NICOLAE FLORIN

DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A SISTEMELOR LOGISTICE

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 4
INSTRUMENTE SI METODE PENTRU DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A
SISTEMELOR LOGISTICE
4.1. Monitoringul de mediu
4.1.1. Elemente generale

Monitoringul mediului reprezintă un ansamblu de operaţiuni privind supravegherea,

prognozarea şi avertizare în legătură cu evoluţia sistemelor naturale, cu scopul intervenţiei în
timp util pentru menţinerea stării de echilibru a mediului.
Dinamica mediului este o rezultantă a caracteristicior sale structurale şi funcţionale,
pe de o parte. În consecinţă, informaţia suport a actului decizional trebuie să asigure
reflectarea evoluţiei calităţii mediului, dar şi a diferitelor tipuri şi forme de poluare a sa.
Ca instrument al activităţii manageriale în transportul naval şi în activităţile de
exploatare portuară, monitoringul mediului presupune satisfacerea următoarelor cerinţe:
- generarea unui flux informaţional care să se încadreze în parametrii cantitativi şi
structurali corespunzători unui proces decizional eficient;
- asigurarea caracterului integrant al informaţiilor despre mediu;
- compatibilitatea cu procedurile de gestionare a bazei de date despre mediu,
inclusiv în scopul actualizării acesteia;
- procesarea simultană a datelor din diverse sectoare ale mediului, (marin, fluvial
sau terestru) ceea ce impune ca toate datele să aibă o referinţă geografică comună;
- accesul automat la baza de date, cu respectarea dreptului de proprietate în materie.
Generarea fluxului informaţional prin sistemul de monitorizare a calităţii mediului
are loc pe măsură ce se desfăşoară activităţile de prelevare şi analiză a probelor, crearea bazei
de date şi analiza datelor, întocmirea rapoartelor şi distribuirea acestora. (fig.4.1.1)
Categoriile de activităţi menţionate cuprind:
- prelevarea probelor: stabilirea punctelor de probă, măsurători, etc.
- analiza probelor: organizarea şi asigurarea funcţionalităţii procedurilor de analiză
şi înregistrarea probelor
- crearea bazei de date: transcrierea, verificarea şi stocarea datelor
- analiza datelor: elaborarea şi testarea modelelor de simulare statistico-matematică,
de analiză a datelor şi de simularea a conexiunilor dintre diferitele tipuri de date
- întocmirea rapoartelor: conţinut, formă de prezentare, responsabilităţi, etc.
- distribuirea rapoartelor.
Deoarece generarea fluxului de informaţii necesar monitoringului de mediu solicită
eforturi materiale, financiare, şi umane considerabile, dimensionarea categoriilor de activităţi
pe care le va presupune depind în mod direct de obiectivele politicii de mediu.La rândul lor
acestea sunt expresia gradului de dezvoltare economică şi socială a unei ţări, a acordurilor şi
convenţiilor internaţionale din acest domeniu la care a aderat. Valorificarea completă şi
eficientă a informaţiilor de mediu are ca premisă rezervarea unui rol activ pentru fiecare din
structurile instituţionale implicate.La rândul lor acest flux direct de informaţii este însoţit de
bucle de retro-alimentare prin care se armonizează obiectivele intermediare cu cele finale ale
monitoringului de mediu.
Structura sistemului de monitoring în cazul activităţilor de transport maritim –fluvial
şi de exploatare portuară se proiectează ( după modelul ţărilor din Uniunea Europeană ) de
factori de mediu şi forme de poluare (fig. 4.1.2).

1
 NICOLAE FLORIN
DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A SISTEMELOR LOGISTICE

CALITATEA M EDIULUI

PRELEVAREA PROBELOR

ANALIZA PROBELOR

CREAREA BAZEI DE DATE

ANALIZA DATELOR

ÎNTOCM IREA RAPOARTELOR

DISTRIBUIREA RAPOARTELOR

FORM ULAREA CONCLUZIILOR ŞI DECIZILOR

PRIVITOARE LA CALITATEA M EDIULUI

Fig.4.1.1. Fluxul informaţional în cadrul sistemului de monitoring al calităţii mediului

Modificările spaţiale şi temporale care pot să intervină în planul structurii

monitoringului mediului depind de natura priorităţilor, cadrul legislativ, sistemul instituţional
implicat, condiţiile ecologice şi caracteristicile poluării etc.
Astfel, pentru dezvoltarea armonioasă a activităţii de monitoring, ţinând cont de
natura sistemică a mediului, de rezultatele cercetării în domeniu sunt necesare:
- includerea în sistemul de monitoring a noi factori şi/sau funcţii şi procese de
mediu;
- constituirea de sectoare distincte supuse monitorizării, prin adâncirea caracterului
analitic al activităţii de monitoring;
- stabilirea nivelului minim necesar de dezvoltare a fluxului informaţional pentru
fiecare sector monitorizat şi în consecinţă şi a bazei tehnico-materiale şi umane
strict necesare (cazul creări de facilităţi portuare pentru prevenirea poluării cu
hidrocarburi, ape uzate, gunoi, etc.)

2
 NICOLAE FLORIN
DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A SISTEMELOR LOGISTICE

SISTEMUL DE MONITORING

PROGRAM NATIONAL IN SECTORUL

TRANSPORTURILOR NAVALE ŞI ÎN
EXPLOATAREA PORTUARĂ
SISTEMUL DE MONITORING

Atmosferă
Climat Ape
Sol
subterane
Sănătate Emisii Resurse
fluviu
publică Deşeuri naturale
Meteorolo Mare, ţărm,
Radioactivi solide
gic Ape uzate
tate

Prelevări Măsurători Analize Asigurarea calităţii

* BAZA DE DATE * PROCESARE DATE

* ANALIZE STATISTICE * EVALUARE

MONITORINGUL FUNCŢIILOR MEDIULUI

MINISTERUL DE RESORT
* FORMULAREA POLITICII * APRECIERE* EVALUARE
PROGNOZĂ * LUARE DE DECIZII

Fig.4.1.2. Structura sistemului de monitoring în activitatea de transport naval şi de

exploatare portuară

4.1.2. Monitoringul integrat al mediului

Monitoringul integrat al mediului (M.I.M.) constă într-un ansamblu de operaţiuni

prin care se asigură cunoaşterea şi explicarea evoluţiei spaţio-temporale a parametrilor
cantitativi şi calitativi ai mediului în corelaţie cu factorii de impact rezultaţi din activitatea de
exploatare portuară.
Prin urmare, este de subliniat, în cazul M.I.N., depăşirea stadiului consemnării faptice
prin dezvoltarea rolului activ al unui asemenea instrument în managementul mediului, fluxul
operaţional oferind posibilitatea unor judecăţi de valoare, ce pot fi urmate de decizii
corespunzătoare utile în managementul portuar.
De asemenea, precizăm că raportarea la factorii de impact trebuie făcută în
concordanţă cu tipul şi formele diferitelor efecte ale activităţii economico-sociale asupra
mediului, precum şi ale unor fenomene naturale.

3
 NICOLAE FLORIN
DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A SISTEMELOR LOGISTICE

Monitoringul integrat al mediului rămâne încă un deziderat pentru cele mai multe ţări
dezvoltate, date fiind dificultăţile de conceptualizare şi operaţionalizare în sectorul
activităţilor de transport naval şi de exploatare portuară.
Necesitatea promovării monitoringului integrat decurge din următoarele aspecte:
a) evaluarea cantitativă şi calitativă a mediului într-un context socio-economic;
b) asigurarea preponderenţei acţiunilor preventive în managementul mediului, în
condiţiile creşterii posibilităţilor de previzionare a impactelor de mediu;
c) cuplarea mai eficientă a fluxului informaţional al monitoringului de fluxul
informaţional general al societăţii;
d) asigurarea compatibilităţii informaţiilor privind mediul la nivel regional, continental
şi global, în concordanţă cu acordurile şi convenţiile în domeniu, atât de numeroase
în activităţile de transport naval şi de exploatare portuară;
e) scurtarea duratei de reacţie a factorilor decizionali în cazul unor riscuri ecologice
majore (poluare cu hidrocarburi, ape uzate, gunoi, etc.);
f) creşterea eficienţei utilizării resurselor pentru realizarea unor proiecte în domeniul
protecţiei mediului şi/sau a reconstrucţiei ecologice (conceptul dezvoltării durabile a
comunităţilor portuare – Rotterdam, Anvers, etc.)

4.1.3. Funcţiile şi structura M.I.M.

M.I.M. este conceput să îndeplinească următoarele trei funcţii: controlul imisilor;

controlul emisiilor; evaluarea şi controlul eficienţei măsurilor de protecţie a mediului, scop
pentru care se structurează pe sectoare de investigaţii şi activităţi sau subsisteme.
Controlul imisiilor se organizează la nivel de comunitate portuară, iar controlul
vizează apele uzate şi evacuarea de poluanţi în atmosferă.
Controlul are ca finalitate identificarea şi aplicarea măsurilor de intervenţie asupra
surselor de emisie pentru respectarea limitelor prevăzute de norme şi standarde.
În funcţie de rolul pe care-l au în propagarea, transformarea şi/sau acumularea unor
poluanţi, sectoarele de investigaţie se grupează ca în figura 4.1.3

4
 NICOLAE FLORIN
DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A SISTEMELOR LOGISTICE

VECTORI DE M EDII DE
INTERFERRNŢE DE
PROPAGARE A BIOACUM ULARE ŞI
CONTACT
POLUĂRII BIOTRANSFORM ARE

1. M ETEOROLOGIE 5.SOL 8. Ecologie terestră

CLIM Ă 6. SEDIM ENTE 9. Ecologie acvatică
2. AER (imisii/emisii) 7. DEŞEURI 10. Sănătate publică
3. APĂ (fluvii, ape de 11. Radio activitate
suprafaţă, ape uzate, 12. Resurse naturale
mare.)
4. ACTIVITĂŢI
ANTROPICE: transport
fluvial, maritim,
exploatare portuara

* concentraţii * timp de retenţie * rate de bioacumulare

* debite masice * schimb ionic * rate de bioconversie
* dispersie * ab/adsorţie * coeficienţi de reţinere
* ecotoxicitate

SURSE REŢELE

PUNCTI- Recoltare, măsurători, FOND subsistem

FORME analize, asigurarea M onitoring
calităţii datelor *

DIFUZE IMPACT

* densitate
Automonitoring * frecvenţe
* parametrii

DISPECERAT SUBSISTEM LABORATOR BAZĂ DE DATE;

FLUX FLUX PROCESARE
REFERI SPECIAL DE analiză statistică;
LENT RAPID
NŢĂ IZAT BAZĂ evaluare
Q.A. A.Q.C
SUBSISTEM M ANAGEM ENT
INFORM ATIC * * *

STRATEGIE DECIZIE PROGNOZĂ

LEGISLAŢIE EVALUARE REAJUSTARE

Fig.4.1.3. Structura generală a sistemului de monitoring integrat în activitatea de

exploatare portuară

5
 NICOLAE FLORIN
DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A SISTEMELOR LOGISTICE

MINISTERUL MEDIULUI
SECRETAR DE STAT ALTE MINISTERE ŞI
INSTITUŢII

DISPECERAT NAŢIONAL
SMIR O
L

ACCIDENTALĂ
ALARMARE
BANCA DE DATE

POLUĂRI
VALIDARE
RAPOARTE CALITATE DATE
PROGNOZĂ
ICIM

IMPLEMENTĂRI NOI
METODE DE
ICIM
MONITORING
DEZVOLTARE
MEDIU ŞI
PROTOCOALE
MONITORING
APM (1---41) DATE
METEO-HIDRO

O O O O
L L L L
SOL VEGETAŢIE Ec. SĂNĂTATE
TERESTRĂ UMANĂ

AER
Date furnizate
APE:
* fluviu
prin colaborare
* marine * FOND M ăsurători propuse
* subterane * IMISIE
* Informaţii anuale
* uzate * EMISIE
de completare
Precipitaţii

Radioactivitate

Fig.4.1.4. Locul şi rolul autorităţii portuare în realizarea M.I.M.

Până în prezent această acţiune se limitează la o reprezentare matriceală având ca

punct de plecare abordarea integrată a problemelor de monitoring din punct de vedere al
relaţiei “cauză - efect” (fig.4.1.5); schimbul internaţional de informaţii , ca o completare a
circuitelor informaţionale naţionale şi care presupune atât creşterea calităţii datelor, cât şi a
gradului de standardizare a acestora (ca procedură de determinare şi formă de prezentare).

6
 NICOLAE FLORIN
DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A SISTEMELOR LOGISTICE

SURSE DIFUZE SURSE PUNCTIFORM E

* încărcare organică
1 * salinitate
POLUANŢI * aciditate
PRIORITARI CIRCULAŢIE ÎN * nutrienţi
M EDIU * metale grele
* produse petroliere
* Ecotoxicitate * micropoluanţi organici
* Bioacumulare
* Bioconversie
* TRANSPORTUL
M ARITIM ŞI FLUVIAL
2.
* EXPLOATARE
GRUPE ŢINTĂ
PORTUARĂ
* INTERFAŢA CU
SECTOARELE
COM PLEM ENTARE

* acidifiere
* eutrofizare
* bioacumulare
* sărăturare
3. PROBLEM E DE MEDIU
* bioconversie
* poluare sedimente, sol,
apă subterană
* reducere capacitate
epurare

* alimentări cu apă
* piscicultură
4. FUNCŢIUNI DE MEDIU * recreere
* arii de protecţie
* transport naval
* exploatare portuară

Fig.4.1.5. Abordarea integrată a problemelor de monitoring.