Laborator 5: Testarea lubrifiantilor pe masina cu 4 bile

1. Scopul lucrarii
a) cunoasterea metodologiei de testare a lubrifiantilor pe masina cu 4 bile si determinarea
principalelor caracteristici de performantă ale acestora (indicarea sarcinii la care apare
gripajul, tipul de gripaj);
b) aria reală de contact in conditii statice.

2. Aspecte teoretice
Utilizarea uleiurilor si a unsorilor în diferite aplicatii industriale impune corelarea
proprietatilor fizico-chimice si de performantă ale acestora cu conditiile concrete de lucru.
Din punct de vedere al realizării unui film de lubrifiant la nivelul cuplei de frecare,
vâscozitatea este parametrul cel mai important, aceasta fiind cunoscută pentru fiecare tip de
ulei , sau se determina cu ajutorul vâscozimetrelor.
Rezistenta acestui film de lubrifiant, în conditiile unor presiuni ridicate, a unor
temperaturi ridicate, depinde de carcateristicile de performantă ale lubrifiantului. Aceste
caracteristici de performantă (rezistenta la presiune, comportarea la uzare etc.) trebuie stabilite
experimental, utilizându-se diverse tipuri de tribometre pentru uleiuri, ca si pentru unsori.
În conditii severe de sarcină si temperatură, atunci când se străpunge sau se distruge
pelicula de lubrifiant, gripajul se prezinta ca cea mai periculoasă formă de uzure la adeziune.
În cazul contactelor hertziene punctiforme iau nastere presiuni foarte mari, chiar la forte
exterioare relativ reduse. Din acest motiv, în STAS 8618-79 se standardizează încercarea la
gripaj a uleiurilor cu ajutorul unei instalatii cu 4 bile si în STAS 10293-83 testarea unsorilor.
Pentru cupla sferă-sferă (contact punctiform), presiunea maximă este data de relatia:

3 F1
p Hmax = ⋅ (1)
2 πρ 2

în care: p H = presiunea herteziană maximă;

πρ 2 = A r - aria reală de contact;
ρ - raza petei de contact;

3 ⋅ π ⋅ F1 R1 ⋅ R2  1 − ν 12 1 − ν 22 
ρ= ⋅ ⋅  +  (2)
E2 
3
4 R1 + R2  E1

R 1 , R 2 - razele de curbură ale celor două sfere in contact;

ν 1 ,ν 2 - coeficientii Poisson;
E1 , E 2 -modulele de elasticitate;
F1 - forta de contact.

1
 Pentru: R 1 = R 2 = 6,35[mm] ; ν 1 = ν 2 = 0,3 (otel); E1 = E 2 = 2,1 ⋅ 105 [Mpa] rezultă:

ρ = 8,7 ⋅ 10-2⋅ 3 F1 (3)

Sarcina axială cu care se încarca bilele în contact se distribuie intre cele 4 bile după un
tetraedu regulat, bilele având un diametru de 12,7 [mm] (fig.1).

Fig.1.Schema fortelor din cupla sferîă-sferă.

F = FNB + FNC + FND

Dar : (FNB ) = (FNC ) = (FND ) = F1 , deoarce bilele au aceleasi dimensiuni si pozitia lor este
simetrică fată de vectorul F , care actionează pe bila superioară.

1 F
F1 = ⋅ (4)
cos α 3
Iar unghiul α = 35 15'51" .
o

Rezultă: F1 = 0,408F (4`)

Introducând relatia (4`) în relatia (3), rezultă:
ρ = 6,45 ⋅ 10 −2 ⋅ 3 F [mm ] (5)
Aria reală de contact devine:
2
 1

Ar = π ⋅ ρ = π ⋅  6,45 ⋅ 10 −2 ⋅ F 3  = 1,3 ⋅ 10 −2 ⋅ 3 F 2
2
(6)
 
Înlocuind relatiile (4`) si (6) în relatia (1), presiunea maximă de contact în cupla sferă-
sferă devine:
ρ max = 47,08 ⋅ 3 F (7)
Coeficientul de frecare dintre bila superioară si bilele inferioare se determină cu relatia:
M
µ= f (8)
3rFl
d
unde M f este momentul de frecare măsurat, iar r = ⋅ sin α .
2

2
 3. Instalatia experimentală
Masina cu patru bile este prezentată în fig. 2. Există diverse variante constructive. Cea
utilizată in laborator este o variantă care are la bază principiul de încercare prevazut în STAS
8618 – 79 .

Caracteristici tehnice:
- diametrul bilelor: Φ 12,7 mm;
- sarcina axială variabilă: 60.....2000 N;
- turatia bilei superioare: 1425 ± 50 rot/min;
- temperatura mediului ambiant: 20 ± 5°C;
- duritatea bilelor: 64.....66 HRC

3.1 Pregatirea masinii

a. Se spală cu solvent bilele, cuva si mandrina, se sterg cu o bucată de pânză de tifon
neplusat, evitând atingerea lor cu mâna, apoi se usucă prin suflare cu aer comprimat.
b. Se introduce o bilă, curată, in mandrina fixată pe axul de antrenare.
c. Se asează in cuvă trei bile si se fixează cu ajutorul piulitei; se toarnă ulei de incercat
astfel încât nivelul acestuia să depăsească suprafata superioară a bilelor cu cca 3mm.
d. Se introduce cuva sub mandrină.
e. În functie de încercarea ce se efectuează, se aplică diferite sarcini (greutăti mobile).
f. Se conectează si se reglează dispozitivul de înregistrare pentru măsurarea
coeficientului se frecare (puntea tensometrică) si se verifică echilibrarea lui.
g. Se deblochează usor, fară soc, pârghia cu sarcina, astfel încât să nu se producă un
contact brusc între bile.
h. Se porneste motorul pentru câteva minute în gol, după care se opreste pentru aducerea
lui la temperatura de regim (cu dispozitivul blocat).

4. Modul de lucru

4.1 Determinarea sarcinii maxime fără gripaj

Sarcina maximă, exprimată în N, la care în decurs de 60 secunde coeficientul de frecare
rămâne constant, este sarcina maximă fără gripaj (F fg ), iar bilele nu prezintă pete de uzare.
Variatia coeficientului de frecare la sarcina maximă fără gripaj este prezentată in fig. 3.

Fig. 3 Variatia coeficientului de frecare

3
 4.2 Determinarea sarcinii minime cu gripaj instantaneu
Se pune in funciune masina pregătită si dispozitivul de înregistrare si se aplicâ sarcini
diferite până când apare o crestere bruscă a coeficientului de frecare în mai putin de 0,5
secunde de la pornirea motorului. Aceasta reprezintă sarcina minimă cu gripaj instantaneu
(Fg 0,5 ), după care coeficientul de frecare scade si se mentine practic constant timp de 60 de
secunde, fără a se produce sudură (fig.4). Pe bilele scoase din cuvă se observă pete de uzură.

Fig.4 Variatia coeficientului de frecare

4.3 Determinarea sarcinii calculate pentru o întârziere de 2,5 secunde a

gripajului
Sarcina la care cresterea coeficientului de frecare apare după 2,5 secunde de la pornirea
motorului reprezintă sarcina calculată pentru o întârziere a gripajului de 2,5 secunde (Fg 2,5 ) .
Variatia coeficientului de frecare este prezentată în fig. 5.

Fig. 5 Varia ia coeficientului de frecare

Pentru cele trei determinări se lucrează cu puterea tensometrică, cu înregistratorul x, y si

un cronometru. Se efectuează încercari cu sarcini crescătoare, câte 60 secunde pentru fiecare
încercare, urmărindu-se variatia coeficientului de frecare în timp, aceasta trebuind să
corespundă cu fig. 3,4,5.
Rezultatele obtinute la punctele 4.1, 4,2 si 4,3 se trec in tabelul 1.

4
 Întârzierea gripajului se poate stabili si cu ajutorul diagramei logaritmice, metodă
descrisă în STAS 8618-79.

4.5 Determinarea sarcinii la care se produce sudura

Ma ina pregătită se pune în functie cu sarcini crescânde până la sarcina la care se produce
sudura bilelor în interval de 60 secunde.

4.6 Determinarea uzurii mecanice

În functie de tipul ueiului si de conditiile tehnice de calitate ale acestuia, determinarea se
poate efectua prin una din metodele următoare:
a. cu sarcină de 200 N, timp de 100 minute;
b. cu sarcină de 300 N, timp de 60 minute;
c. cu sarcină de 1500 N, timp de 1 minut.
La variant folosită se masoară diametrul petelor de uzură la cele trei bile din cuvă.
Uzura mecanică se exprimă prin media aritmetică a celor sase diametre ale petelor de
uzură.
Valorile dimensiunilor petelor de uzură sunt trecute in tabelul 2.

5. Exprimarea rezultatelor
Rezistenta la presiuni ridicate pe masina cu patru bilese exprimă pentru fiecare încercare,
asftel:
- sarcina maximă fără gripaj, în N,
- sarcina minimă cu gripaj instantaneu, în N,
- sarcina calculată pentru o întârziere de 2,5 secunde a gripajului, în N,
- variatia uzurii cu sarcina, în N,
- sarcina la care se produce sudura, în N,
- uzura mecanică (diametrul petei de uzură), în mm.

6. Interpretarea rezultatelor
Se compară valorile obtinute din tabele sau diagrame pentru diversi lubrifianti, apreciind
lubrifiantul care are proprietătile cele mai bune.

5
Nr. Parametru U.M. Valori ob inute
crt.
1 Fgn N
N mm
Mt
-
µ
2 Fg 2,5 N
N mm
Mt
-
µ -
µ 2,5
3 Fg 2,5 N
N mm
Mt
-
µ -
µ 2,5

Tabelul 1

Tabelul 2
Nr. G F Timpul Φ 1m Φ 2m Φ 3m Φ m Obs.
crt. [N] [N] [minute] [mm] [mm] [mm] [mm]
1 200 100
2 300 60
3 1500 1