Rolul comunicarii in consiliere

Comunicarea reprezintă un proces de interacţiune între persoane, grupuri, ca relaţie

mijlocită prin cuvânt, imagine, gest, simbol sau semn. Procesele de comunicare umană
sunt indispensabile în constituirea oricărui grup social. Prin intermediul comunicării
indivizii îşi împărtăşesc cunoştinţe, interese, atitudini, simţăminte, idei. Privită ca proces
în desfăşurare, comunicarea constă în transmiterea şi schimbul de informaţii (mesaje)
între persoane, în circulaţia de impresii şi de comenzi, în împărtăşirea de stări afective, de
decizii şi judecăţi de valoare care au ca scop final obţinerea de efecte la nivel particular,
interior al fiecărui individ.
Psihosociologii au subliniat că în cadrul muncii în echipă comunicarea are un important
rol de reglare şi de sincronizare a eforturilor individuale. Comunicarea este considerată ca
reprezentând un factor sociogenetic, fără comunicare societatea umană neputând exista.
,,Organizarea socială este imposibilă fără comunicare. O societate este constituită din
indivizi și grupuri care comunică, de aceea am putea ,, interpreta societatea în ansamblul
său, în funcție de o teorie a comunicării,, . Comunicarea este atât de puternică încât
substituie realul. Toate epocile și toate tipurile de organizare socială au lansat și utilizat
diferite formule sau cuvinte magice, încercând să insufle ideea că pronunțarea lor este în
măsură a influența cursul natural al lucrurilor. Comunicarea te face să crezi că ceva
există, chiar dacă acel ceva nu există. Ceea ce se afirmă începe cu timpul să fie crezut și
acceptat, chiar dacă nu sunt mijloace pentru a se verifica adevărul sau falsitatea
afirmațiilor. Repetarea unor formulări sfârșește prin a conduce la acceptarea ideii
cuprinse în ele, independent de orice verificare.
In organizatiile ierarhizate puternic,comunicarea pe verticala este fundamentala,succesul
fiind indus de eficienta ei .
Unde se incurajeaza comunicarea informala pe orizontala,apare ca efect cooperarea
,crearea unui climat favorabil.
Au aparut noi actori interni ai companiei (directori de comunicare,directori responsabili
cu calitatea) dar si actori externi (consultantii).Aceste noi functii trebuie menegeriate
distinct.

Comunicarea transculturala- diferente lingvistice

Cunoasterea sau vorbirea aceiasi limbi nu garanteaza succesul comunicarii .Este nevoie
de o intelegere a stilului de comunicare si a mesajului transmis.De exemplu japonezul are
mai multe moduri subtile de a spune ,,nu”.Exista diferente in comunicarea transculturala
cu implicatii in :
comunicarea non-verbala.diferente lingvistice,diterente ala privirii directe,atingerea,etc
Aceste diferente culturale creaza dificultati in comunicare daca nu sunt intelese si
abordate cu seriozitate.
In functie de contextul cultural avem :
-culturi intens contextuale:araba ,chineza ,japoneza ,araba,vietnameza
-mediu contextuala:romana,greaca,spaniola,italiana,engleza
-slab contextuala:germana,elvetiana,nord americana,scandinava
Procesul de comunicare

Comunicare este schimbul de informatii,mesaje,semnificatii dintre doua sau mai multe

surse care se inteleg .Intr un sens mai larg,comunicarea este un schimb de informatii intre
doua sau mai multe sisteme.Fiecare din aceste sisteme poate avea rolul de emitator sau
receptor.
Procesul de comunicare este complex si este intr o mare masura responsabil de eficienta
organizationala a grupurilor sociale.
Prin comunicare se elimina greselile in actul de codificare-decodificare .comunicarea este
eficienta atunci cand oamenii potriviti primesc la timp informatia potrivita.
In organizatie comunicarea are o importanta esentiala,critica.
Intr o organigrama sunt reprezentate liniile de autoritate,relatiile de raportare care exista.
Directivele ,instructiunile,ordinele ,rezolutiile coboara pe un circuit ierarhic,formalizat,iar
ideiile noi ,propunerile sa intre spre varful ierarhiei.
Comunicarea orizontala are loc intre departamente sau unitati functionale.
Raportul intre comunicarea verticala si cea orizontala este gestionat de lideri specializati
sau de spihologi capabili sa gestioneze emotiile grupurilor mari .
Circuitul ierarhic strict formal este o cale de comunicare incompleta adesea ineficienta.
Apar deficiente in circuitul ierarhic al circulatiei informatiilor:
Filtrarea-exista conceptia unor sefi ca nu trebuie sa transmita informatia care rece
subordonati,deoarece informatia este considerata sursa de putere.Catre nivelul superior
informatia nu este transmisa complet deoarece suordonatii considera ca prea multa
sinceritate s ar putea intoarce impotriva lor.Fiktrarea este un procedeu negativ de
comunicare si reprezinta un pericol serios pentru evolutia pozitiva a organizatiei.

Tipurile comunicarii organizationale

Comunicarea formala este pe linia de sarcini strict profesionale.Sunt activate si solicitate
statutele si rolurile formale,oficiale ale membrilor organizatiei si implicit drepturile si
indatoririle acestora,exprimate in comportamente dezirabile.
Comunicarea descendenta are loc de sus in jos de la sefi catre subordonati.Se transmit
norme si directive cu privire la practici,proceduri,feed-back privind performantele
realizate,educarea comportamentului institutional.Scopul principal al comunicarii
descendente este de influentare,de schimbare a comportamentelor subordonatiilor.
Comunicarea ascendenta,este de jos in sus,se realizeaza functional intre suordonati si sefi.
Contine:transmiterea problemelor deosebite,informatii privind dificultatilemaparute in
activitatile curente,sugestii privind eficientizarea ,imbunatatirea activitatii.Comunicarea
ascendenta ridica problema interpretarii de catre superiori a informatiilor subalternilor.
Comunicarea orizontala se face in interiorul aceluias departament ,intre membrii acestuia.
Aceasta comunicare implica:rezolvarea problemelor din departamentul
respectiv,cooperare intre membrii departamentului ,rezolvarea sarcinilor comune.Scopul
comunicarii orizontale este coordonarea eforturilor in vederea realizarii propriilor
obiective ale departamentelor.
Comunicarea informala are in prim plan nevoile psihologice,emotionale,care se
raspandesc cu rapiditate si capata caracteristici de zvon .Keith Davis sublinia ca reteaua
informala prin circuitul sau inedit informational protejeaza oamenii de necunoscut si
constituie o modalitate de rezolvare a conflictelor cu superioarii.Daca pe circuitul
informational se instaleaza si ruleaza informatii ostile va aparea o atitudine negativa fata
de reteaua informala.

Eficienta comunicarii

In organizatii,ocupatii,posturi se dezvolta un limbaj specializat .un fel de jargon

profesional folosit in comunicare.Acest limbaj devine de multe ori o bariera in
comunicare cand depaseste locul profesional.Ambivalenta comunicarii reprezinta o
extensie si apare in microgrupuri intre specialisti.
Limbajul corpului ofera informatii cu privire la relatia care se instaleaza si exprima
diferenta de statut printr o comunicare non –verbala.
Aceeasi figura ,acelasi gest ,poate ascunde doua firi opuse.La un interviu de angajare
conteaza nu doar ce spune candidatul ci si ce face.Consultantii de imagine confirma ca
aspiratia spre pozitia de top este vizibila ca mesaj ,in discurs ,mesaj
,vestimentatie,atitudine.

Principiile de baza ale comunicarii eficiente :

-Cand este o comunicare buna oamenii iti raspund pozitiv

-o comunicare fata in fata este mai eficienta
- rabdarea este necesara pentru o comunicare eficienta
-acceptarea celuilalt chiar daca are o pozitie contrara
-accentul pus pe problema nu pe persoana
-ascultarea activa-o comunicare reusita este 80% ascultare
-ascultarea activa include si atentia asupra limbajului corpului
-exprimarea empatiei,,Da am trecut si eu prin aceasta ,cunosc sentimentul”.
-punerea intrebarilor ,acceptarea pauzelor interlocutorului.
-reformularea denota interes si intelegere.

Preintampinarea factorilor pertubatori si ameliorarea comunicarii

-blocajul:intreruperea comunicarii din cauze obiective,materiale sau psihologice
-bruiajul:zgomote pe canalul de comunicare
-filtrajul:este voluntar ,bazat pe autoritate
-distorsiuni:degradari involuntare ale mesajului
-prelucrarea selectiva a informatiei
Factorii care amelioreaza comunicarea organizationala
-crearea unui climat de incredere
-empatia-abilitatea de a te transpune in locul altei persoane
-inteligenta sociala si un bun EQ sunt co-substantiale unei bune comunicari
interpersonale si unei bune perceptii psiho-sociale.
-calitatea de a ,,procesa’’ evaluari complete
Empatia este calitatea care ne ajuta sa intelegem partenerii de dialog pentru a previziona
cat mai corect reactiile partenerului.

Comunicare si etica
Daca o companie este interesata de comportamentul etic al angajatiilor,ea poate crea un
post care sa se ocupe de aceasta problema.Se poate deschide un canal de comunicare
unde se poate initia un dialog cu personalul .Cei mai multi oameni vor sa lucreze intr o
atmosfera etica ,intr un climat optim.
Feed-backul este parte din sistemul de management al calitatii totale.Acesta pune accent
pe calitatea comunicarii si pe componenta comportamentului mai mult decat pe
performanta profesionala neta ,care este amplificata prin acest algoritm.
Sondajele de opinie sunt mijloace de comunicare utile pentu aflarea atitudinile si opiniile
angajatiilor daca acestea se administreaza periodic si comunicarea are loc in sens dublu.
Reteaua TV interna sau,, liniile fierbint ‘’,retelele IT interne ale unor firme importante
sunt eficiente pentru pentru instruirea directa a salariatiilor,coordonarea operatiunilor de
urgenta,crearea unor culturi organizationale sinergetice.

Comunicare intr sefi si subordonati

Aceasta comunicare ar trebui sa i ofere sefului posibilitatea de a conduce subordonatul

spre indeplinirea corespunzatoare a sarcinilor intr un context social si cultural optim .
O buna comunicare este indicata de gradul in care seful si subordonatul cad de acord
asupra problemelor de serviciu.
Exista arii unde parerile sunt divergente ,iar perceptia este diferita:
-capacitatea profesionala a individului
-cat timp dureaza ca sa invete ceva
-cat de important este salariul pentru subordonat
-stilul de conducere al sefului
-cata autoritate are subordonatul
-performantele subordonatului si obstacolele
Acestea confirma conflictul de roluri si ambiguitatea perceptiva.
Alte bariere in calea comunicarii sef subordonat:
-solicitarile conflictuale ale sefului
-efectul de protectie
-efectul statutului,al functiei
Opinia publica si mass-media

Lucrarea lui Walter Lippmann ,,Public Opinion ‘’ pune bazele unei viziuni coerente
despre opinia publica si rolul ei in societate.El a inteles ca opinia poate fi fabricata ,ceea
ce implica consecinte asupra gandirii sau exprimarii libere
Teza sa afirma ca : oamenii iau drept fapte nu ceea ce sunt ele in realitate,ci ceea ce
percep ei ca ar fi acele fapte.
Viziunea lui Llippmann porneste de raportul ditre doua realitati:
-lumea exterioara si reprezentarea noastra despre aceasta lume.
Raspunsul omului la realitate este o preprezentare subiectiva,personalizata ,uneori falsa.
Fiecare om actioneaza in functie de de principalii vectori ai propriei harti mentale.
Mintea umana dispune de anumite stereotipuri sau structuri de stereotipuri de unde
rezulta faptul ca nu putem vorbi de o totala rationalitate a deciziei umane.
Noi percepem ceea ce suntem pregatiti sa percepem.Aceaasi situatie ,eveniment poate fi
vazut si interpretat diferit de catre doua persoane,in functie de pregatirea ,credinta
,interesul ,apartenenta politica pe care au .
Stereotipul este acel ,,tipar “ care ne influenteaza raspunsul ,perceptia noastra.El intra in
functiune chiar in faza de evaluare ,este ca un filtru care selecteaza inainte ca informatia
propriu –zisa sa ajunga a fi analizata.Discrepanta intre lumea exterioara si propriile
noastre imagini despre ea ,nu este rezultatul unui proces ,a unei activitati deliberate de
interpretare.Atentia noastra este stimulata de acele situatii care se afla in raport de
compatibilitate cu credintele si optiunile din structurile noastre mentale.
Lumea si intreaga noastra experienta sunt codificate iin structuri mentale,cultutrale si
personale.Traim in aceeasi lume dar simtim in lumi diferite.
Din teoria lui Lippmann reiese ca :
opinia publica este o versiune codificata si moralizata a faptelor.Stereotipurile aflate in
centrul codurilor noastre,determina in mare masura perceptia noastra despre lume.

Simbolul
Joaca un rol important intr o serie de contexte,fiind practic de neinlocuit.Datorita
particularitatilor sale el conserva unitatea.Este un depozit de emotii,de intelesuri
acumulate in decursul istoriei.Simbolul favorizeaza interpretari si perceptiicomune,reactii
identice ,unifica prin stergerea deosebirilor dintre idei.
Functia simbolului se descopera in unele situatii tipice:
-in momentele dificile,presante ,critice ,atunci cand este mai important sa actionezi decat
sa intelegi
-cand este necesara cooperarea maselor de oameni intr un mediu,, nesigur si exploziv”
context in care simbolul apara securitatea si unitatea.
-in orice context simbolurile directioneaza emotia intr un sens comun,catre o tinta
comuna
-simbolul reprezinta un mecanism de solidaritate si unul de exploatare,granitele dintre
acestea doua roluri sunt foarte sensibile.
Modul in care este folosit simbolul face diferenta intre omul politic veritabil si
demagogul.
Folosit cu buna credinta simbolul este un instrument esential in conducerea unei
comunitati umane.

Comunicare in presa

Lipmann considera ca presa contribuie la aparitia unor boli ale opiniei publice.Omul
obisnuit nu are capacitatea de a recunoaste si judeca ,,faptele nevazute “afima Lippmann.
Versiunea reporterului asupra adevarului ,este de fapt propria sa viziune,iar opinia sa
este construita pe baza propriilor stereotipuri sau interese.Lippmann ne spune sa facem
distinctie clara intre informatie si adevar.

Lippmann ne descopera un lucru real ,si anume ca nici presa ori alte institutii nu
actioneaza pe baza unei imagini demne de incredere asupra lumii.

Perceptibilitarea unui eveniment este influentata de trei variabile:

-distanta:cu cat un eveniment se desfasoara mai aproape cu atat are mai multesanse sa fie
perceput mai aproape de realitate
-categoria evenimentelor:de exemplu ,pasionatii de cultura nu se intereseaza si de
evenimentele sportive .
-interesele specifice ale individului:exista legatura intre interesul pentru un anume tip de
eveniment si bunastarea individului.Un individ din lumea a treia nu v a fi interesat de un
eveniment in lumea modei .Un eveniment este o codare a realitatii .El poate ramane
engramat de la o zi la secole sau milenii.