SCHEME CLASICE DE PROBABILITATE

1.

O urna contine 5 bile albe si 4 bile negre. Se extrage o bila dupa care se
introduce bila in urna, apoi se mai extrage o bila. Care este probabilitatea extragerii:

a. A doua bile albe;

b. A doua bile negre;
c. A unei bile albe si a unei bile negre.

Solutie.

Notam cu A “evenimentul ca la o extragere din urna bila extrasa sa fie alba”

si avem evident  
P(A) 5 si P A 4 . Conform schemei lui Bernoulli (schema bilei
9 9
5 x 4 2  25 2 40 x 16
intoarse) vom calcula   x si obtinem probabilitatile

9 9  81 81 81
cerute:

a) p 25 ;b) p 16 ;c) p  40 .

1 81 2 81 3 81

2.
Pe parcursul unei saptamani ( 7 zile) s-a prognozat cursul valutar, astfel incat
zilnic cursul poate sa creasca cu probabilitatea de 25%, respectiv sa scada cu
probabilitatea de 75%. Aflati probabilitatea ca in 5 zile cursul valutar sa creasca.

Solutie.

Notam cu A “evenimentul ca intr-o zi cursul valutar sa creasca”, si cu B

evenimentul ca in exact 5 zile ale saptamanii cursul valutar sa creasca”. Cum B
este evenimentul care consta in realizarea evenimentului A de 5 ori si nerealizarea
sa de 2 ori, conform schemei lui Bernoulli, avem:
 SCHEME CLASICE DE PROBABILITATE
5 2
5 5 2 5 25   75 
P(B)  C7 P(A) PA  C7   
100 100
5 2
1  3  219
21      0,011536.
7
4   4  4

3.

Intr-un atelier sunt trei masini. Prima da 0,9% rebut, a doua 1% si a treia
1,3%. Se ia la intamplare cate o piesa de la fiecare masina. Se cere
probabilitatea ca doua piese sa fie bune si una rebut.

Solutie.

Vom nota cu A1, A2 , A3 evenimentele ca piesa de la prima, a doua, respectiv

a treia masina sa fie buna si cu A evenimentul ca 2 din cele trei piese alese sa fie
bune si una rebut. Vom avea:

PA1 0,009  PA11 PA1 0,991

PA2  0,01 PA2 1 pA2  0,99(1).

PA3  0,013 PA3 1 PA3  0,987
Cum evenimentele A1, A2 , A3 sunt independente, conform schemei
lui 2
0,991x  0,0090,99x  0,010,987x  0,013.
Se obtine:

P(A)  0,0090,990,9870,9910,010,987 0,9910,990,013  0,0313.

 SCHEME CLASICE DE PROBABILITATE

4.

In cadrul unei probe de tir,

4 sportivi executa cate o tragere asupra unei tinte.
Sportivii nimeresc tinta cu probabilitatile p1  0,8, p2  0,7, p3  0,6 si respectiv

p4  0,9. Sa se calculeze:
a. Probabilitatea ca tinta sa fie nimerita de exact 2 sportivi;
b. Probabilitatea ca tinta sa fie nimerita cel putin o data.

Solutie.

Notam cu A1, A2 , A3, A4 evenimentele atingerii tintei de catre primul, al

doilea, al treilea respectiv al patrulea sportiv. Apoi notam cu A evenimentul atingerii
tintei de exact 2 dintre cei 4 sportivi si cu B evenimentul atincerii tintei de cel putin
unul din cei 4 sportivi. Avem:

PA1 p1  0,8  q1  PA11 p1  0,2

P A  p  0,7  q  P A 1 p  0,3
 2 2 2  2 2 (1).
PA3  p3  0,6  q3  P A3 1 p3  0,4
PA4  p4  0,9  q4  PA4 1 p4  0,1
a)Cum evenimentele A1, A2 , A3, A4 sunt independente putem aplica schema
2
lui Poisson, si probabilitatea evenimentului A este coeficientul lui x din
dezvoltarea :

p1x  q1 p2 x  q2 p3 x  q3 p4 x  q4  (2).

Efectuand calculele, se obtine:

P(A)   p1 p2q3q4 
p1 p2q3q4  p1 p3q2q4  p1 p4q2q3  p2 p3q1q4  p2 p4q1q3  p3 p4q1q2  0,2144.

b)Probabilitatea evenimentului contrar evenimentului B (evenimentul ca tinta

sa nu fie atinsa de nici unul din cei patru sportivi) este conform schemei lui Poisson
coeficientul lui
0

x din dezvoltarea (2). Se obtine P B  q1q2q3q4  0,3024 si

apoi P(B) 1 PB 0,9976.