Desfacerea căsătoriei

Desfacerea casatoriei prin divort este un mijloc juridic prin care se pune capat

existentei casatoriei pe cale judecatoreasca sau administrativa. 

Divortul pe cale judecatoreasca 

Legislatia in vigoare (Codul Civil, noul Cod Civil) prevede desfacerea casatoriei
prin divort avand in vedere urmatoarele posibilitati:
a. prin acordul sotilor
b. la cererea unuia dintre soti, atunci cand datorita unor motive temeinice
raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este
posibila
c. la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani
d. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila
continuarea casatoriei 

Chiar daca exista copii minori din casatorie si cei doi soti se inteleg cu privire la
realizarea divortului, ei se pot adresa pentru un divortul prin acord atat instantei de
judecata cat si ofiterului de stare civila ori notarului public de la locul casatoriei
sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care poate constata desfacerea casatoriei
prin acordul sotilor, acestia din urma eliberandu-le un certificat de divort, potrivit
legii. 

In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate

in Codul Civil - art. 373 si urm., iar cele de drept procesual in Codul de procedura
civila - art. 607 - 619 C.p.c. -. 

Divortul prin acord 

In baza Codului Civil, divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre

instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau
nu copii minori rezultati din casatorie. 
La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor
minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de
interesele minorilor. 
Cererea de divort prin acord se depune de soti impreuna sau de unul dintre soti,
celalalt acceptand aceasta cerere. 

In acest caz, instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la
desfacerea casatoriei. Divortul din motive temeinice 
Pentru pronuntarea divortului din motive temeinice - motive de divort, instanta
trebuie sa constate, cf. art. 38 alin. 1 C. fam, existenta a trei elemente:
existenta motivelor temeinice
existenta raporturilor dintre soti grav vatamate
imposibilitatea continuarii casatoriei 

Prin urmare, in acest caz, instanta nu trebuie sa constate numai culpa sotilor ci si ca
raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei
nu mai este posibila. 

In timpul procesului de divort, cei doi soti hotarasc daca acela dintre ei care si-a
schimbat numele de familie, si-l va pastra si dupa divort, sau va reveni la numele
avut anterior. Exista, insa si motive intemeiate (sotul care si-a schimbat numele
este deja cunoscut cu acest nume intr-un domeniu - numele unui cantaret, numele
unui avocat, numele unui notar), numele se poate pastra chiar in lipsa unei acord
intre soti. 
Pentru motive temeinice ale sotului care solicita pastrarea numelui sau, luandu-se
in considerare interesul minorului, instanta va putea sa dispuna pastrarea numelui
si in cazul lipsei de acord. 

Unde se efectueaza divortul. Unde se depun actele de divort 

1. Prin instanta 

In cazul divortului prin instanta, in ceea ce priveste competenta materiala, instanta

competenta este Judecatoria. 

Regula este ca instanta competenta teritoriala sa solutioneze actiunea de divort este

instanta ultimului domiciliu comun al sotilor, daca cel putin unul dintre soti mai
locuieste in circumscriptia acelei Judecatorii. 

2. Pe cale administrativa - doar pentru divorturi prin acord 

In baza Codului Civil, in cazul divorturilor prin acord, cererea de divort poate fi
depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, sau la un notar public de la locul
casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. In aceste doua cazuri, se vor
acorda sotilor mai intai un termen de gandire de 30 de zile pentru eventuala
retragere a cererii de divort. La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila
sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest
sens, consimtamantul lor este liber si neviciat. 
Daca depunerea cererii de divort se poate face, in anumite situatii, si prin
mandatar, la termenul de verificare a consimtamantului, prezenta ambilor soti este
necesara. 

Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public
elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa
sotilor. Daca sotii nu se inteleg asupra unui aspect accesoriu cererii de divort,
ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere
a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit
prevederilor art. 38. Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra
carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti. 

Nulitatea căsătoriei

Sanctiune civila constand in desfiintarea casatoriei care a fost incheiata cu

incalcare prevederilor legale. Poate fi absoluta sau relativa. Nulitatea absoluta
intervine in cazurile in care: oricare din soti nu implinise varsta prevazuta de lege
pentru a se putea casatori; casatoria nu va fi totusi declarata nula daca, intre timp,
acela dintre soti care nu avea varsta ceruta pentru casatorie a implinit-o ori daca
sotia a dat nastere unui copil sau a ramas insarcinata. Oricare din soti era casatorit
la data incheierii casatoriei, bigamie. Daca sotul unei persoane declarate moarta s-a
recasatorit si, dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria
noua ramane valabila; prima casatorie este desfacuta pe data incheierii noii
casatorii. Sotii se afla intr-un grad de rudenie pentru care casatoria este interzisa.
Unul dintre soti este alienat mintal, debil mintal sau, fiind lipsit vremelnic de
facultati mintale, la incheierea casatoriei nu a avut discernamantul faptelor sale.
Casatoria s-a incheiat fara consimtamantul unuia sau ambilor soti. Casatoria a fost
incheiata in lipsa delegatului de stare civila sau de catre o persoana necompetenta.
Totusi, casatoria nu este nula daca acea persoana a exercitat in mod public, desi nu
era competenta, atributiile delegatului de stare civila. In afara cauzelor mentionate
mai sus, exista si cause de nulitate absoluta a casatoriei care, desi nu sunt prevazute
in mod expres in lege, se deduc in mod necesar din natura acestei institutii si
continutul ei essential. Astfel, o cauza de nulitate este inexistenta diferentei de sex
dintre soti. Nulitatea relativa a casatoriei, poate fi ceruta de sotul al carui
consimtamant a fost viciat prin eroare cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot,
prin viclenie sau prin violenta; anularea casatoriei din aceste cauze poate fi ceruta
de cel al carui consimtamant a fost viciat numai in termen de sase luni de la
incetarea violentei ori de la descoperirea erorii sau vicleniei. Tinandu-se seama de
necesitatea ocrotirii copiilor, legea prevede ca declararea nulitatii casatoriei nu are
nici o urmare in [rivinta acestora, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie,
aplicandu-se, prin asemanare, dispozitiile prevazute la divort, in legatura cu
drepturile si obligatiile dintre parinti si copii. O alta regula specifica se refera la
sotul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau
anulata, aceasta pastrandu-si, pana la data ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila; cererea de intretinere a
sotului de buna-credinta si raporturile patrimoniale dintre soti sunt supuse, prin
asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.