CUPRINS

INTRODUCERE-------------------------------------------------------------------------------------2
I. Descrierea obiectului--------------------------------------------------------------------------3
I.1 Descrerea generală a obiectului evaluat------------------------------------------------3
I.2 Descrierea obiectelor de constructii-----------------------------------------------------5
I.3 Metodele de estimarea a uzurii fizice--------------------------------------------------11
II. Estimarea uzurii fizice a bunului imobil-------------------------------------------------17
II.1Determinarea uzurii fizice a elementelor de construcţie--------------------------17
II.2Determinarea uzurii fizice a construcţiei---------------------------------------------20
II.3Căi de reabilitarea a construcţiei-------------------------------------------------------21
BIBLIOGRAFIE------------------------------------------------------------------------------------22
ANEXE-----------------------------------------------------------------------------------------------23

INTRODUCERE
1
 În această lucrare se v-a calcula uzura fizică a unui bun imobil din satul Hansca,
raionul Ialoveni, bunul imobil fiind şcoala din sat. Lucrarea cuprinde 2 capitole. În primul
capitol se va descrie obiectul nostru şi metodele de estimare a uzurii fizice, iar în al 2-lea
capitol se va calcula uzura fizică a construcţiei. Pentru a elabora acestă lucrare vom folosi
următoarele acte legislative: Regulamentului provizoriu privind evaluarea bunurilor
imobile şi Indicii comasaţi ai valorii de reconstituire.
Scopul lucrării este de a afla uzura fizică a unei şcoli din satul Hansca, raionul
Ialoveni, fiind construită în anul 1987 şi reparată parţial în anul 2014.
Ce este deprecierea? Deprecierea este o pierdere de valoare a costrucţiei din orice
cauză, reprezentînd diferenţa dintre costul de reconstrucţie sau de înlocuire a
construcţiei şi valoarea ei de piaţă. Iar uzura fizică se manifestă prin fisuri, căzături,
rosături sau defecte de structură.
În continuare se va studia mult mai amănunțit despre tipurile de depreciere
şi ce influenţă au asupra bunurilor imobiliare. Deasemenea se vor menţiona metodele prin
care se determină şi formulele lor de calcul.

I. Descrierea obiectului
2
 I.1 Descrerea generală a obiectului evaluat
Bunul imobil evaluat fiind o construcţie de învăţămînt se află la marginea satului Hansca, raionul
Ialoveni situat în apropiere de magazin, grădiniţa, biserică şi primărie.

Figura 1.1 Amplasarea bunului imobil

În apropiere de obiectul dat este drum asfaltat cu acces la transport public. Blocul avînd pe
teritoriu parcare, teren sportiv, teren de joacă pentru copii şi grădiniţa fiind deasemenea situată lîngă
şcoală. Mai jos am reprezentat caracteristicile principale o obiectului evaluat.

Tabelul 1.1 Descrierea obiectului

Denumirea Caracteristica
Obiectul evaluat Şcoala (gimnaziu)
Amplasarea obiectului evaluării satul Hansca, raionul Ialoveni
Dreptul de proprietate Proprietate de Stat
Număr de nivele Subsol + 2 nivele
Subsol – 2,60
Înălţimea, m 1 nivel – 3,25
2 nivel – 3,25
Subsol – 462,6
Suprafaţa, mp 1 nivel – 1024,5
2 nivel – 462,6
Anul construcţiei 1987
Blocul este alcătuit din subsol + 2 nivele, construit în anul 1987 dar mai fiind reparat cosmetic în
anul 2014. Clădirea are 3 intrări, prima intrare fiind cea principală, cea de a 2 fiind cea secundară iar cea
de a treia este intrarea din şcoală în grădiniţă. Şcoala fiind unită cu grădiniţă printr-un hol.

3
 Planul nivelului 1 diferă faţă de nivelul 2 după suprafaţă cît şi după aranjare. Fundaţia clădirii şi
subsolul fiind construit din blocuri din beton armat prefabricat, pereţii exteriori şi cei interiori din blocuri
de calcar. Lucrări de finisaj au fost făcute însă deja se macină iar în anul 2015 doar o parte a faţadei
clădirii a fost reparată. Acoperişul este din foi de ardezie nefiind renovat. Uşile şi ferestrele au fost
schimbate fiind din termopan. Din reţele inginereşti există doar energie electrică, reţele de telecomunicaţii
însă nu există gaz şi nici canalizare.

Figura 1.2 Bunul imobil inspectat

În imaginile de mai sus se observă care este starea gimnaziului şi care sunt fisurile care au apărut
dea lungul anilor. Parţial a mai fost renovată construcţia însă necesită o reparaţie capitală.
I.2 Descrierea obiectelor de construcţii

4
 Infrastructura clădirilor cuprinde ansamblul elementelor de rezistenţă situate sub nivelul terenului
(fundaţii, subsoluri). Încărcările transmise de construcţie terenului de fundare produc în zona de fundaţie o
stare de tensiune si deformaţie. La randul lor, deformaţiile din terenul de fundare, prin deplasări provocate în
punctele de sprijin ale construcţiei determină schimbarea stării de tensiune, respectiv redistribuirea
eforturilor în elementele structurii de rezistenţă ale construcţiei. De aceea este necesar de a alege un tip de
fundaţie corect conform planului clădirii, după caracteristicile pămîntului şi după condiţiile climatice.
Blocul inspectat are fundaţie continuă construită din blocuri din beton armat prefabricat avînd şi subsol
care fiind deasemenea construit din blocuri din beton armat. Analizînd care este starea fundaţiei putem spune
că este într-o stare destul de bună, însă în unele locuri avînd nevoie de o mică reabilitare.

Figura 2.1 Fundaţia blocului inspectat

Pereţii sunt acele subansambluri constructive ale clădirii cu rol de delimitare a spaţiului interior de
mediul extern, precum si de delimitare a spaţiului interior de mediul extern, precum si de
compartimentare pe funcţiuni a interiorului acesteia de compartimentare pe funcţiuni a interiorului
acesteia.
Pereţii sunt alcătuiţi din componente diverse:
 elementul de bază care poate fi din zidărie, beton, metal, lemn etc.
 elementul de finisaj (interior, exterior) sub formă de tencuieli, placaje, tapete etc;
 elemente înglobate cum ar fi: uşi, ferestre, coşuri de fum, canale de ventilaţie, canale de
ventilaţie, hidroizolaţii, termoizolatii, izolaţii fonice etc.
Prin noţiunea de perete se întelege în mod obişnuit numai componenta de bază care
conferă acestuia rezistenţa si stabilitatea.

5
 Pereţii portanţi fiind construiţi din blocuri mari de calcar iar cei interiori din blocuri mici de calcar.
Pereţii fiind într-o stare bună fiind întreţinuţi dea lungul anilor. Pereţii interiori deasemenea au o stare
bună fiindcă în fiecare an fiind făcută reparaţie cosmentică.
Pereţii portanţi exteriori fiind tencuţi doar cu ciment în unele părţi, şi unde s-au depistat fisuri şi
careva deteriorări. Pereţii interiori despărţitori fiind finisaţi în cabinete cu tapetă iar în hol şi casa scării cu
lemn şi cu var. Pereţii interiori sunt în stare foarte bună deoarece s-a făcut reparaţie în anul 2015 inclusiv
şi casa scării fiind renovată. Fisuri nu sunt însă pereţii interiori necesită de o reabilitare fiind doar daţi cu
var.

Figura 2.2 Pereţii

Planşeele sunt elemente de suprafaţă plană, de regulă orizontale, care compartimentează pe verticală
clădirea, avînd rol de separaţie interioară între etaje sau de separaţie a clădirii de mediul exterior (ultimul
planşeu). Ele pot fi considerate ca un sistem în raport cu propria lor structură, fiind alcătuite dintr-un
ansamblu de componente cu funcţiuni diverse.
6
 Componenta principală a sistemului este planşeul propriu-zis, restul componentelor fiind:
pardoseala, plafoanele, izolaţia, iar alcătuirea lor diferă în funcţie de poziţia pe care acestea o ocupă în
construcţie şi de performanţele care se cer pentru a satisface exigenţele utilizatorului.

În cazul nostru s-a folosit planşeu prefabricat. Folosirea plaşeelor prefabricate din beton armat
prezintă următoarele avantaje: reducerea duratei de execuţie, micşorarea necesarului de manopera pe
şantier, micşorarea consumului de cofraj, asigurarea lucrului neîntrerupt pe timp friguros, mărirea
gradului de industrializare a execuţiei construcţiilor, obţinerea unor elemente de o calitate
superioară cu ajutorul unui control riguro s şi cu metode avansate de lucru.

Ca element de legătură s-a utilizat un amestec de mortar pentru planşeele prefabricate şi fiind
vopsite cu var ca finisaj. În pozele de mai jos se observă că sunt careva fisuri în planşeu, şi nu este în stare
tare bună planşeele.

Figura 2.3 Planşeul

Un acoperiș este partea care acoperă o clădire sau o structură, fiind în același timp partea superioară
a acesteia. Acoperișul protejează clădirea și componentele sale de efectele vremii.

În cazul nostru conform analizei am observat că acoperişul dat este executat din foi de ardezie şi nu
este în stare bună. Acoperişul dat nu a fost reparat din anul 1987 niciodată însă nu aş putea spune ca este
în starea foarte rea deoarece nu sunt semne de deteriorare masivă datorită întreţinerii corecte pe parcursul
acestor ani. În poza de mai jos se observă unele deteriorări însă nefiind atît de semnificative.

7
Figura 2.4. Acoperişul

Uşile, ca elemente de construcţii, aparţin atît arhitecturii exterioare (uşi exterioare) cît şi celei
interioare (uşi interioare) ale clădirilor. Ele îndeplinesc funcţia de închidere şi de izolare termică şi fonică
a clădirilor, iar într-o oarecare măsură şi aceea de transmitere a luminii şi a aschimbului de aer.

Ferestrele sunt elemente de construcţii în formă de rame, care se montează în golurile pereţilor

exteriori ai clădirilor. Ele constituie, în ansamblul clădirilor, elemente inseparabile ale acestora, aparţinînd
atît elementelor de arhitectură exterioară, cît şi celor de arhitectură interioară. Şi uşile şi ferestrele au fost
schimbat în anul 2015 deaceea aş putea zice că sunt într-o stare bună.

8
Figura 2.5. Ferestrele şi uşile

Pardoseala din această clădire sunt executate în holuri din beton prelucrat, în cabinete din
lenoleum şi în altele din lemn. Pardoseala este în stare satisfăcătoare iar în unele mai bună deoarecea fost
întreţinută corect în tot acest timp.

Figura 2. 6. Pardoseala

Scara reprezintă o construcție formată dinr-un șir de plăci plate, mai mari sau mai mici, pe care, cu
ajutorul picioarelor, ne putem deplasa, în sus și în jos, de la un nivel la altul. Scările sunt
elemente arhitecturale ale construcțiilor. Denumirea provine din cuvântul latin „scala”.

9
 Scările din blocul evaluat sunt din elemente prefabricate din beton armat avînd blocul 4 case a
scării. Una fiind de la intrarea principală, a 2 fiind în hol, a 3 este care face legătura dintre nivelul 1 cu
nivelul 2 şi a 4 este cea care face legătura dintre subsol şi nivelul 1.

Scara de la intrarea principală are o rampă de 3 trepte, iar cea din hol deasemenea are 3 trepte.
Scara care leagă nivelul 1 cu 2 conţine 10 trepte a cîte 2 rampe.

Figura 2. 7. Scările

Reţelele inginereşti. Inspectînd bunul imobil aş putea spune că am depistat că bunul are ca reţele
inginereşti: fire electrice, apă, telecomunicaţii însă nu dispune de canalizare. Caloriferele au fost
schimbate în anul 2014 deaceea sunt în stare foarte bună.

Figura 2. 8 Reţele inginereşti

10
 I.3 Metodele de estimarea a uzurii fizice
Metodele de estimare a uzurii fizice sînt
a) ametoda normativă;
b) metoda valorică;
c) metoda vîrstei efective;
d) metoda grafică;
e) metoda interpolară;
f) metoda nominală;
Metoda normativă presupune determinarea mărimii uzurii fizice în baza analizei stării tehnice a
elementelor constructive de bază ale clădirii. Metoda respectivă se aplică în două etape:
a)  se va determina uzura fizică a fiecărui element constructiv;
b)  se va determina uzura fizică a construcţiei întregi după formula:
Uconstr.= Uelement. x 100 / GS element.        (1)
unde,
Uconstr.  - uzura fizică a construcţiei (%);
Uelement.   - uzura elementelor construcţiei (%);
GSelement - greutatea specifică a elementelor constructive (%).
Pentru determinarea uzurii fizice a elementelor constructive evaluatorul poate folosi Normele de
evaluare a construcţiilor ce aparţin cetăţenilor R.S.S. Moldoveneşti în scopul asigurării de stat, ediţia
1982, aprobate prin Hotărîrea Sovietului  Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.119 din 29 martie 1982.
Metoda valorică presupune determinarea costului reparaţiei capitale a construcţiei. În acest caz
este determinat coeficientul care reprezintă raportul între costul reparaţiei capitale şi valoarea de
reconstituire a clădirii, estimată la data evaluării, ţinînd cont de mărimea uzurii fizice.
Metoda valorică se utilizează pentru determinarea mărimii uzurii fizice în următoarele cazuri:
a)  beneficiarul evaluării intenţionează să exploateze clădirea locativă;
b)  cheltuielile pentru reparaţia capitală se compensează la vînzarea obiectului (diferenţa între preţul
obiectului după reparaţia capitală şi preţul obiectului înainte de reparaţia capitală este mai mare decît
cheltuielile pentru reparaţia capitală);
c)  bunul imobil este dat în arendă sau ipotecat.
De regulă, mărimea cheltuielilor pentru reparaţia capitală reprezintă 0,28 – 0,40 din valoarea
clădirii. Dar fiindcă estimarea uzurii se efectuează în baza informaţiei reale despre cheltuielile pentru
reconstrucţia sau pentru reparaţia elementelor uzate, rezultatele obţinute prin metoda valorică sunt
considerate destul de realiste. Limitele metodei date sunt determinate de necesitatea efectuării unor
calcule detaliate ale cheltuielilor pentrureparaţie.

11
 Metoda valorică este aplicată pentru a estima uzura fizică atît a elementelor constructive ale
construcţiei separat, cît şi a întregii construcţii.

Metoda vîrstei efective - Orice construcție în timp sub influența factorului timp suportă modificări în
afara normelor de întreținere și exploatare.

Pentru determinarea mărimii uzurii fizice prin metoda vîrstei efective se foloseşte următoarea
formulă:
U=(VE/DVF)x100 sau   U=(VE(VE+DVFR))x100  (2)
unde,
U  - uzura fizică exprimată în procente;
VE  - vîrsta efectivă;
DVF - durata de viaţă fizică;
DVFR - durata de viaţă fizică rămasă.

În cazul în care construcția are destinație nelocativă și a suportat o exploatare mai intensivă la metoda
vîrstei efective se utilizează una din următoarele doua formule:

Uf = 100*VR(VR+VN) / 2*VN2 , sau,

Uf = 100*VR (VR+VN) / 2,67 VN2,

Unde:

Uf – uzura fizică;VR- vârsta reală;VN – vârsta normativă.

Diferența între aceste două formule este că, formula (2) exprimă durata de viață a clădirii până la uzura
de 90%, iar a doua- limitează durata funcțională până la uzura de 75%.

Metoda grafică - Această metodă se aplică pentru un număr limitat de elemente constructive pentru care
în timp s-a efectuat o monitorizare şi s-au elaborat grafice de comportarea uzurii fizice în timp.

12
Figura 2.1.Ciclograma rețelelor de apa calda

Figura 2.2.Ciclograma rețelelor de apa rece

13
Figura 2.3.Ciclograma rețelelor de canalizare

Figura 2.4.Ciclograma rețelelor de caldura centralizata

14
 Figura 2.5Ciclograma rețelelor de electricitate

Metoda interpolării - Metoda de determinare a uzurii fizice cu o precizie mai mare folosind normele
în construcție și rezultatele inspectării în teritoriu.
Formula de calcul pentru această metodă este:
( umax −umin )∗S det
U f =u min +
[ S tot ] ; (3)

Unde:

Uf – uzura fizică;

Umin - uzura minimă;

Umax – uzura maximă;

Sdet – suprafața deteriorată;

Stot – suprafața totală.

Precizia rezultatelor aplicării acestei metode depinde de corectitudinea segmentării pe tip și calitate a
elementelor constructive.

Utilizând metodele expuse pentru a determina gradul de uzură a construcțiilor, ulterior este mai simplu de
a stabili măsurile de reabilitare a elementelor constructive sau a clădirii întregi sau de a calcul a valoarii
acesteia în baza uzurii aflate.

15
 Metodanominala - Se foloseste pentru totalitatea elementelor cosntructive in cazul cind sunt
respectate toate normele de exploatare si intretinere a aceastora.

Uf= Treal/ Tnorm. *100% (4)

16
 II. Estimarea uzurii fizice a bunului imobil
II.1Determinarea uzurii fizice a elementelor de construcţie

FUNDAŢII:
1. Metoda nominală
Conform BCH 58-88, durata normativă de exploatare a fundaţiilor din blocuri prefabricate din
beton armat este de 150 ani.
Determinăm uzura fizică a fundaţiei;
VR=2018-1987=31 ani
Uf =31/150 × 100 % = 21 %
2. Metoda vîrstei efective
Din motiv că bunul imobil a fost reparat recent considerăm că vîrsta efectivă este mai mică decît
cea reală.
VE = 25 ani
Uf = 31/150 × 100 % = 20,7 %

PEREŢII:
1. Metoda nominală
Conform BCH 58-88, durata normativă de exploatare a pereţilor din blocuri de calcar este de
50 ani.
Uf = 31//50×100 % = 62 %
2. Metoda vîrstei efective
Luînd în considerare că pereţii au fost tencuiţi în mare parte putem face concluzii că vîrsta
efectivă este mai mică decît cea reală. VE = 20 ani
Uf = 20/50 ×100 % = 40 %

PLANŞEELE:
1. Metoda nominală
Conform BCH 58-88, durata normativă de exploatare a planşeelor din blocuri prefabricate
din beton armat este de 150 ani. Durata reală, de exploatare este de 41 de ani
Uf = 31//150×100 % = 21 %
2. Metoda interpolării

17
 În urma inspectării s-a observat că sunt fisuri, Suprafaţa deteriorată este de 42 mp. Uzura fizică
cuprinde 0-10 %.

Uf = 0+((10) *42/1950)= 0, 21 %

PARDOSELI din linoleum:

1. Metoda interpolării

Pardoselile din tenoleum au fost executate în anul 2012. Conform BCH 58-88 durata de viață
efectiva a pardoselilor din linoleum este de 20 ani. Intervalul de uzură a pardoselelor din lenoleum este
cuprins între 21-40%.

Uf=21+((40-21) *120/460)= 26.48%

PARDOSELI din beton:

1. Metoda vîrstei efective

Durata de viață normativa a pardoselilor este de 40 ani. Vîrsta realaeste de 20 ani.
Uf = 20/40 ×100 % = 50 %
2. Metdoda interpolării
În urma inspectării s-a observat că sunt cîteva deteriorări, Suprafaţa deteriorată este de 120
mp. Uzura fizică cuprinde 21-40%.

Uf=21+((40-21) *120/1490)= 22.53%

Calculăm Uzura totală a pardoselilor: Ut = 26,48 × 460/1950 + 22.53 × 1490/1950 = 23,46 %

ACOPERIŞUL:
1. Metoda nominală
Acoperişul acestei clădiri este executat din foi de ardezie construit înca în anul 1987. Conform
BCH 58-88, durata normativă de exploatare a acoperişului din foi de ardezie este de 30 ani.
Uf = 31/30×100 % = 103, 3 %
2. Metoda interpolării
În baza tabelului 40 concluzionăm ca intervalul de uzură a acoperișului se cuprinde între 21-
40%, deoarece sunt observate fisuri denivelari la suprafata invelitorii.
Uf=21+((40-21) *245 /1950)= 23.39%
GOLURILE:
Din motiv că recent s-au schimbat uşile şi ferestrele nu avem uzură fizică.
SCĂRILE:
1. Metoda nominală

18
 Conform BCH 58-88, durata normativă de exploatare a scărilor din beton armat este de
40 ani. Virsta reală este de 31 ani.
Uf = 31/40×100 % = 77,5 %
2. Metoda vîrstei efective
Uf = 28/40×100 % = 70 %

REŢELE INGINEREŞTI:
Toate instalaţiile s-au renovat în anul 2015 fiind în stare foarte bună şi nu avem uzură
fizică.
Electricitatea
1. Metoda ciclogramelor
Din anul 1987 nu s-a mai renovat electricitatea în acest bloc.

Tabelul 2.1. Uzura reţelelor de electricitate

Uzura
Elementul G Dr. Uzura
calculată,
S,% Exploatare,ani fizică,%
Magistrale 2 41 72 1
Rețele interioare 0 2 41 75 4,4 1
Echipamente 5 3 13 53 8,7 1
electrice
Panouri de 0 3 41 86 5,9 3
distribuție
Total 5 1 0,1 7
00 9,1

FINISAREA INTERIOARĂ:

Finisajul cu var in obiectul inspectat, este prezent in fiecare clasa. Conform BCH 58-88 durata de
viața fizica a varului este de 8 ani.

1. Metoda nominala:
Uf= 2/ 8 *100%=25%
Uzura fizică a finisajului interior cu tapete conform metodei nominale este de25%

2. Metoda interpolării:

În baza tabelului 61 din BCH 53-86 presupun ca intervalul de uzură a finisajului cu var este
cuprins între 21-40%.
Uf=21+((40-21) *230/1236)= 24,53 %

FINISAREA EXTERIOARĂ:

19
 1. Metoda nominală:
Conform BCH 58-88 finisarea exterioară din tencuială din beton are durată normativă de
exploatare de 6 ani. Iar virsta cronologică de 4 ani.
Uf = 4/6 × 100 % = 66,67 %
2. Metoda interpolării:
Conform BCH 58-86 intervalul de uzură este de 41-60 %. Suprafaţa deteriorată este de 40 %.
Uf = 41 + (60-41)×0,4 = 48,6 %

2.2 Determinarea uzurii fizice a construcţiei

La calculul uzurii totale a construcţiei se utilizează greutatea specifică din ICVR şi uzura
fiecărui element.
Tabelul 2.1 Calculul uzurii totale
Uzura fizica a
N Denumirea G Uzura
elementului,
r. elementului S,% finală,%
1 Fundații 6 %21 1,26
2 Pereți 2 62 17,98
9
3 Planșee 8 21 1,76
4 Acoperis 5 103,3 5,165
5 Pardoseli 9 23,46 2,11
6 Goluri 1 0 0
1
7 Scări 5 77,5 3,875
8 Lucrări de finisaj: 7 25 1,75
interior
exterior 10 66,67 6,67
9 Rețele inginerești 1 79,15 7,91
0
1 Total 1 ----- 48,48
1 00

20
 2.3 Căi de reabilitarea a construcţiei

Concluzii Recomandare

Fundația – are o stare buna pe unele

Ar fi eficient daca se va face o hidroizolaţie la
locuri este afectată.
fundaţie şi de finisat.

Pereții - sunt intr-o stare bună,

pereţii exteriori si interiori sunt din
blocuri de calcar. Ar fi bine în fiecare an sa se facă reparaţie
cosmetică.

Planșee – sunt planşee prefabricate

din beton armat, iar în unele locuri sunt Se vor tencui fisurile şi se vor finisa cu un strat
fisuri. fin de var.

Golurile pentru ferestre şi uşi sunt Nu necesită reparaţie.

într-o stare foarte bună.

Scări - scara principală nu are o stare

bună, însă cea din bloc este în stare Repararea lor nu necesită doar cea de la intrare
excelentă. trebuie reparată.

Pardoselele:
Coridor - se află într-o stare
satisfăcătoare Înlocuirea linoleumului în locurileproblematice şi
Clase – necesita reparatie schimbarea pardoselei ar fi perfect.

Retelele ingineresti – reţelele

electrice sunt veshi şi chiar nu au fost Reparatie capitala reţelelor electrice, dar şi sa se
schimbate de la darea in exploatare a facă canalizare, sa fie gaz.
cladirii însă caloriferele sunt noi.

21
 BIBLIOGRAFIE
1. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=305725
2. ICVR sau УПВС
3. http://rusdiagnostika.ru/uploads/files/Vedomstvennii-stroitelnie-normi-BCH-58-88-p.pdf
4. https://geoportal.md/
5. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311715
6. http://incercom.md/Buletin%20Nr.6.pdf
7. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312892

22
ANEXE

23
24
25