ili ă la - zile î fu ție de preparat;
b. Eritromicina 40 mg/kg doză u i ă;
c. Gentamicina 8 mg/kg/zi timp de 15 zile;
d. Be zati pe i ili ă î doză u i ă;
e. Penicilina G 50 000 - 100 000 UI/kg/zi timp de 3 zile.
Raspuns corect : d (pagina 359)
6. Ur ătoarele afir ații referitoare la artrita di reumatismul articular acut (RAA su t adevărate,
u e epția:
a. predo i ă la arti ulațiile ari;
b. afe tarea arti ulară este asi etri ă și igratorie;
c. afe tarea arti ulară este de tip poliartrită;
d.î tre se hele se itează li itarea iș ării arti ulare datorită i fla ației lo ale ro i e;
e. vi de area se realizează î totdeau a fără se hele.

Răspu s ore t: d pagi a 5
7. Î tre a ifestările uta ate ale reu atis ului arti ular a ut RAA se î tâl ește:
a. o gestia fari gia ă;
b. eritemul marginat;
c. artralgia migratorie;
d. coreea Sydenham;
e. fre ătura peri ardi ă.
DIFICULTATE CRESCUTĂ
8. Î tre e a is ele patoge i e di reu atis ul arti ular a ut RAA se itează:
a. rea ții i fla atorii autoli itate și de ve i ătate;
b.rea ții hiperi u e elulare și u orale și rea ții i u e î ru ișate;
c. rea ții de i vazie uta ată superfi ială;
d. rea ții de ge erare de autoa ti orpi a titra sgluta i ază tisulară:
e. rea ții de autohe oliză.
9. Pe tru diag osti ul pozitiv al reu atis ului arti ular a ut RAA e istă riterii ajore și i ore
Jo es . Di tre ur ătoarele e u erări, ide tifi ați-o pe ea are vă poate susți e diag osti ul
de RAA:
a. fe ră, a gi e repetitive, a te ede te de RAA;
b. oduli su uta ați Me et, a e ie, se hele de rahitis ;
c. se e de i fe ție strepto o i ă, erite argi at, artralgii; fe ră
d. exsudat faringian pozitiv pentru streptococ beta-hemolitic grup B;

e. artralgii și tu efa ții o oarti ulare persiste te, e sudat fari gia pozitiv.

GRILE DE DIFICULATE SC ZUT
1. Tratamentul de elecţie în şocul anafilactic este:

a. Ranitidina
b. Adrenalina
c. Miofilin
d. Metilprednisolon
e. Oxigen
b/ pag. 445
1. Urm toarele semne clinice sunt întâlnite în şocul anafilactic, cu excepţia:

a. Hipertensiune arterială
b. Urticarie
c. Wheezing
d. Angioedem
e. Dispnee inspiratorie.
a/ pag. 445
2. Consecinţele insuficienţei circulatorii acute sunt urm toarele, cu excepţia:

a. Detres respiratorie acut
b. Insuficienţ renal acut
c. Alterarea st rii de conştienţ
d. Trombocitoză
e. Acidoz metabolic .
d/ pag. 436
3. În şoc, insuficienţa de organ se manifest paraclinic prin:

a. Acidoz metabolic
b. Hipoxemie, hipercapnie
c. Retenţie azotat
d. Coagulare intravascular diseminat
e. Toate răspunsurile sunt corecte.
e/ pag. 437
4. Una dintre afirmaţiile de mai jos privind conduita de urgenţ în st rile de şoc este
fals :
a. Asigurarea libert ţii c ilor aeriene
b. Obţinerea unui abord venos
c. Monitorizarea paramentrilor vitali
d. Umplerea volemică nu este necesară
e. Recoltarea de sânge pentru investigaţii.
d/ pag. 439
GRILE DE DIFICULTATE MEDIE
1. Şocul decompensat se caracterizeaz prin:

a. Hipoperfuzie tisular
b. Hipoxie tisular
c. Metabolism anaerobiotic
d. Eliberarea de substanţe vasoactive
e. Toate răspunsurile sunt corecte.
e/ pag. 435
2. În st rile de şoc sunt prezente urm toarele semne clinice, cu excepţia:

a. Polipnee
b. Tahicardie
c. Cianoza extremit ţilor
d. Puls filiform
e. Poliurie
e/pag. 436
3. Semnele de gravitate în şoc urm toarele, cu excepţia:

a. TA sistolică ˂ 100 mm Hg, TA diastolică ˂ 50 mmHg
b. Hiperlactatemie > 4 mmoli/l
c. Alterarea st rii de conştienţ
d. TA sistolic ˂ 70 mm Hg, TA diastolic ˂ 40 mm Hg
e. Oligoanurie.
a/ pag. 437
GRILE DE DIFICULTATE MARE:
1. Care dintre afirmaţiile urm toare privind şocul este fals :

a. Principala tulburare hemodinamic ce st la baza instal rii şocului este insuficienţa
circulatorie acut ;
b. Hiperlactatemia peste 4 mmoli/l este un semn de gravitate;
c. Ischemia tisular este responsabil de producerea metabolismului anaerobiotic;
d. Hipotensiunea arterială survine precoce în şocul pediatric; absenţa sa exclude
diagnosticul de şoc;
e. Timpul de recolorare capilar este alungit în st rile de şoc.
d/ pag. 436
2. Cea mai important explorare paraclinic recomandat în suspiciunea de şoc septic

este:
a. Glicemia
b. Hemoleucograma
c. Lactatemia
d. Ureea
e. Amilaza.
c/ pag. 442
GRILE STUDENTI PEDIATRIE- Vasculite
(complement simplu)
1.Purpura Henoch Schonlein este o vasculită imună primară IgA mediată caracterizată clinic
prin:
A. tuse, dispnee, purpură cutanată,durere abdominală
B.purpură cutanată, artralgii și/sau artrită, durere abdominală, afectare renală
C. purpură cutanată ;tromboză venoasă profundă cu diverse localizări
D.purpură cutanată, hepatosplenomegalie, febră
E. sindrom febril recurent, splenomegalie, purpură cutantă și afectare renală
2.Afectarea renală din Purpura Henoch Schonlein se manifestă prin:
A. pielonefrită acută
B.colică renală secundară litiazei renale
C. hematurie micro sau macroscopică; glomerulonefrită; sindrom nefrotic; insuficientă

renală;
D. polichistoză hepato-renală
E. scăpări premicționale

3.Boala Kawasaki definită ca vasculita necrozantă, afectează in functie de calibru umatoarele
categorii de vase:
A.vase cu calibru mare
B. numai artera aorta si ramurile ei
C.vase cu calibru mediu si mic, inclusiv artere coronare
D.artera aorta si venele cave ca si ramificatiile lor
E. trunchiul celiac
4.Manifestările clinice în faza acută a bolii Kawasaki sunt :
A. febră prelungită, conjunctivită, adenopatie, eritem palmo-plantar, atingeri mucoase

oro-faringiene
B. purpura cutaneo-mucoasă febrilă
C. hepatosplenomegalie, purpura cutaneo-mucoasă, febră
D. pneumonie, febră, purpură cutaneo-mucoasă, tromboza vasculară cu diverse localizari
E. febră, adenopatii mediastinale , hipertrofie de timus, afectare oculară.
1. Diagnosticul pozitiv în Purpura Henoch Schonlein este susținut de:
A. probe functionale hepato-renale, reactanți de fază acută
B. manifestări clinice specifice și /sau aspect bioptic cu infiltrat inflamator

vascular cu PMN și CIC cu IgA
C. teste imagistice (RMN, ecografie, radiografie)

D. teste microbiologice
E. examen de urină și imunogramă
2. Complicațiile evolutive posibile în Purpura Henoch Schonlein sunt:
A .insuficiența renală cronică
B. hemoragie digestivă în puseu acut
C. abdomen acut în faza acută a bolii prin obstrucție sau invaginație intestinală
D. orhită în puseu acut
3. Investigatiile sugestive pentru boala Kawasaki sunt:
A. sindrom inflamator pozitiv, trombocitoza, obiectivarea anevrismelor

coronariene
ecocardiografic
B. hepatocitoliza, sindrom inflamator pozitiv
C. retenție azotată, tulburari de coagulare, anemie
D. hemoculturi pozitive, sindrom inflamator pozitiv, funcție hepatică alterată, anemie
E. anemie, trombocitopenie și sindrom hepatopriv
răspuns corect: a (pg. 374-375)

4. Cele mai frecvente complicatii cardiace care cresc rata mortalitatii, în boala Kawasaki
sunt:
A. infarctul miocardic
B. ruptura anevrismală cu hemopericard
C. miocardita
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un răspuns nu este corect
răspuns corect: d (pg. 375)
1.Tratamentul nefropatiei din Purpura Henoch Schonlein cuprinde:
A.Puls-terapie cortizonica
B. Asocierea sau nu la corticoterapie a altor imunosupresive (Ciclofosfamida, Ciclosporina A,

Micofenolat mofetil, etc)
C.Antiagregante plachetare
D. Transplant renal în IRC non-responsivă medicamentos
E. Toate răspusurile sunt corecte
2. Tratamentul de elecție în boala Kawasaki cuprinde:
A. acid acetilsalicilic
B. imunoglobuline iv
C. corticosteroizi
D.antiagregante plachetare
E. toate raspunsurile sunt corecte

GRILE CARDIO GRELE
1. Urmatoarele afirmatii referitoare la persistenta de canal arterial ( PCA ) sunt adevarate cu
exceptia:
a) La prematur cu shunt mic prin PCA, dimensiunile cordului sunt normale
b) La nou-nascutul la termen cu shunt mediu/mare prin PCA, dimensiunile cordului sunt
normale
c) La nou-nascutul la termen cu shunt mediu/mare prin PCA apare cardiomegalie moderata prin
dilatarea atriului si ventriculului stang
d) La echocardiografie se observa suprasolicitare ventriculara stanga
e) In caz de PCA cu shunt moderat pe EKG apar semne de HVS de tip diastolic
Raspuns B: PAG 128-129
2. Tabloul clinic in tetralogia Falloteste caracterizat prin urmatoarele, cu exceptia:

a) Cianozaprezentafrecvent la varsta de 2-3 luni, atuncicandcanalulpermeabil se inchide
b) Conjunctive icterice
c) Gingiiviolaceesangerande
d) Prezentacrizelorhipoxice (hipoxic spells)
e) Hemoptiziirecidivante
Raspuns B: PAG 130
3. Care din urmatoarele este semn de insuficienta a inimii stingi la sugar ?

a. Hepatomegalia dureroasa
b. Turgescenta jugularelor
c. Refluxul hepato- jugular
d. Wheezing-ul
e. Edemeleperiferice
Raspuns D: PAG 149
4. Urmatoarele afirmatii despre TPSV sunt adevarate, cu exceptia :

a. Este o tulburare de ritmn sinusal rapid, sustinut
b. Este cea mai frecventa aritmie intilnita la copil
c. Poate fi generate prin mecanism ectopic
d. Poate fi generate prin mecanism de reintrare
e. Accesele cedeaza treptat, dupa combaterea anxietatii
Raspuns E: PAG 138-139
GRILE CARDIO - MEDII
1. Care din urmatoarele nu este o complicatie uzuala a coarctatiei de aorta?

a. anevrismul cerebral
b. Infarctul miocardic acut
c. Insuficienta cardiaca congestiva
d. Disectia de aorta
e. Hemoragia cerebrala
B pag 127
2. Care din urmatoarele nu este un simptom al defectului septal ventricular?
a. Hepatomegalia
b. Splenomegalia
c. Tahipneea
d. Curba ponderala nesatisfacatoare
e. Infectii pulmonare frecvente
B pag 123
3. Ce modificari nu se observa pe electrocardiograma unui pacient cu DSV moderat?
a. Axa electrica la stanga
b. Axa electrica la dreapta
c. Unde P cu durata mare
d. Unda R ampla in V5-V6
e. Unda S adanca in V1-V2
B pag 124
4. Care din urmatoarele complicatii postoperatorii apare precoce dupa corectarea tetralogiei
Fallot?
a. Redeschiderea DSV
b. Tahicardia atriala
c. Tahicardia ventriculara
d. Bloc atrio-ventricular grad III
e. Insuficienta valvulara pulmonara
D pag 133
5. Care din urmatoarele teste nu se utilizeaza pentru stabilirea etiologiei unei pericardite?
a. Hemocultura
b. Creatinina
c. Transaminaze
d. Hormoni tiroidieni
e. Markeri imunologici
D pag 136
6. La ce categorie de pacienti apare pulsul paradoxal in tamponada cardiaca?
a. Cei cu insuficienta aortica severa
b. Cei cu embolie pulmonara
c. Cei cu DSA
d. Cei cu neoplasme
e. Cei cu disfunctie de VD
D pag 137
7. Care afirmatie despre criteriile de diagnostic al tahicardiei paroxistice supraventriculare
este falsa?
a. Frecventa atriala este 220-260/minut
b. Ritmul este regulat
c. Unda P’ este mai bine vizibila in derivatiile D II si V1
d. Complexul QRS poate fi fin
e. Complexul QRS poate fi largit
A pag 139
8. Care din urmatoarele nu este o manifestare a insuficientei cardiace datorata congestiei
pulmonare?
a. Wheezing
b. Tuse cronica
c. Dispnee
d. Tahipnee
e. Edeme periferice
E pag 150
9. Care din urmatoarele nu este o manifestare a insuficientei cardiace datorata congestiei
sistemice?
a. Hepatomegalia
b. Cianoza
c. Turgescenta jugularelor
d. Ascita
e. Anasarca
B pag 150
10. Care din urmatoarele nu este o manifestare a insuficientei cardiace datorata disfunctiei
miocardice?
a. Tahicardia sinusala
b. Hipotensiunea arteriala
c. Dispneea
d. Puls alternant
e. Extremitati reci
C pag 149
11. DSA tip sinus venos este situat:

a) Intreorificiul de intrare in atriul drept, VCS si limbul fosei ovale
b) Intre varsarea VCI si limbul inferior al fosei ovale
c) In dreptulferestreiovaleBotal
d) Intrelimbul inferior al foseiovalesiorificiulvenelorpulmonare
e) In portiuneacaudala a SIA
RaspunsA: PAG 120
12. Pentru tratamentul HTA se folosesc:

a) Inhibitori alfa-adrenergici (captopril)
b) Betablocanti (amlodipina)
c) Diuretice de ansa (spironolactona)
d) IECA (losartan)
Raspuns E: PAG 147
13. Identificati afirmatia adevarata referitoare la TPSV:

a. Este o aritmie rar intilnita la copil
b. Criza debuteaza si se sfirseste brusc
c. Nu impune o conduit medicala deosebita
d. Este generate numai prin mecanism de reintrare
e. Survine numai pe cord malformat
Raspuns B: PAG 138-140
14. La examenul oftalmologic, stadiile fundului de ochi un HTA sunt:

a) Stadiul I – scleroza adventicei arterei (aspect stralucitor)
b) Stadiul III – aparitia semnului Salus Gun (incrucisarea arterei cu vena)
c) Stadiul II – aparitia hemoragiilor retiniene
d) Stadiul III – edemul papilar
Raspuns E: PAG 144
15. Urmatoarele afirmatii referitoare la coarctatia de aorta sunt false cu exceptia:

a) Stenozarea aortei se afla la nivelul bifurcatiei aortei
b) Stenozarea aortei se afla la nivelul crosei aortice
c) Stenozarea aortei se afla la orice punct situat intre crosa aortei si bifurcatia aortei
d) In 10% din cazuri apare sub locul de emergenta a subclaviei stangi
e) Apare prin stenozarea aortei la nivelul emergentei subclaviei drepte
Raspuns C: PAG 125
GRILE CARDIO- USOARE
1. Cum tratati un nou-nascut cu o malformatie cardiaca ducto-dependenta?

a. Prostaglandina E1
b. Furosemid
c. Spironolactona
d. Propranolol
e. Verapamil
A pag 129
2. Care din urmatoarele nu se intalneste in coarctatia de aorta?
a. Dezvoltarea atletica a jumatatii superioare a corpului
b. Dezvoltarea gracila a jumatatii inferioare a corpului
c. Suflu diastolic subclavicular stang
d. Hipertensiune arteriala in jumatate superioara a corpului
e. Amplitudine diminuata a pulsului la arterele femurale
D pag 126
3. Care din urmatoarele nu apare de obicei in evolutia DSA?
a. Fatigabilitate
b. Palpitatii
c. Dispnee de efort
d. Dilatarea cavitatilor drepte
e. Claudicatie intermitenta
E pag 120
4. Care din urmatoarele simptome si semne nu se intalneste de obicei in tetralogia Fallot?
a. Cianoza
b. Dificultati in alimentatie
c. Crize hipoxice
d. Pubertate precoce
e. Hipocratism digital
D pag 130
5. Care din urmatoarele nu este o complicatie a tetralogiei Fallot?
a. Hipervascozitate sangvina
b. Accident vascular cerebral
c. Abces cerebral
d. Arterita Takayasu
e. Insuficienta cardiaca
D pag 132
6. Care din urmatoarele nu caracterizeaza durerea de origine pericardica?
a. Are caracter de “arsura”
b. Intensitatea creste in expir
c. Poate fi localizata retrosternal
d. Poate fi localizata precordial
e. Persista in repaus
B pag 135
7. Care este contraindicatia majora a pericardiocentezei?
a.tamponada cardiaca
b. sarcina
c. pericardita purulenta
d. disectia de aorta
e. pericardita neoplazica
D pag 136
8. Ce nu se administreaza unui pacient cu tamponada cardiaca?
a. Fluide
b. Vasodilatatoare
c. Norepinefrina
d. Dopamina
e. Dobutamina
B pag 138
9. Care din urmatoarele manevre nu este utilizata in oprirea unui episod de TPSV?
a. Stimularea prin pacemaker temporar
b. Administrarea de Digoxin
c. Manevre vagale
d. Administrare de Adenozina
e. Administrare de Verapamil
B pag 140
10. Care categorie de medicamente antihipertensive nu se foloseste la copil?
a. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
b. Blocanti ai receptorilor angiotensinei
c. Vasodilatatoare directe
d. Beta blocante
e. Blocante ale canalelor de calciu
C pag 146
11. DSV este o comunicare între:

a. Atriul stâng si ventriculul stâng
b. Atriul drept si ventriculul drept
c. Ventriculul stâng și ventriculul drept
d. Atriul stâng și ventriculul drept
e. Atriul drept și atriul stâng
Raspuns C: PAG 122
12. TPSV survine pe:
a. Pe cord indemn
b. Pe cord malformat
c. In miocardite
d. Postchirurgie cardiaca
e. Toate variantele sunt corecte
Raspuns E: PAG 138
13. In defectul septal atrial (DSA ) se intalneste:

a. Suflusistolic de ejectie parasternal stang
b. Suflu diastolic
c. Clicsistolic
d. Suflu holosistolic la apex
e. Frecatura pericardica
Raspuns A: PAG 120
14. DSV mic prezintă în simptomatologie:
a. Suflu diastolic gr III/6 in spațiul IV-V intercostal stâng

b. Suflusistolicgr III/6 in spațiul IV-V intercostal stâng
c. Suflupansistolicintens, rugos, înspațiul V-VI intercostal stâng
d. Suflusistolo-diastolic I/6înspațiul V-VI intercostal stâng
e. Suflusistolic cu iradierepemargineadreaptă a sternului
Raspuns B: PAG 123
15. Tratamentul crizei de TPSV cuprinde , cu exceptia:

a) Manevrevagale
b) Adenozina
c) Propranolol
d) Lidocaina
e) Verapamil
Raspuns D: PAG 140
16. Dintre evaluările paraclinice ale HTA la copil fac parte următoarele cu excepția:
a. Activitatea renin-plasmatică
b. Aldosteronul în plasma șiurină
c. Dozare cortizol în urină
d. Amilaza serică și urinară
e. Concentrația urinară a catecolaminelor
Raspuns D: PAG 145
17. Complicațiile tetralogiei Fallot constau în următoarele cu excepția:
a.neurologice
b.sindromhemoliticși uremic
c.infecțioase
d.hematologice
e.TBCpulmonară
Raspuns B: PAG 133
18. Clasificarea HTA cuprinde:

a. Normal, peste percentila 90
b. HTA stadiu II – presiunearterialapestepercentila 95 + 5 mmHg
c. HTA stadiu I – presiunearteriala sub percentila 95 + 5 mmHg
d. Pretensiune – presiunearterialaintrepercentilele 90-95 sautensiunearterialapeste 120/80 mmHg
e. HTA stadiu II – presiunearterialapestepercentila 99 +5 mm Hg
Raspuns B: PAG 141
ANEMII - GRILE DIFICULTATE MARE
1. Diagnosticul diferential al anemiei microcitare prin carenta de fier cuprinde

urmatoarele entitati:
A. statusul inflamator cronic, intoxicaţia cu plumb, talasemia, anemia
sideroblastică
B. statusul inflamator cronic, intoxicaţia cu plumb, talasemia, deficitul de zinc
C. intoxicaţia cu plumb, statusul inflamator cronic, talasemia, anemia megaloblastica
D. intoxicaţia cu plumb, statusul inflamator acut, sferocitoza, intoxicatia cu mercur
E. statusul inflamator cronic, talasemia, anemiasideroblastică, anemia prin deficit de
acid folic
Raspuns corect: A – pag.156
2. In cazul deficienței de fier:

A. Hepcidina este scăzută în plasmă și crescuta in urină
B. Hepcidina este scăzută în plasmă si in urină
C. Hepcidina este crescuta în plasmă și scazuta in urină
D. Hepcidina este crescuta în plasmă și crescuta in urină
E. Hepcidina nu are valori modificate
Raspuns corect: B – pag.156
3. Markeri precoce ai deficientei de fier sunt:

A. hepcidina, transferina, capacitatea totala de legare a fierului
B. saturarea transferinei, feritina, protoporfirina
C. hepcidina, saturarea transferinei, feritina
D. hepcidina, largimeadistributieieritrocitare, feririna
E. hepcidina, largimeadistributieieritrocitare, capacitatea totala de legare a fierului
Raspuns corect: C – pag.156
ANEMII - GRILE DIFICULTATE MEDIE
1. Urmatoarel eafirmatii suntadevarate, cu EXCEPTIA:

A. Siclemiaeste anemia cu celulefalciforme;
B. Anemiilehemoliticeautoimunesecundare pot aparein :infectii, toxicitatemedicamentoasa,
boliimunesaumaligne;
C. Boalahemolitica a nou-nascutuluicelmaifrecventapareprinincompatibilitate in sistemul Rh;
D. Beta – talasemiilesunt boli genetice autosomal dominante;
E. Copii cu Beta-talasemie minora au sideremia, feritinasicapacitatea de legare a fierului in
limitenormale.
Raspunscorect: D, pag 165
2.Tabloul in Beta-talasemia majora include, cu EXCEPTIA:

A. anemieusoara;
B. icter;
C. tulburari de crestere;
D. hepatosplenomegalieimportanta;
E. facies "mongoloid".
Raspunscorect: A, pag. 166
3. Tabloul biologic in Beta-talasemia majora NUcuprinde:

A. anemieseveramicrocitara, hipocroma;
B. sideremiacrescuta;
C. feritinacrescuta;
D. hematii "in tinta" pefrotiul de sangeperiferic;
E. hemoglobina F < 50 %, la electroforeza hemoglobinei.
Raspunscorect: E, pag. 166
4. Complicatiile cele mai frecvente ale Beta-talasemiei intermediare sunt, cu EXCEPTIA:

A. hipersplenismul;
B. fracturi frecvente;
C. ulcere de gamba;
D.eritropoeiezaextramedulara;
E. osteoporoza
Raspunscorect: B, pag.167
5. Modificarile de laborator din sferocitoza:

A. anemie moderata/severa, hiperbilirubinemie indirecta, test Coombs negativ
B. reticulocite scazute, hiperbilirubinemie directa, test Coombs negativ
C. reticulocite scazute, hiperbilirubinemie indirecta, test Coombs negativ
D. reticulocite crescute, hiperbilirubinemie directa, test Coombs negativ
E. reticulocite scazute, hiperbilirubinemie indirecta, test Coombs pozitiv
Raspuns corect: A, pag.161
6. Urmatoarea afirmatie nu este adevarata in legatura cu boala hemolitica a nou-nascutului:

A. boalahemolitica a nou-nascutuluiestedeterminata de incompatibilitatea de grupsanguinintre
mama si fat;
B. exsanguinotransfuziaesteindicatadacavaloareahemoglobineiscade la nastere sub 13,5 g/l;
C. clinic copilulpoateprezentaanemie, edeme, hepatosplenomegalie, sindromhemoragic,
convulsii;
D. se poate face profilaxiaaparitieiincompatibilitatii de Rh;
E. exsanguinotransfuzia este indicata daca valoarea bilirubinei este sub 20 mg%.
Raspunscorect: E, pag.171
7. Valoarea feritinei poate diferentia anemia feripriva de cea intrainflamatorie, astfel:

A. in anemia feripriva valoarea feritinei este crescuta
B. in anemia feripriva valoarea feritinei este scazuta
C. in anemia intrainflamatorie valoarea feritinei este scazuta
D. in ambele tipuri de anemii feririna este crescuta
E. niciuna din variantele de mai sus nu este corecta.
Raspuns corect: B – pag156
ANEMII – GRILE DIFICULTATE SCAZUTA
1. Cauzele anemiei feriprive pot fi:

A. aport inadecvat de fier
B. necesitati crescute de fier
C. absorbtie deficitara
D. pierderi importante
E. toate cele de mai sus
Raspuns corect: E – pag.156
2. Simptomele digestive din anemia feripriva sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. Pica
B. Anorexia
C. varsaturi
D. aciditate gastrica scazuta
E. disfagia
Raspuns corect: C, pag.157
3. Dintre masurile profilactice in anemia feripriva fac parte:

A. evitarea laptelui de vaca pana la varsta de 1 an si limitarea consumului acestuia la
maximum 500ml/zi, dupavarsta de 1an
B. profilaxia anemiei materne in timpul gestatiei
C. mentinerea alimentatiei natural cel putin 6 luni
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
Raspuns corect: D, pag.157
4. Manifestarile clinice in sferocitoza ereditara sunt, cu exceptia:

A.urinihipercrome
B. paloare
C. scaune acolice
D. scaune hipercrome
E. icter sclero-tegumentar
Raspuns corect: D, pag.161
5. Tratamentul beta-thalasemiei include, cu EXCEPTIA:

A. transfuzii de masa eritrocitara
B. factor de crestere granulocitar
C. suplimentare cu Acid folic
D. vaccinare antihemofilus
E.eritropoietina
Raspuns corect: B, pag.167
6. Urmărirea raspunsului tratamentului cu fier se realizează prin determinarea:
A. bilirubinei neconjugate
B. crizei reticulocitare la 7 zile de la inceputul terapiei
C. electroforezei de H
D. evaluarea indicilor eritrocitari
E. haptoglobinei
Raspuns corect: B, pag.158
7.Semnele si simptomele clinice din sferocitoza pot fi:

A. paloare
B. icter
C. fatigabilitate
D. splenomegalie
E. toate cele de mai sus
Raspuns corect: E, pag.161
COAGULOPATII
TESTE GRILA CU DIFICULTATE USOARA
1. Următoarele afirmați cu privire la hemofilie, sunt adevărate:
A. vârsta la momentul diagnosticului variază în funcție de gradul de severitate al bolii

B. Sângerările cele mai frecvente sunt localizate la nivel: nazo-faringian, la nivelul
articulațiilor și mușchilor, intracranian, gastro-intestinal, genito-urinar
C. majoritatea cazurilor de hemofilie severă se prezintă în jurul vârstei de 12-18 luni
D. hemoragiile intracraniene se pot solda cu sechele neurologice (retard psiho-motor,
paralizie cerebral
Raspuns corect : E (pag 185)
2. Hemartroza din cadrul hemofiliei afectează cel mai frecvent următoarele articulații:
A. articulația coxo-femurală
B. articulațiile tibio-tarsine și metatarso-tarsiene
C. articulația genunchiului , gleznei și cotului, umăr, șold
D. articulația temporo-mandibulară
E. articulațiile coloanei vertebrale
Raspuns corect: C (pag 185)
3. Diagnosticul diferențial al hemofiliei se poate face cu:

A. boala von Willebrand
B. sindromul antifosfolipidic
C. maladii ale fibrinogenului
D. trombopatii ereditare
E. toate răspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect : E (pag 186-187)
4. Modificările de laborator din hemofilie constau în:

A. Fibrinogen crescut, trombocite scazute, timp de sângerare și timp de protrombină
alungiți, iar timpul de coagulare, timpul Howel și APTT(timp parțial de
tromboplastină activat) in limite normale
B. Fibrinogen normal, trombocite normale, timp de coagulare normal, timp de sângerare
prelungit, timpul Howel alungit , APTT normal
C. APTT prelungit, timp de coagulare si timp Howel normali, iar fibrinogenul, timpul
de sângerare și timpul de protrombină normali
D. Valori normale ale trombocitelor, fibrinogen normal, timp de sângerare și timp
de protrombină în limite normale, iar timpul de coagulare, timpul Howel si
APTT sunt prelungiți
E. Fibrinogen scăzut, timp de coagulare, timp de sângerare, timp Howel, timp de
protrombină și APTT sunt prelungiți.
Raspuns corect : D (pag 186)
5. Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la managementul sângerărilor acute din

hemofilie :
A. administrarea de factor recombinant corespunzător(VIII sau IX), eventual
masă eritrocitară sau agenți farmacologici non-factor în cazul sângerărilor
masive ce nu pot fi controlate
B. cantitatea și durata administrării de factor se stabilește doar în funcție de severitatea
sângerării.
C. dozele de factor VIII și IX sunt identice
D. administrarea de factor trebuie însoțită și de concentrat trombocitar
E. administrarea de factor recombinant corespunzător(VIII sau IX) se face doar in caz de
hemoragie intracraniană.
Raspuns corect : A (pag 188).
6. Clasificarea hemofiliei în funcție de nivelul de factor se realizează astfel:
A. forma ușoară: >10%, forma moderată: 5%-8%, forma severă: < 5%

B. forma ușoară: >50%, forma moderată: 25%-50%, forma severă: < 10%
C. forma ușoară: >5%, forma moderată: 1%-5%, forma severă: < 1%
D. forma ușoară: >15%, forma moderată: 10%, forma severă: < 5%
E. forma ușoară: >25%, forma moderată: 10%-15%, forma severă: < 10%
Raspuns corect : C (pag 185).
7. Urmatoarele sunt cauze ale bolii hemoragice a nou-născutului:
A. prematuritate
B. tratament prelungit cu antibiotic
C. medicamente administrate mamei ca fenitoin, fenobarbital, tuberculostatice,
anticoagulante
D. nutriție parenterală
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect: E (pag 187)
8. Prevenția manifestărilor primare în hemofilie este utilizată în cazurile de boală severă

pentru a menține activitatea factorului peste 1%, astfel:
A. administrarea de infuzii profilactice de factor VIII recombinant de 3 ori pe

săptamână pentru hemofilia A și de factorul IX recombinant de 2 ori pe
săptămână pentru hemofilia B
B. administrarea zilnică, atât pentru hemofilia A , cât și pentru hemofilia B
C. administrarea de factor VIII recombinant de 2 ori pe săptamână pentru hemofilia A
și de factorul IX recombinant de 3 ori pe săptămână pentru hemofilia B
D. administrarea de infuzii profilactice, în mod alternativ (o zi da, o zi nu) , atât pentru
hemofilia A , cât și pentru hemofilia B
E. prevenția manifestărilor primare se face lunar în hemofilia A și B, indifferent de
severitatea bolii.
Raspuns corect : A (pag 188)
GRILE CU DIFICUTATE CRESCUTA
9. Stabilirea diagnosticului de hemofilie impune o serie de recomandări:
A. screening pentru TORCH, evitarea periajului dentar, activitate fizică diminuată

B. screening pentru hepatită A, B C și HIV, evitarea traumatismelor, a injecțiilor
intramusculare (doar subcutanat), sfat genetic, în special în cazurile nou diagnosticate
intr-o familie.
C. Administrarea de antiagregante plachetare, antiinflamatorii nesteroidiene la nevoie
D. administrarea de infuzii profilactice de factor VIII recombinant, respective de factor
IX recombinant, în mod alternativ (o zi da, o zi nu) , atât pentru hemofilia A , cât și
pentru hemofilia B
E. nu există recomandări speciale în cazurile de hemofilie.
Raspuns corect : A (pag 187)
10. Pentru evaluarea sângerărilor acute în cazul pacienților diagnosticați cu hemofilie se

utilizează următoarele investigații imagistice :
A. radiografie de craniu și toracică

B. ecografii abdominal seriate, CT abdominal și toracic
C. RMN cranio-cerebral și coloană, RMN pentru evaluarea cartilagiilor, sinovialei
și spațiului articular, ecografii pentru evaluarea articulațiilor sau a altor zone
interesate
D. RMN abdomino-pelvin, angio-CT cerebral, puncție articulară
E. Puncțiile articulațiilor afectate cu analiza lichidului articular, RMN cranio-cerebral
și abdomino-pelvin.
Raspuns corect: C (pag 186)

Anemia aplastica
GRILE DIFICULTATE MEDIE
1. Urmatoarele sunt manifestari clinice intalnite in anemia aplastica dobandita, cu

EXCEPTIA:
a) Epistaxis
b) Febra
c) Ulceratii orale
d) Paloare
e) Bradicardie
(raspuns e; p173)
2. Urmatoarea entitate reprezinta anemie aplastica congenitala asociata cu

pancitopenie:
a) Neutropenia congenitala severa
b) Anemia Fanconi
c) Trombocitopenia congenitala
d) Trombocitopenia amegacariocitara
e) Trombocitopenia asociata cu absenta radiusului
(raspuns: b; p174)
3. Urmatoarele elemente se intalnesc in anemia Fanconi, cu exceptia:

a) Anomalii ale policelui
b) Microcefalie
c) Rinichi in potcoava
d) Nivele scazute de hemoglobina fetala HbF
e) Expresia antigenului de membrana “i”
(raspuns: d; p 175-176)
4. Anemia Diamond-Blackfan se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

a) Insuficienta medulara specifica sugarului
b) Excesul precursorilor eritroizi in maduva osoasa
c) Anomalii congenitale
d) Predispozitie la malignitati
e) Activitate crescuta a adenozin aminazei eritrocitare
(raspuns b; p177)
5. Care dintre urmatoarele investigatii de laborator sunt caracteristice in anemia

aplastica:
a) Anemia este de obicei feripriva
b) Numarul absolut de reticulocite este crescut
c) Aspectul maduvei osoase este hipocelular
d) Marimea distributiei globulelor rosii (RDW) nu este folosit ca test de
laborator
e) Monocitele sunt crescute pe baza limfopeniei
(raspuns c; p174)
Limfoame
1. Care afirmatie referitoare la Limfomul Hodgkin este falsa:
a) Virusul Ebstein-Barr poate fi implicat in etiologia sa
b) Cea mai frecventa manifestare este reprezentata de adenopatie cervicala
c) Reprezinta un proces benign al sistemului limforeticular
d) Sternberg-Reed este celula patognomonica
e) Se asociaza cu scadere ponderala
(raspuns: c; p 210-211)
2. Urmatoarele sunt manifestari clinice in Limfomul Hogdkin, cu EXCEPTIA:

a) Adenopatie cervicala
b) Adenopatie axilara
c) Dispnee
d) Durere toracica
e) Adenopatie sensibila la palpare
(raspuns e; p 210-211)
3. Reprezinta factori de prognostic favorabil in Limfomul Hodgkin, cu EXCEPTIA:

a) Simptomele generale
b) Absenta maselor tumorale mari
c) Absenta atingerii extraganglionare
d) Numar redus de ganglioni implicati
e) Stadiile I si II
(raspuns a; p 213)
4. Factori de prognostic nefavorabil in Limfomul Hodgkin:

a) Absenta maselor tumorale mari
b) Stadiile II si IIIA
c) Absenta simptomelor generale
d) Masa mediastinala
e) Numar redus de ganglioni implicati
(raspuns d; p213)
5. Una din urmatoarele afirmatii despre limfoame este falsa:

a) Limfomul Hodgkin reprezinta o malignitate a sistemului limforeticular
b) Pacientii pot prezenta si simptome paraneoplazice
c) Nu a fost dovedita implicarea virusurilor in etiologia limfoamelor
d) Radiografia toracica poate decela adenopatii mediastinale
e) Prezenta unei mase mediastinale reprezinta un factor de prognostic
nefavorabil
(raspuns c; p 210-213)
6. Stadiul I in cazul limfomului Hodgkin se caracterizeaza prin:

a) Implicarea a 2 grupe ganglionare de aceeasi parte a diafragmului
b) Implicarea a 4 grupe ganglionare de aceeasi parte a diafragmului
c) Implicarea unui singur grup ganglionar
d) Boala diseminata
e) Implicarea unor ganglioni situati de ambele parti ale diafragmului
(raspuns c; p 212)
TROMBOCITOPENII
GRILE CU DIFICULTATE USOARA
1. Manifestările clinice în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) constau în:
A. purpură cutanată, peteșii

B. hemoragii la nivelul mucoaselor
C. sângerări gastro-intestinale, genito-urinare
D. hemoragie intracraniană
Raspuns corect – E( pag 181).
2. Severitatea manifestărilor clinice în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună)

depinde de :
A. valorile hemoglobinei
B. modificările formulei leucocitare
C. gradul trombocitopeniei
D. vârsta la debut
E. prezența sindromului inflamator
Raspuns corect : C (pag181)
3. Modificările de laborator specifice, în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună),

constau în :
A. anemie macrocitară
B. leucocitoză cu neutrofilie
C. limfopenie izolată
D. trombocitopenie izolată
E. pancitopenie
Raspuns corect: D (pag 181)
4. Diagnosticul pozitiv de Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) este susținut de :
A. trombocite cu valoare sub 100.000/mm3,

B. leucocite, formulă leucocitară și reticulocite normale;
C. frotiu de sânge periferic normal;
D.prezența purpurei cutante, a hemoragiilor la nivelul mucoaselor la examenul clinic
E. toate răspunsurile sunt corecte.
Raspuns corect: E ( pag 182)
5. Diagnosticul diferențial al Purpurei trombocitopenice idiopatică (imună) se poate face cu:
A. Sindromul hemoltic și uremic

B. Leucemia acută limfoblastică
C. Lupus eritematos sistemic
D. Infecția acută cu EBV, CMV
E. Toate raspunsurile sunt corecte
Raspuns corect: E (pag182)
Grile cu dificultate medie

6. Consecința cea mai gravă a trombocitopeniei este:
A. Gingivoragia
B. Hemoragia intracraniană
C. Anemia feriprivă
D. Bula hemoragică
E. Infecțiile cutanate
Raspuns corect : B (pag 181).
7. Tratamentul farmacologic în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună)- PTI nu este

recomandat în următoarele cazuri:
A. Prezența purpurei umede și valori ale trombocitelor sub 20.000/mm3
B. Valori ale trombocitelor sub 10.000/mm3
C. PTI fără sângerări sau cu sângerări minore și valoare confortabilă a
trombocitelor
D. cefalee brusc instalată sau modificări neurologice în contextul unei
trombocitopenii sub 20.000/mm3
E. hemoragii ameninițătoare de viață.
Raspuns corect: C (pag 183).
8. Schemele de tratament utilizate în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) constau

în:
A. Ibuprofen asociat cu inhibitori de pompă de protoni

B. Imunoglobulina intravenos, corticoterapie , imunosupresoare (Rituximab,
Azatioprină, Ciclosporina, Ciclofosfamida)
C. Aspirina la copiii peste 10 ani
D. Preparate de fier și vitamine
E. Factor VII
Raspuns corect: B (pag 183).
9. Factorii predictivi pentru hemoragia severă în Purpura trombocitopenică idiopatică

(imună) sunt:
A. valori ale trombocitelor sub 10.000 sau 20.000/mm3

B. sângerări minore în antecedente
C. PTI cronică
D. Toate cele 3 raspunsuri sunt adevarate
E. Nici un raspuns nu este adevarat
Raspuns corect: D (pag 181)
10. Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) -PTI cronică refractară se definește ca:
A. PTI persistentă după splenectomie și tratament cu imunoglobuline intravenos,

glucocorticoizi și Rituximab
B. PTI persistentă după tratamentul cu corticoterapie orală și intravenoasă
C. PTI persistentă după 5 pulsatii săptamânale cu Rituximab
D. PTI persistentă după 2 administrări de imunoglobuline intravenous la 3 zile interval
E. PTI persistentă după splenectomie și tratament cu imunoglobuline intravenous.
Raspuns corect: A (pag 184).

Grila Full Pedi PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grila Full Pedi PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE DIFICULTATE USOARA HEPATITE SI IHA

1. Etiologia hepatitei cronice la copil este reprezentata de urmatoarele, cu o exceptie:

2. Istoria naturala a infectiei cu VHB este urmatoarea:

a. Infectie acuta, hepatita cronica, cancer hepatic, ciroza hepatica

3. Fazele infectiei cu VHB sunt urmatoarele:

a. Faza de imunotoleranta, faza imunoactiva, faza non-replicativa

4. Markerii imunologici ai seroconversiei in infectia cu VHB sunt:

5. Evaluarea paraclinica obisnuita in hepatita cronicaVHB cuprinde urmatoarele

6. Factorii de risc pentru transmiterea vertical a VHC sunt urmatorii, cu exceptia:

7. Cauzele cele mai frecvente ale IHA la copil sunt, cu exceptia:

8. Primul marker immunologic pozitiv in infectia cu VHB este:

9. Principalele categorii etiologice in hepatita cronică la copil sunt următoarele cu EXCEPTIA:

a. Hepatita cronica postvirala

10. Fazele infecției cu virus hepatitis B (VHB) sunturmătoarele

11. Obiectivele tratamentului hepatitei cronice cu virus hepatitic B (VHB) constau în cu o

Răspuns corect: e (pagina 105)

13. Modalitățile de infectare cu virusul hepatitic C, prevalente în Europa, sunt următoarele:

Răspuns corect: e (pagina 112)

14. Indicațiile transplantului hepatic ortotopic sunt următoarele cu o EXCEPTIE:

Răspuns corect: c (pagina 117)

GRILE DIFICULTATE MEDIE HEPATITE SI IHA

1. Purtatorii inactivi de VHB prezinta:

2. Tratamentul antiviral avizat pentruVHB se administreaza in asocierile:

3. Hepatita cronicaVHB vindecata se caracterizeaza prin:

4. Factorii ce determina hipoglicemia in IHA sunt urmatorii, cu exceptia:

a. Cresterea utilizarii glucozei

5. In insuficienta hepatica acuta, tulburarile de hemostaza sunt secundare insuficientei

2. Masurile generale din managementul IHA la copil nu includ:

a) introducerea tardivă a glutenului

Răspuns corect: e – pagina 309

2.Boala celiacă silenţioasă sau asimptomatică se caracterizează prin:

a) prezența anticorpilor şi a HLA specifici BC, asociat cu leziuni de atrofie

Răspuns corect: a – pagina 310

3.Clasic, boala celiacă se caracterizează prin triada:

a) constipațiecronică, abdomen mărit de volumşimalnutriţie

b) diaree cronică, abdomen mărit de volum şi malnutriţie

c) vărsăturiîn jet, abdomen mărit de volumşimalnutriţie

d) apetitcrescut, abdomen mărit de volumşimalnutriţie

e) apetitcrescut, abdomen mărit de volumşiinfecțiirespiratoriirepetate.

Răspunscorect : c – pagina 310.

5. Boala celiacă se asociază cu alte afecțiuni ,cu excepția :

Răspunscorect : c – pagina 310 -311.

6.Manifestările neurologice din boala celiacă sunt reprezentate de :

a) neuropatia periferică, iritabilitate, epilepsie, calcificări cerebrale, ataxie

7. Indicațiile testelor imunologice în boala celiacă la copil sunt:

8. În boala celiacă la copil, prezența anticorpilor anti-transglutaminază tisulară cu valori <

a) efectuarea HLA pentrustabilirea diagnosticului fără biopsie intestinală

9. Diagnosticul de boală celiacă se stabilește fără efectuarea biopsiei intestinale dacă:

d) toate răspunsurile a, b, c sunt corecte

10.Durata regimului fără gluten în boala celiacă este : dureazătoatăviaţa:

a) până la normalizareatranzitului intestinal șireluareacreșterii

d) până la vârsta de 6 ani

e) până la vârsta de 18 ani.

Răspunscorect : c – pagina 313.

1. Complicatiile BRGE sunturmatoarele, cu exceptia: c

2. Tratamentul in BRGE cuprinde urmatoarele: e

3. Tratamentul in BRGE cuprinde urmatoarele: e

In diagnosticarea BRGE, endoscopia digestiva superioara: c

Tratemantul in BRGE cu manifestari digestive cuprinde urmatoarele, cu exceptia: b

2. Manifestarile neurocomportamentale din BRGE nu includ: d

3. Manifestarile digestive din BRGE nu includ: e

1. In diareea prin mecanism invaziv, la nivelul enterocitelor apare inflamatia c

2. Care parametru din compozitia solutiei GESOL este gresit? a