EFICIENŢA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC

LA ŞCOLARUL MIC

Mi-am propus ca prin metode atractive elevilor să le dezvolt flexibilitatea, mobilitatea şi

independenţa gândirii la obiectul matematică.
Ipotezele cercetării
1. Presupunem că, dacă se organizează o suită specială de jocuri adecvate necesităţilor de
dezvoltare a gândirii elevilor, creşte valoarea formativă a jocului.
2. Presupunem că, în măsura în care se formulează obiective de dezvoltare privind
gândirea, prin intermediul jocului, acestea vor fi mai bine atinse dacă se va alege acel tip
de joc care permite cu precădere o gândire la un nivel ridicat, care să ducă la creşterea
capacităţilor psihice ale elevilor în acord cu solicitările şcolii.
Obiectivele urmărite în cercetare sunt:
 mobilizarea tuturor forţelor psihice de cunoaştere şi creaţie ale elevului şi activizarea la
maxima lui posibilitate, îmbinând în mod just activitatea de învăţare cu elementele de joc,
distractive şi care subordonează jocul, scopurilor didactice ale lecţiei;
 formarea deprinderilor de muncă independentă şi dezvoltarea gândirii prin varietatea
situaţiilor cărora trebuie să le facă faţă;
 formarea unor noţiuni cu bază ştiinţifică şi dezvoltarea unei gândiri matematice creatoare
moderne (gândire rapidă, flexibilă, o capacitate mare de transfer);
 încorporarea jocului didactic în activităţile matematice pentru a motiva şi stimula puternic
procesul instructiv-educativ; dezvoltarea intensivă a unor algoritmi specifici activităţii
intelectuale la matematică;
 efectul psihologic al jocului didactic, sub aspect formativ.
Metodologia cercetării
Această sferă largă a procesului de educaţie este definită de cel puţin două probleme:
1. A şti să înveţi – sintagma care antrenează atât elevul, cât şi (educatorul) învăţătorul;
2. A şti să cercetezi munca elevului, să apreciezi corect atitudinea elevului faţă de carte,
faţă de matematică.
Metodele folosite pentru verificarea ipotezelor cercetării sunt:
 observaţia sistematică şi îndelungată,
 convorbirea cu elevii,
 metoda testelor,
 experimentul constatativ şi formativ,
 organizarea unor jocuri destinate dezvoltării gândirii.
Una dintre metodele utilizate în scopul validării ipotezelor cercetării este observaţia pe care
am subordonat-o metodei experimentului, corelând astfel rezultatele obţinute în urma situaţiilor
experimentale cu datele, mai ales calitative surprinse în condiţii obişnuite de activitate prin
observaţii.
În cadrul lecţiilor de matematică am observat modul de participare a copiilor, capacitatea de
efort intelectual, ritmul de lucru, interesul şi îndemânarea, curiozitatea, influenţa aprecierilor.
Consemnând datele în mod sistematic şi în ordinea desfăşurării lor în caietul fişier al clasei,
notă fidelă a datelor observaţiei, am putut întocmi corect fişa psiho-pedagogică a elevilor înainte de
intrarea în clasa a II-a.
Prin intermediul jocurilor didactice, am urmărit să dezvolt capacităţile intelectuale ale
elevilor, am depistat elevii cu aptitudini şi pe cei cu dificultăţi în învăţarea cunoştinţelor
matematice.
 O altă metodă utilizată a fost convorbirea cu elevii, dar nu ca metodă de sine stătătoare, ci
integrată altor metode (obsevaţiei, experimentului). Această metodă are importante valenţe
formative, căci solicită personalitatea în ansamblul ei: intelectual, moral estetic.
Avantajul convorbirii este că permite recoltarea informaţiilor într-un timp relativ scurt şi
fără a necesita materiale speciale, deoarece se desfăşoară pe plan verbal, în afara oricărui material
concret – intuitiv. Dezavantajul ar fi lipsa de receptivitate a elevilor, fapt pentru care am integrat-o
altor metode.
Metoda testelor este prezentată în literatura de specialitate ca metodă de sine stătătoare a
cercetării.
Am ales ca metodă principală a cercetării experimentul psihopedagogic, care este o formă
a experimentului natural aplicat însă în condiţiile specifice ale activităţii instructiv-educative.
Experimentul este cea mai importantă metodă de cercetare care poate furniza date precise,
obiective. Prin metoda experimentului am urmărit observarea şi măsurarea efectelor manipulării
variabilei independente – activitatea de joc – asupra variabilei dependente – dezvoltarea gândirii
şcolarului mic.
Prin experimentul constatativ am urmărit consemnarea, înregistrarea, fotografierea
nivelului de gândire al şcolarului mic la un anumit moment dat.
În acest sens, am organizat lecţii de formare de priceperi şi deprinderi sub formă de joc matematic.
S-a urmărit stimularea şi dezvoltarea gândirii.
Cunoştinţele de adunare şi scădere sunt folosite ca suport pentru experimentul formativ.
Am vrut să urmăresc dezvoltarea gândirii şcolarului mic – mai exact – formarea şi exersarea
competenţelor matematice în două situaţii:
1. Formarea şi exersarea competenţelor de a rezolva rapid şi corect operaţii de adunare şi scădere
în concentrul 0 – 100, în cadrul jocurilor, la care subiecţii participă efectiv, implicându-se activ
în activitatea de joc;
2. Formarea şi exersarea aceloraşi competenţe matematice în cazul în care acestea sunt transmise
subiecţilor în alte activităţi decât cele de joc, doar pe baza unor explicaţii şi teste de cunoştinţe.

Concluzii:
Pentru a verifica ipotezele cercetării am aplicat cele două situaţii pe două grupuri diferite –
unul de control, altul experimental.Astfel am conceput o serie de jocuri şi activităţi care au fost
aplicate o singură dată, şi nu de mai multe ori, pe ambele grupuri, rezultatele fiind evaluate şi
comparate (rezultatele obţinute în grupul experimental cu cele obţinute în grupul de control).
În cadrul grupului experimental, experimentul formativ a constat în exersarea competenţelor
de a rezolva rapid şi corect operaţii de adunare şi scădere în concentrul 0 – 100 (competenţe
prezentate şi în cadrul experimentului constatativ) în contextul activităţilor de joc, care motivează şi
cresc implicarea activă a subiecţilor optimizând
procesul de dezvoltare a gândirii.
Pentru exersarea în timpul jocului a competenţelor de a rezolva corect şi rapid operaţii de
adunare şi scădere în concentrul 0 – 100 am organizat o lecţie cu titlul “Ne distrăm….matematică-
nvăţăm!” şi am conceput patru jocuri logico-matematice. Una din condiţiile de eficienţă ale jocului
este respectarea unor reguli de desfăşurare, cu elemente de competiţie, cu aprecieri. O altă condiţie
este identificarea cu rolul, trăirea intensă, înţelegerea problemei, aprofundarea noţiunilor, relaţiilor.