Hepatite virale

Hepatite virale

 Cele mai frecvente tipuri de hepatite virale: A, B, C,

D, E (alte G, TT)

 Alte virusuri: Herpes simplex, CMV, Epstein Barr,

Coxsackie, ECHO, al febrei galbene, Ebola, rujeolei,
etc.
Hepatite virale
 Hepatita virala B

 Aproximativ 2 miliarde de persoane

infectate cu HBV, 240 milioane cu
infecţie cronică iar 780.000 mor
anual din cauza acestei patologii
(130.000 prin hepatită acută şi
650.000 prin ciroză sau cancer).
 Prevalenţa hepatitei virale tip B
este mai mare în Africa sub-
Sahariană, Asia de Sud-Est, regiunea
Amazoniană şi sudul Europei estice,
cu o rată a portajului de HBV între
5-20%
 Hepatita virala B
proces epidemiologic
 Sporadic,
 Endemic
Endemicitate inalta – portaj AgHBs >8%; rata cumulativa de
infectie 60%
Endemicitate intermediara: portaj AgHBs 2 - 7%; rata
cumulativa de infectie 20-60%
Endemicitate redusa: portaj AgHBs <2%; rata cumulativa de
infectie 4-6%
 Hepatita virala B
agent etiologic
 Doze infectante minime care pot genera
infectie: 107 - 108 microorganisme
 HBV este de 50-100 de ori mai infecţios decât
HIV în caz de înţepătură accidentală cu ac
contaminat)
 Stabil la conditiile mediului inconjurator
 Infectant la temperatura camerei (~7 zile), la
iradiere UV, la temperature de -20°C (cateva luni)
 Inactivat la 100°C in 20 – 30 minute, prin
autoclavare
 Hepatita virala B
Sursa Cai de transmitere
 Bolnavul – forme acute  Parenteral, percutan, permucos –
prin sange (transfuzii, leziuni
tipice (~40%) / atipice preexistente, plagi accidentale)
(~75%) rata de afectare a personalului
 Infectie cronica medical este 10 – 30%
 Transmitere sexuala - ~40%
 Purtatorul parteneri sexuali a persoanelor
preinfectios purtatoare VHB contacteaza
infectia
fost bolnav (saptamani –
luni)  Transmitere verticala
• Perinatal (expunerea nou –
cronic nascutului la sange contaminat)
• Postnatal (lapte matern) –
semnificatie redusa
 Hepatita virala B
Clinic Paraclinic
 Incubatie: 1-6 luni ALT; AST – nespecific
 Stare: Hepatita acuta Markeri serologici
simptomatica
(icterica/anicterica)
 Evolutie
Vindecare completa
Hepatita cronica, ciroza hepatica,
hepatocarcinom
Purtator cronic de AgHBs (AgHBs +;
Ac anti HBe +; ADN VHB
nedetectabil)
Viremie persistenta asimptomatica
 Hepatita virala B
preventie
masuri generale (stomatologie)
 utilizarea mănuşilor, a măştii, ochelarilor şi a şorţului impermeabil
 folosirea unor aspiratoare rapide pentru reducerea posibilităţii
stropirii
 instumentarul manual va fi sterlilizat după fiecare pacient
 amprentele se vor spăla atât la scoaterea din gura pacientului cât şi
înainte de introducerea în gura acestuia
 respectarea modalităţii de dezinfecţie pentru fiecare instrument
folosit
 echipamentul stomatologic şi suprafeţele dificil de dezinfectat care
pot fi contaminate se înfăşoară în material impermeabil şi
impenetrabil care se inlocuieşte la fiecare pacient
 pe parcursul activităţii este necesară o poziţie adecvată a
personalului medical cât şi a pacientului
Hepatita virala B
preventie
masuri specifice
Vaccinarea împotriva hepatitei B
 Hepatita virala B
Vaccinarea împotriva hepatitei B
 Pacientul sursă este VHB pozitiv:
 Dacă persoana accidentată a fost vaccinată complet, se recomandă titrarea
anticorpilor, care dacă sunt în titru de peste 10 UI / ml , persoana este protejată şi
nu este la risc (titrarea trebuie efectuată cât mai repede posibil).
 Dacă persoana nu a fost vaccinată sau a fost vaccinată incomplet sau dacă nu se
poate determina rapid titrul, se administrează imunoglobuline specifice şi o doză de
vaccin (stabilindu-se ulterior titrul de anticorpi anti-HBs). Dacă titrul de anticorpi
este protector se întrerupe vaccinarea. Dacă titrul este neprotector, se continuă
vaccinarea cu schema de urgenţă (0,1 ,2 luni şi rapel la 12 luni).

 Pacientul sursă este VHB negativ:

 Se recomandă vaccinarea împotriva hepatitei cu virus B după schema obişnuită (0, 1,
6 luni) sau titrarea anticorpilor anti-HBs dacă a fost vaccinat.
 Investigarea statusului VHC a pacientului sursă şi a persoanei care a suferit un
accident de expunere la sange
 Hepatita virala C

 Conform OMS, la nivel mondial există aproximativ

130-150 de milioane de persoane infectate cronic cu
HVC, din care aproximativ 500.000 mor anual prin
consecinţe ale acestei patologii. Un număr
semnificativ dintre cei care sunt infectați cronic vor
dezvolta ciroză sau cancer hepatic.
 Deşi distribuţia geografică este universală, cele mai
afectate regiuni sunt în Africa de Nord Vest şi Asia
Centrală şi de Est, unde majoritatea infecţiilor sunt
cauzate de tratamente injectabile şi proceduri
medicale nesigure.
 Hepatita virala C
agent etiologic

HVC se transmite de 10 ori mai uşor decât

HIV şi poate supravieţui la temperatura
camerei, pe diverse suprafeţe din mediul
înconjurător, cel puţin 16 ore.
 Hepatita virala C

Sursa Cai de transmitere

 Bolnav  Percutan,permucos, parenteral
 practici nesigure
 Hepatita acuta
de injectare, sterilizarea
 Hepatita cronica/ciroza/ necorespunzătoare a
carcinom HC echipamentelor medicale și
prin sânge și produse
 Purtator VHC din sânge netestate
(preinfectios; fost  consum de droguri
bolnav, etc) injectabile
 sexuala (5-11% risc; 8% in caz de
HVB+HIV)
 verticala – semnificatie redusa
 Hepatita virala C
Clinic Paraclinic
 Incubatie: medie 50 zile ALT; AST – nespecific
 Stare:
 asimptomatic/simptome Markeri virali
nespecifice
 hepatice/extrahepatice
• Ac anti HCV
(crioglobulinemie; porfirie cutanata, • ARN VHC (ELISA; RIBA)
etc)

 Evolutie Alte investigatii

 hepatita cronica
 ciroza hepatica;
 carcinom hepatocelular
 vindecare (tratament
interferon/interferon – free)
 Hepatita virala C
preventie

În lipsa unui vaccin antiHVC, prevenţia este nespecifică prin

 reducerea expunerii,
 screening-ul donatorilor de sânge şi organe,
 creşterea siguranţei produselor transfuzabile,
 decontaminarea/sterilizarea adecvată în mediul de spital,
 asigurarea seringilor/acelor de unică folosinţă,
 utilizarea obiectelor de igienă personală strict individualizate,
 conduită sexuală protejată
 Hepatita virala C
preventie

 Daca pacient sursa are anticorpii anti-VHC-negativi

 Riscul scăzut
 Se recomanda şi determinarea ARN-ului viral circulant.

 Daca pacient sursa are anticorpii VHC pozitivi (sau

ARN viral pozitiv)
 Riscul relativ 1-i 7%,
 Se recomandă testarea periodică şi luarea în evidenţă de
către serviciul competent
Infectia HIV
 Infectia HIV
 ~36,9 milioane cazuri HIV / SIDA la nivel mondial (2017);
1,8 milioane au fost copii (<15 ani).

 În 2017, au fost inregistrate 940 000 decese asociate SIDA la

nivel mondial, (1,4 milioane în 2010; 1,9 milioane în 2004).
Romania, 2018 (Compartimentul pentru Monitorizarea si Evaluarea
Infectiei HIV/SIDA în România – INBI “Prof.Dr.M.Bals”)
 Infectia HIV
Sursa:
Virus uman: HIV-1; HIV-2 Animale:FIV; BIV; SIV; CAEV; Visna Maedi

 Sursa : omul bolnav

 Cai de transmitere
 Sexual (Risc de transmitere: 0.5  10 – 30%; transmiterea bărbat-femeie
este mai important (23,4%) faţă de cea femeie-bărbat (12,7%).
 Vertical(13 – 50%)
 Parenteral / expunere la sange/fluide biologice contaminate
 Infectia HIV
agent etiologic

 La temperatura camerei în mediu lichid îşi menţine infecţiozitatea

peste 2 săptămâni
 La temperatura de 22 °C în material uscat îşi menţine
infecţiozitatea 3-7 zile;
 Rezistent la congelare şi temperaturi de până la 37°C;
 La temperatura de 100°C se distruge în max 20 min.;
 Nu este inactivat de UV
 Inactivat de agenti dezinfectanti: glutaraldehida 2%; alcool etilic 70%;
hipoclorit de sodium 5%; cloramina 25%
 Infectia HIV
Clinic
• Primoinfectia (2-4 saptamani postcontact)
• Infectia cronica
asimptomatic (2-10 ani)
simptomatic
poliadenopatie
manifestări nespecifice sugestive: febră persistentă (> 3-4
săptămâni); scădere ponderală peste 10 %; diaree persistentă >
1 lună.
infectii oportuniste: respiratorii, digestive, SNC, cutanat,
vascular
Paraclinic - Teste imunoserologice: incarcatura virala, nivel CD4
 Infectia HIV
tratament
 Inhibitori nucleozidici de reverstrancriptază (Stavudina;
Zidovudina; Lamivudina, Tenofovir, Emtricitabina,
etc)
 Inhibitori nonnucleozidici de reverstranscriptază
(Nevirapin; Efavirenz, etc)
 Inhibitori de protează (Nelfinavir; Ritonavir; Saquinavir;
 Inhibitori ai fuziunii
 Inhibitori de integraza: Raltegravir
 Antagonisti ai receptorilor pentru chemokine (CCR5)
 Infectia HIV
preventie /profilaxie
Masuri generale nespecifice

Profilaxia transmiterii verticale

Guidelines for the Management of Occupational

Exposures to HIV and Recommendations for
Postexposure Prophylaxis (CDC, 2018)
 “include, but are not limited to, emergency medical
service personnel, dental personnel, laboratory
personnel, autopsy personnel, nurses, nursing
assistants, physicians, technicians, therapists,
pharmacists, students and trainees, contractual staff not
employed by the healthcare facility, and persons not
directly involved in patient care but potentially exposed
to blood and body fluids …”
 Infectia HIV
(CDC, 2018)
 Exposed HCP should be advised to use precautions (e.g., use of barrier
contraception, avoid blood or tissue donations, pregnancy, and if
possible, breastfeeding) to prevent secondary transmission, especially
during the first 6–12 weeks post-exposure.

 Follow-up testing at a minimum should include:

• HIV testing at baseline, 6 weeks, 12 weeks, and 6 months post-exposure;
Alternatively, if the clinician is certain that a 4th generation combination
HIV p24 antigen-HIV antibody test is being utilized, then HIV testing
could be performed at baseline, 6 weeks, and concluded at 4 months
post-exposure.
• Complete Blood counts, Renal and Hepatic Function Tests (At baseline
and 2 weeks postexposure)
 Infectia HIV
(CDC, 2018)
Preferred HIV post – exposure (PEP) regimen (CDC, 2018)
Principii de bază în aplicarea
precauţiunilor universale
 Consideră toţi pacienţii potenţial infestaţi
 Consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile
sunt contaminate cu HIV, VHB, VHC sau alte
microorganisme
 Consideră că acele şi alte instrumente folosite în
practica medicală sunt contaminate după utilizare